• Stop publicității pe televiziunile mincinoase
    Pentru că din acești bani sunt finanțate propaganda, dezinformarea și discursul urii.
    30.349 din 35.000 Semnături
    Inițiat de Raluca Feher Picture
  • Impozitarea averilor Bisericii Ortodoxe Române. PENITENȚĂ NU OPULENȚĂ!
    Biserica Ortodoxă Română este una dintre cele mai bogate instituții bugetate din țară, dacă nu chiar cea mai bogată. BOR a creat o industrie întreagă a cărei ramuri se întind în agricultură, turism, sivicultură, ateliere etc. Ne opunem opulenței și disprețului față de lege și față de omul de rând, multiplelor fărădelegi făptuite de înalți prelați și popi de rând (începând de la furturi și hoții și terminând cu acte de pedofilie) VREM O BISERICĂ CURATĂ, O BISERICĂ CU ADEVĂRAT A OMULUI DE RÂND!
    1.719 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Toea Gabriel-Remus
  • Suntem toți impotriva modificărilor codului fiscal! Victor Ciorbea, sesizează CCR!
    Doar CCR mai poate opri Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscale din a deveni lege validă. Iar Curtea Constituțională poate fi sesizată, în această etapă, doar de Avocatul Poporului. Principalele motive de neconstituționalitate pe care le-ar putea invoca Victor Ciorbea sunt legate de lipsa argumentelor valide din urgența acestei măsuri și de avizele negative ale Consiliul Economic și Social alături de cel al Consiliul Fiscal. Guvernul este suspectat că încearcă să-și acopere incapacitatea de a pune în practică legea salarizării unitare (ce prevede majorarea salariilor bugetare) și de a acoperi deficitul la fondul de pensii. România devine în acest moment o țară unde în relația de muncă, capitalul plătește 2,5% taxe, iar munca 45%. Mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat este în fapt o reducere drastică a taxelor la angajator (capital) și o creștere draconică a taxelor la angajat (muncă). Acest lucru este în totală contradicție cu modelul social european, în care atât angajatorul cât și angajatul partajează atât câștigul cât și responsabilitățile.
    13.424 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Sindicatul IT Timisoara Picture
  • Cerem reintroducerea facilității fiscale privind sponsorizările pentru microîntreprinderi
    În România sunt active zeci de mii de organizații neguvernamentale care oferă populației servicii critice în domeniul sănătății, educației, asistenței sociale, protecției mediului, culturii, dezvoltării comunitare și multe altele. În ansamblul lor aceste organizații deservesc milioane de persoane și contribuie la creșterea calității vieții în majoritatea comunităților românești. Persoanele juridice au o contribuție financiară majoră prin sponsorizările făcute către organizațiile neguvernamentale, aducându-și astfel aportul la impactul social și economic al organizațiilor. Conform datelor de la ANAF, în 2015 din cele 150.541 de societăți comerciale care au realizat profit 23% au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, bursele private sau mecenat în valoare totală de peste 157 de milioane de Euro, contribuind astfel la dezvoltarea societății românești. Ordonanța 3/2017 reduce dramatic numărul firmelor care beneficiază de această facilitate fiscală și va afecta tot sectorul neguvernamental însă mai ales organizațiile din localități mai mici care nu pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și care depind tocmai de sponsorizările pe care le pot obține de la agenții economici locali, în marea lor majoritate microîntrprinderi. Nu în ultimul rând prezenta ordonanță generează un mediu ne-echitabil pentru micii întreprinzători care pentru un comportament identic nu beneficiază de același facilități fiscale ca societățile comerciale impozitate pe baza profitului. În plus credem că micii întreprinzători sunt cei care au nevoie și mai mult ca aceste comportamente de solidaritate și implicare socială să fie încurajate.
    1.528 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia pentru Relatii Comunitare Picture
  • Vrem păduri, nu gropi de gunoi și incineratoare!
    In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/
    1.335 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Zero Waste Romania
  • Louis Vuitton: Genți și pantofi de lux, salarii de mizerie
    Louis Vuitton investește anual peste 4 miliarde de euro în publicitate. O pereche de pantofi vândută de Louis Vuitton începe de la 500 euro. Un angajat într-o fabrică Louis Vuitton din România câștigă un salariu mult prea mic pentru artizanul unui produs de lux. Mai mult decât atât, munca angajaților este atribuită atelierelor din Italia, purtând eticheta "Made in Italy". E timpul ca cei peste 700 de angajați ai Louis Vuitton din România să primească salarii decente și să li se recunoască munca depusă. Practicile Louis Vuitton nu sunt singulare, problema este sistemică în România și trebuie să înceteze!
    2.103 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Olga Popescu
  • Mărirea alocației la 150 de lei lunar
    Această mărire a alocațiilor este un factor care poate influența considerabil multe vieți. Privind din punctul de vedere al unei familii cu o situație financiară precară, suma de 82 de lei este una infimă pentru creşterea unui copil. Având în vedere nevoile acestuia, această sumă nu poate să acopere nici măcar alimentele necesare traiului pentru o lună. Copiii din centre de plasament sunt de asemenea, vizați de această problemă a alocației, fiind chiar cei care sunt dependenți de ea.
    1.146 din 2.000 Semnături
    Inițiat de David Banica Picture
  • Dă și tu o mână de ajutor Comerțului Echitabil
    Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.
    2.602 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Robert Buburuzanu Picture
  • Nu mai cumpărăm produse promovate pe A3 si RTV!
    SCOATE-LE TELEVIZIUNILE DIN PRIZĂ! Puterea penalilor e în cele două mașinării de dezinformare și manipulare numite Antena 3 și România TV. Televiziunile unui pușcăriaș și a unui infractor dat în urmărire internațională. Televiziunile alea cu care zombifică milioane de oameni, cu care deformează realitatea, îți mint, manipulează și dezinformează părinții și bunicii, oameni care n-au nicio vină că la CNA nu e nimeni acasă. Dacă le scoatem televiziunile din priză, îi oprim. Cum? Televiziunile astea trăiesc cu bani din publicitate. Dacă marile companii nu mai cumpără publicitate la ei, Antena 3 și România TV vor fi în curând istorie.
    6.955 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Marius Vintila Picture
  • Cere Ministerului Culturii să folosească banii noștri corect
    Ministerul Culturii a lansat un apel complet de proiecte în data de 9 ianuarie, cu termen limită de depunere la 2 zile şi desfăşurare după alte 6, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii. Însuşi ministerul admite pe site-ul oficial imposibilitatea scrierii unui proiect în 2 zile. Comunitatea artistică s-a mobilizat duminică când a citit anunțul incomplet şi după ce a trimis mii de emailuri către ministru, a primit un regulament de aplicare care îi dă mai puţin de 48 de ore pentru scrierea aplicațiilor. Pentru a completa un formular cu zeci de întrebări, a găsi parteneri şi a mobiliza sume considerabile de bani ca şi contribuţie proprie, 48 de ore fac că cei care, totuşi aplică, să rişte să realizeze lucrări în pripă şi fără vizibilitate. De unde atâta grabă? În medie, unui eveniment cultural de mici proporţii, pentru a fi gândit, scris, manageriat, promovat şi implementat îi ia cel puţin două luni. Chiar dacă nu ar fi deja dedicaţi, cum ne-am obişnuit să se întâmple în cazuri asemănătoare, este păcat ca acești 200.000 de lei din bani publici să fie irosiţi pe propuneri inconsistente. De aceea solicităm Ministerului să aloce 30 de zile, aşa cum prevede legea 350/2005 privind finanţările nerambursabile pentru activităţi de interes public, pentru realizarea acestui apel. Este nevoie de timp pentru ca proiectele finanțate să fie concepute, scrise, implementate și performante și ar trebui să fie în interesul tuturor să se întâmple asta. Cerem mărirea termenului de limită de doar 48 de ore de depunere a proiectelor pentru Ziua Culturii Naționale lansat de Ministerul Culturii! Cei 200.000 de lei alocaţi unor proiecte scrise şi oragnizate pe repede înainte sunt, de fapt, banii noştri și dorim să fie cheltuiţi responsabil şi corect. Şi aşa majoritatea proiectelor independente din România sunt sub-finanţate, cu toate că ele contribuie considerabil la furnizarea serviciilor culturale de calitate şi susţinerea artei de la noi. Ne dorim ca Ministerul Culturii să mărească termenul de depunere a solicitărilor de finanțare pentru Ziua națională a culturii de la 2, la 30 de zile sau, în cazul în care nu își mai găsește mize dincolo de ziua culturii naționale, să anuleze apelul și să transfere această sumă pentru un următorul apel. Este un efort minim pentru o comunitate artistică responsabilă, coerentă și relevantă. Semnatarii sunt deschiși la o întâlnire cu ministrul culturii, Ionuț Vulpescu, în viitorul apropiat precum și reluarea apelurilor Acces și CultIN. Ecouri în presă: Adevărul: Scandal pe ziua lui Eminescu la Ministerul Culturii - https://goo.gl/mLGvEL Mediafax: Ministerul Culturii face licitaţie pentru Ziua Eminescu. Gafă sau ”dedicaţie”? - https://goo.gl/YUbJRu PRO TV: Ministerul Culturii, comunicat care a starnit revolta. Vrea sa organizeze in doar cateva zile un eveniment de amploare - https://goo.gl/DchgPi Inițiatorii petiției: Comunitatea Artistică Independentă Ioana Păun, regizoare Gabriel Sandu, jurnalist și actor Farid Fairuz, artist independent și coregraf Asociația Solitude Project Miki Braniște, Director Festival TEMPS D`IMAGES, Cavaler al Artelor și Literelor - distincție oferită de Guvernul Franței în anul 2015. Florin Caracala, regizor Cristina Bogdan, curator, ODD
    804 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Comunitatea Artistica Independentă
  • Petitie catre MS si CNAS pentru aprobarea decontarii Herceptin pentru cancer gastric
    Acest apel nu are numai scopul de a ajuta un pacient ci pe toti pacientii care sunt sau vor fi in aceasta situatie.
    8.786 din 9.000 Semnături
    Inițiat de Daniel Ana
  • Boicot la produsele SCHWEIGHOFER!
    Controversata firmă de prelucrare a lemnului, HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER este cunoscută pentru achiziționarea și procesarea de lemn tăiat ilegal sau furat. Aceasta își desface produse precum panouri din lemn de molid, brichete, peleți în lanțurile de magazine de bricolaj din România. Atâta timp cât există probe că lemnul livrat magazinelor NU provine din surse legale și sustenabile, conform standardelor FSC CoC (Forest Stewardship Council - Chain of Custody), magazinele de bricolaj trebuie să renunțe la comercializarea produselor SCHWEIGHOFER. Altfel, își pierd credibilitatea și riscă sa devina ele însele obiectul unor cercetari penale. Lanțul de supermarketuri SPAR din Austria a renunțat din iunie la produsele SCHWEIGHOFER. Comercianții români pot contribui și ei la responsabilizarea producătorilor și la salvarea pădurilor României.
    27.547 din 30.000 Semnături
    Inițiat de Hans Hedrich Picture