Plasticul biodegradabil este un plastic care se descompune sub acțiunea factorilor biologici (în mare parte a micro-organismelor). Câteva tipuri de plastic biodegradabil pot fi puse la compost, însă nu toate. Oricum, chiar și cele compostabile se degradează doar în condiții controlate, precum cele din stațiile de compost sau de digestie anaerobă. Specialiștii atrag atenția că plasticul biodegradabil, inclusiv cel compostabil, nu ar trebui niciodată văzut ca un înlocuitor 100% pentru plasticul tradițional. Reducerea folosirii articolelor de unică folosință ar trebui să fie prioritară. Apoi, plasticul biodegradabil sau compostabil nu rezolvă problema deșeurilor aruncate în natură, chiar dacă se bio-degradează. Acestea sunt materiale care trebuie incluse în schemele de colectare separată a materiilor organice și a celor de realizare de compost. Plasticul biodegradabil și cel compostabil nu sunt însă mai prietenoase cu mediul atunci când ajung în gropile de gunoi (dimpotrivă). În lipsa oxigenului, microorganismele din gropile de gunoi degradează materialele biodegradabile, producând metan. Metanul poate fi o sursă de energie valoroasă atunci când este captat, cum se întâmplă într-o unitate de digestie anaerobă. Dar este un gaz cu efect de seră mult mai periculos decât CO2, atunci când ajunge în aer. În incineratoare, arderea bio-plasticelor generează emisii de gaze cu efect de seră și toxine. Plasticele biodegradabile și compostabile nu pot fi reciclate împreună cu cele convenționale. Cele două fluxuri trebuie separate, pentru a optimiza atât compostarea bioplasticului, cât și reciclarea plasticului tradițional. Puteți afla mai multe detalii despre impactul bioplasticului din următoarele articole și studii: Ro: http://www.ecomagazin.ro/bio-plasticul-o-falsa-solutie-la-problema-poluarii-cu-plastic-a-planetei/ En: https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts https://zerowasteeurope.eu/downloads/why-bioplastics-wont-solve-plastic-pollution/ Fr: https://www.ecoconso.be/fr/content/les-bioplastiques-sont-ils-vraiment-ecologiques

Bolile transmisibile sunt nenumărate, mai ales pentru copii, iar disconfortul fizic a ajuns la forme extreme.

Romania este "inundata" de penalitati europene, proceduri de infringement, studii si analize care ne plaseaza pe locuri rusinoase intre statele membre ale UE. Strazile, padurile si raurile noastre se umplu de gunoaie, cantitatile de deseuri reciclate sunt foarte mici. Toate costurile de salubritate au crescut si continua sa creasca, cetatenii sunt supusi unor presiuni tot mai mari pentru a face colectarea separata a deseurilor. In timpul asta, insesi institutiile statului - inclusiv cele ale Ministerului Mediului! - ignora cu desavarsire aceeasi obligatie, ceea ce le pune intr-o situatie de ilegalitate si, in plus, ii impiedica sa vada pe cont propriu ce inseamna cu adevarat colectarea separata, pentru a o putea sustine si promova in societate. Cerem Garzii nationale de mediu sa publice aceste date pentru minim 50 de institutii din fiecare judet si minim 200 de institutii din Municipiul Bucuresti, pana la finalul anului 2019.

Prezența țânțarilor cauzează disconfort, ei amenință prin bolile pe care le poartă (meningită, West Nile, dirofilaria la animale)

Sute de milioane de recipiente de plastic pentru suc/apă sunt folosite zilnic în lume o singură dată și apoi sunt aruncate la gunoi. Majoritatea plasticului rezultat nu este colectat separat și chiar dacă este, nu este reciclat corespunzător. Dacă cele două companii ar da tonul în industrie, reducerea plasticului ar fi dramatică în țară și ar da un exemplu bun și celorlalte industrii. Toată acțiunea ar putea începe cu România ca și țară pilot, și s-ar putea extinde ulterior în alte țări. Conform The Guardian, Coca Cola produce 3 milioane de tone de plastic anual (200 000 sticle pe minut), adică o cincime din sticlele de plastic produse pe glob. - https://www.theguardian.com/business/2019/mar/14/coca-cola-admits-it-produces-3m-tonnes-of-plastic-packaging-a-year Reciclarea sticlei: https://youtu.be/fi_4tQEP1ec Reciclarea aluminiului: https://youtu.be/t4PLxg06HBU

Pe străzi, prin sali de cinema , terase, baruri peste tot se găsesc aruncate aceste capișoane inutile! Nu demonstrează cu nimic în plus faptul că apa este mai bună calitativ sau că respectați mai mult clientul punând acest capișon. Dimpotrivă! Arătați fix contrariul! In concluzie , arătați că respectați clientul și sănătatea acestuia prin reducerea consumului de plastic și a impactului negativ pe care acesta îl are asupra naturii și implicit omului renunțând la acest capișon! Oricum, cu toții știm că apa la sticlă este mult mai bună la gust și mai calitativă față de cea îmbuteliată in PET - urile din plastic, oferindu-vă încă un motiv palpabil să reduceți consumul de plastic inutil și implicit poluarea mediului.

Biodiversitatea din pajiștile României este distrusă de mulțimea oilor care sunt pășunate și vara și iarna în mod iresponsabil. Dacă în 2001, în România erau 7.776.000 ovine și caprine, în 2013 numărul acestora crescuse la 12.710.000, ca în 2017 să ajungă la 15.828.166 capete. În 16 ani, numărul de animale s-a dublat (creștere de 104%) (sursa: www.madr.ro). Numărul colosal de animale secătuiește pajiștile. În plus, din rațiuni financiare (economisirea furajului), proprietarii de oi au forțat legiuitorii să permită pășunatul și pe timpul iernii. Efectele sunt dezastruoase, covorul vegetal nu mai are când să se regenereze. Dispar florile, ”nu mai sunt plante nobile pe pășune”, observă și fermierii și inginerii agricoli din sate, dar nimeni nu face nimic. Cu toții ignorăm realitatea.

Incetarea actiunilor ilegale si periculoase sunt necesare pentru a nu afecta sanatatea locuitorilor din localitatea Corbeanca.

„Statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spaţiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori şi arbuşti, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare.” (legea 24/2007) Bucureştiul nu are destule spaţii verzi, iar toaletarea excesivă nu face decât să înrăutăţească problema. Atâtea cazuri nefericite de copaci ciopărţiţi şi de buturugi stau mărturie că nu există o practică de toaletare efectuată cu beneficiul arborelui în minte. Dincolo de "legalitatea" situaţiei (adică existenţa unui aviz), trebuie să existe o procedură unitară, blândă şi benefică arborilor, care să fie executată de personal format, urmând un protocol girat de experţi în domeniu. https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-23071893-fotogalerie-copacii-care-pierdut-lupta-toaletarea-arbori-mai-multe-bulevarde-din-bucuresti-taiati-barbar-anul-trecut-autoritatile-locale-uscat.htm https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-22694638-fotogalerie-copac-toaletat-trunchi-data-aceasta-arborele-din-libr-riei-rture-din-pia-roman.htm https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21288948-fotogalerie-toaletari-arbori-strada-din-centrul-capitalei-cetatean-sesizeaza-arborii-raman-fara-coroana-primaria-capitalei-spune-lucrarile-sunt-legale.htm https://www.hotnews.ro/stiri-esential-7180021-fotogalerie-toaletarea-primavara-moartea-copacilor-din-capitala.htm

Autoritățile locale ale Sectorului 5 au demarat în luna martie toaletarea arborilor de pe domeniul public din Cotroceni, primele străzi vizate fiind Str. Dr. Lister și Dr. Pasteur, apoi cele din zona parcului Romniceanu. Motivul oficial al acțiunii a fost acela al urgenței, în urma fenomenului de ploaie înghețată. Cu toate acestea, toaletarea s-a efectuat prin tăierea excesivă (60-70%) a coronamentului tuturor arborilor, atât a ramurilor mature, cât și a celor de vârstă medie și tinere. În cazul ultimilor străzi unde s-a intervenit, s-a tăiat coronamentul deja înverzit al tuturor copacilor. Prin urmare, acțiunea este ILEGALĂ. În plus, niciun peisagist autorizat nu era prezent la acțiuni, deși avizul de toaletare și legea impun asta. Așadar, deoarece tăierile masive ale coronamentelor arborilor din cartierul Cotroceni sunt ireversibile, solicităm tuturor autorităților competente constatarea neconformităților privind calitatea lucrărilor și sancționarea operatorului conform legii.

Conform statisticilor oficiale, traficul este principala sursă a poluării aerului în București (Planul Integrat de Calitatea a Aerului București). După ce Guvernul a anulat în 2017 taxa de mediu, au fost înmatriculate peste un milion de maşini second-hand, marea majoritate fiind Euro 3 și Euro 4, cele mai mari surse de poluare cu PM10 în București. Solicităm Guvernului să ia în calcul și să aducă în dezbatere publică mai degrabă propuneri care să rezolve criza poluării din orașe, de tipul: serviciile de transport smart-city și cele de taximetrie obișnuite să folosească doar mașini Euro 5 și peste, ceea ce ar reduce atât nivelul de poluare în centru, cât și nevoia de siguranță și confort pentru utilizatorii acestor servicii cu mare impact asupra mediului.

Situația este critică în prezent: https://www.flickr.com/photos/148605448@N03/46257733114/sizes/l/ Primarul nostru se scuză tot timpul dar a închis ochii atunci când patronii balastierelor din Lugoj au format niste gropi clandestine de gunoi din gropile ce s-au format în urma excavării. Acești patroni sunt obligați prin instrucțiunile din legea 85/2003 să refacă mediul pe costuri proprii și să aducă terenul la forma inițială. În schimb, ei preferă ca acele gropi să fie umplute cu deșeuri și la sfârșit să așeze un strat de pământ. Așa s-a întâmplat și în cartierul Mondial Bocșei unde s-au îngropat zeci de tone de deșeuri, iar apoi a fost așezat deasupra un simplu strat de pământ. În 2017, în acest cartier, un ONG a organizat o acțiune de voluntariat ce constă în plantarea mai multor copaci. Din pacate rădăcinile acestor copaci vor crește printre PET-uri, sacose din plastic și alte deșeuri toxice. Toată această poluare a solului și a pânzei freatice se revarsă asupra cetățenilor punând sănătatea lor în pericol dar și a animalelor sălbatice din zonă. https://www.flickr.com/photos/148605448@N03/32040857477/sizes/l