Acapararea politică a Centrului Internațional de Artă Contemporană, fosta Baie Turcească, afectează profund întreaga comunitate ieșeană, împreună cu cea artistică și profesională. Iașului i se retează astfel, din start, un potențial important de dezvoltare culturală, prin rolul esențial pe care o instituție culturală, neaservită politic, l-ar putea avea. Cel mai recent studiu,“Topul performanțelor culturale urbane”, publicat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, a exclus Iașul din top 10 al orașelor cu performanțe culturale. De asemenea, în cel mai recent studiu “Cultural and Creative Cities Monitor”, realizat pe un eșantion de 40 de oraşe, de către Comisia Europeană, orașul Iași ocupă poziții inferioare aproape la toate capitolele, iar calitatea guvernanței locale în domeniul culturii plasează orașul Iași pe locul 36. Pe de o parte, ieșenii sunt privați de manifestări cultural-artistice calitative, cu caracter de noutate, conectate la scena națională și internațională, purtând nemeritat emblema unei comunități provinciale, amatoare de cultură, cel mai adesea, cu caracter consumist. Pe de altă parte, comunitatea artistică și profesională, fiind decuplată de la comunitățile artistice naționale și internaționale, este împiedicată în dezvoltarea firească a proiectelor axate pe schimburile culturale. Prin aceasta i se atenuează potențialul de a oferi producții culturale calitative prin care ar putea contribui la viața culturală a ieșenilor și la promovarea imaginii Iașului la nivel național și în lume. Singurii BENEFICIARI ai acaparării culturii susținute din resurse publice sunt POLITICIENII, care pun interesele personale și de partid mai presus de interesele comunității. Predarea Centrului Internațional de Artă Contemporană către Ateneul Național din Iași, la propunerea primarului Mihai Chirica, este expresia perfectă a subordonării și acaparării politice totale a culturii ieșene. Cultura contemporană este expresia participării libere și directe a locuitorilor orașului la viața socială, iar rolul unei instituții publice este acela de a facilita, nu de a impune modurile de manifestare culturală ale comunităților. Spune și tu STOP POLITIZĂRII CULTURII IEȘENE! SEMNEAZĂ PETIȚIA pentru a reda comunității ieșene Centrul Internațional de Artă Contemporană - Baia Turcească! 𝗦𝗰𝘂𝗿𝘁 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰 𝗶𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗕𝗮̆𝗶𝗶 𝗧𝘂𝗿𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗶̂𝗻 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝘁𝗮̆ 𝗖𝗼𝗻𝘁𝗲𝗺𝗽𝗼𝗿𝗮𝗻𝗮̆   Reabilitarea și refuncționalizarea Băii Turcești a fost realizată datorită unui proiect demarat încă de acum 25 de ani. Conceptul și inițiativa acestui Centru aparține unui grup de ONG-uri culturale ieșene, active în domeniul artelor contemporane, scopul fiind salvarea ruinării clădirii și redarea ei către ieșeni sub forma unei instituții culturale de anvergură internațională: Centrul Internațional de Artă Contemporană. În tot acest timp, primarii Constantin Simirad, Gheorghe Nichita și Mihai Chirica au spus NU proiectului. În ianuarie 2016, grupul ONG-urilor culturale au prezentat acest proiect instituțional Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, aflat într-o vizită de lucru la Iași. La discuțiile avute, cu primarul Mihai Chirica și ONG-urile culturale, Ministrul Culturii a garantat susținerea proiectului, exprimând faptul că acesta trebuie asumat în comun de către Primăria Municipiului Iași, ca deținătoare a clădirii, și societatea civilă din sectorul cultural independent, căreia îi aparține inițiativa, conceptul și deține know-how-ul pentru realizarea proiectului. Astfel, s-a constituit o echipă de lucru formată din 15 creatori, teoreticieni și manageri culturali care fac parte din, și colaborează cu ONG-urile culturale. Aceștia au lucrat voluntar, fără plată, având o contribuție substanțială atât în faza de întocmire a documentației proiectului, dar și în toate celelalte etape de realizare, fondurile europene fiind obținute, în mare măsură, și datorită acestei munci consistent depuse. În aprilie 2019, în cadrul unei audiențe, aceeași echipă i-a înaintat primarului Mihai Chirica un document prin care propunea un profil instituțional al Centrului Internațional de Artă Contemporană în scopul organizării unei dezbateri pentru a identifica cele mai bune soluții de activare a acestuia. Primarul Mihai Chirica nu a dat curs acestei dezbateri publice. Mai mult, la propunerea sa, în ședința Consiliului Local al Municipiului Iași, din data de 29 noiembrie 2023, consilierii locali, cu o singură excepție, au votat încredințarea noului Centru Internațional de Artă Contemporană în administrarea Ateneului Național din Iași, condus de un politician, coleg de partid cu primarul Mihai Chirica. Ateneul Național din Iași nu are nici o expertiză în domeniul artelor contemporane, promovează cu preponderență forme de cultură tradițională, divertismentul și spectacole bulevardiere, iar în structura echipei acestei instituții, nimeni nu are nicio formare sau experiență în domeniul artei contemporane. Reflectarea cazului în presă: https://revista22.ro/cultura/arta-contemporana-ca-arta-oficiala-cazul-baii-turcesti-de-la-iasi https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/inca-o-bataie-de-joc-la-adresa-culturii-iesene-cazul-baia-turceasca--369069.html https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/baia-turceasca-si-posibilitatea-unei-institutii-a-propunere-de-rezolvare-a-unui-subiect-important-pentru-iasi--369651.html

La Râmnicu Vâlcea există două cinematografe: Cel de stat cu o imagine și sunet foarte bune, dar scaunele nu sunt grozave, barul a fost desființat de ani buni, nu au POS, nu au site să rezervi locurile sau să cumperi bilete, au un singur rând unde există spațiu pentru picioare... În rest, stai cam înghesuit. In plus, în ultimă perioada au redus din ce in ce mai mult numărul de filme populare... Și uneori ești nevoit să te duci la Cinema City, unde e și mai scump - și din cauza faptului că sala e folosita pentru festivaluri de teatru... În ceea ce privește Cinema City - avantajele sunt că scaunele sunt grozave, există spații pentru picioare și între scaune, sunt sali suficiente pentru a proiecta multe filme simultan, au site prin care poți să cumperi bilet... Dar dezavantajele sunt mai mari: imaginea e nasoală, se vede în ceață/ neclar, în special la 3D și sunetul nu e bine echilibrat.... Nu mai spun de preturi... Cineplexx este la un cu totul alt nivel - are sunet Dolby Atmos în toate orașele și cel mai probabil că în toate orașele sunt mai bine pusi la punct din toate punctele de vedere. De curând s-a deschis un Decathlon și urmează să se deschidă un Starbucks - deci orașul începe să devină mai vizibil. Cineplexx ar putea să închirieze spatii la River Plaza Mall sau la Winmarkt Cozia.

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.

Târgul originar al orașului este în pericol de a fi înghițit de prea mulți bani. Astăzi nu mai e vorba de vreun regim dictatorial sau de un cataclism natural. Nu e vorba de o conspirație multinațională a supermarketurilor împotriva piețarilor olteni. E vorba de distrugerea benevolă a propriei identități, doar prin incultură! Semnați această petiție pentru a salva unica piață istorică a Craiovei !

Casa de Cultură "Traian Demetrescu" din Craiova, în calitate de instituție de sine stătătoare, este supusă pericolului iminent al dispariției sale. "Tradem", așa cum este cunoscută această instituție prestigioasă publicului larg și specialiștilor, a fost înființată în anul 1974 și a derulat, în decursul existenței sale, peste 30 000 de proiecte de impact local, regional, național și internațional. Datorită caracterului său particular, care îi asigură o adresabilitate extrem de largă, Casa de Cultură "Traian Demetrescu" a bucurat milioane de oameni , fie ca actanți direcți, fie ca beneficiari culturali. "Tradem" a găsit ecou în absolut toate categoriile artistice și de public, din toate categoriile sociale, promovând neîncetat valoarea pe toate palierele sale, de la amatori la profesioniști. Semnând această petiție, vă arătați sprijinul pentru această instituție în vremuri de încercări nemaiîntâlnite în toată existența sa. Mulțumim!

În România persoane care nu au dreptul de a incasa pensie de handicap, obțin acest drept. În România sunt 800000 de persoane cu handicap, ceea ce e imposibil. Pe surse circula zvonuri ca se plătesc undeva la 500 de euro, odată la 6 luni pt a determina comisia sa închidă ochii, precum și diverse atentii angajaților de la dgaspc din cadrul primăriilor pt a ,, scrie ce trebuie în ancheta efectuata".

Nu sunt motive întemeiate pentru această decizie, din contră, doamna director dr. Tanaszi Sarolta a dat dovadă de profesionalism și implicare în dezvoltarea serviciilor medicale și a creșterii calității acestora. Menținerea în funcția de director a dr. Tanaszi Sarolta va însemna continuarea proiectelor de modernizare începute la Spitalul Municipal Sighișoara în beneficiul comunității noastre. Așadar, solicit prelungirea mandatului de director al doamnei dr. Tanaszi Sarolta.

Pentru a convinge legiuitorul sa legifereze o lege în vederea interzicerii celor 2 aplicatii

Pentru a stopa creșterea prețurilor și combaterea furtului din munca producatorilor, a celor ce muncesc zi și noapte pentru a avea produsul finit!

Inființat în anul 1992, cu rolul de a valorifica şi promova cultura traditională din zona Olteniei, fiind unicul ansamblu profesionist din județul Dolj, de-a lungul timpului, și-a câștigat și menținut statutul de instituție culturală etalon în păstrarea și tezaurizarea patrimoniului tradițional la nivel național și internațional. Folclorul, traditiile, dansurile populare sunt elemente constitutive care ne ofera identitate nationala si ne ofera o imagine unica in lume.

Cerem autoritatilor in cauza sa ia in considerare cererea noastra si anume de a sprijini si impulsiona organele abilitate/intreprinderile sa vina cu imbunatatiri la sistemul de energie electrica ce deservesc localitățile mentionate.

Se estimează că există aproximativ 15 000 de oameni fără adăpost în România, dintre care 5000 în București. Cei mai mulți locuiesc direct pe stradă sau în spații improvizate, după ce au fost abandonați sau abuzați de părinți, ori au părăsit centrul de plasament. Restul au ajuns în stradă în urma unui divorț, a unor fraude prin care le-au fost luate casele sau în urma pierderii locului de muncă. Adăposturile de noapte nu au o capacitate suficient de mare și nu rezolvă problema sistemică. În plus, de multe ori condițiile nu sunt favorabile, iar lipsa locurilor suficiente duce la conflicte, furturi și alte situații care determină oamenii fără adăpost să rămână în stradă. Trebuie înființate centre mobile cu găzduire pe perioadă limitată, într-un efort comun de incluziune socială. Adăposturile de noapte trebuie suplimentate urgent cu adăposturi mobile și distribuția de corturi de supraviețuire de urgență. Țări precum Canada sau Germania au extins deja infrastructura prin amplasarea acestui tip de adăposturi. Este o investiție minoră, de care semenii noștri au nevoie acum mai mult ca niciodată. În mod ideal, acestea trebuie să fie utilate și cu un panou solar care să asigure pe lângă decât izolație, și o sursă de căldură. Amplasarea de adăposturi mobile individuale pe raza locurilor unde este cea mai mare nevoie va crește considerabil calitatea vieții celor mai vulnerabili oameni din societate și le va salva viața. Prin colaborarea cu organizațiile de profil se pot lua și implementa rapid cele mai eficiente soluții. Singurele variante de încălzire pe care le au la dispoziție oamenii fără adăpost sunt gurile de canal din care ies aburi care provoacă umiditate și astfel intră în cercul vicios al unei lupte înfiorătoare pentru supraviețuire. Oamenii străzii sunt marginalizați, abuzați, ignorați sau în cel mai bun caz, tratați cu milă. Însă sezonul rece le amenință în mod direct existența. Putem salva vieți în această iarnă.