Combustibilii fosili nu numai că accelerează schimbările climatice, ci și poluează aerul pe care îl respirăm. Petrolul arzător și cărbunele eliberează dioxid de carbon împreună cu o serie de alți poluanți. Gazele precum azotul și oxizii de ozon umplu aerul din jur și particule mici pătrund adânc în plămânii noștri. Impacturile asupra sănătății noastre sunt profunde, inclusiv probleme de respirație, boli de inimă și speranță de viață scurtată. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății a numit poluarea aerului „noul tutun”, deși a remarcat că te poți îndepărta de fumul de țigară. Pe de altă parte, atunci când casa sau școala este înconjurată de poluarea aerului, nu există nicio scăpare. Aproape jumătate din toate vehiculele de pe drumuri circulă pe motorină. Acesta era văzut de guvern ca un combustibil mai ecologic decât benzina, deoarece eliberează mai puțin dioxid de carbon. Drept urmare, stimulentele pentru vehiculele diesel ne-au încurajat să le cumpărăm. Cu toate acestea, acum știm că aceste afirmații au fost exagerate de producătorii de mașini. Mai mult, pur și simplu trecerea de la un combustibil fosil la altul ignoră faptul că trebuie să încetăm să ardem complet. În plus, automobilele diesel produc mai multă poluare cu dioxid de azot (NO2). Majoritatea zonelor urbane din Marea Britanie au niveluri ilegale de poluare cu NO2, ceea ce poate afecta dezvoltarea plămânilor la copii.

Doar cu autostrăzi ne putem dezvolta!

Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii.O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani.Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).

Padurile din Amazon, Brazilia, sunt cuprinse de un numar record de incendii in acest an. Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită „plămânul Lumii”. Dacă va fi distrusă irevocabil, atunci ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la colapsul Planetei care era deja greu încercată de schimbările climatice în ultimele decenii. Lumea dă vina pe presedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, pentru ca acesta ar fi incurajat defrisarile, pentru a face loc mai multor terenuri arabile. Este drept că președintele are vina sa, dar cea mai mare este a țărilor care cumpăra carnea ieftină de la vite hrănite cu furaje produse pe suprafețe proaspăt defrișate din Amazon. În 2018, Brazilia a exportat 1,6 milioane de tone de carne de vită. Este un nou record mondial, iar anul acesta se așteaptă să se exporte 1,8 milioane de tone. Putem ajuta Amazonul chiar dacă trăim în România. Înlocuiește carnea de vită ieftină din America de Sud cu cea românească. Sau dacă îți dorești să fii și mai generos atunci este bine de știut că fiecare om care renunță la carnea de vită salvează 10 arbori/zilnic sau 3432/anual: https://rainforestfoundation.org/agriculture/ Hrana oamenilor bazată pe ingrediente de origine animală necesită mult mai mult teren decât dacă am hrăni toată omenirea cu plante: https://academic.oup.com/ajcn/article/78/3/660S/4690010 Mai precis, mâncarea produsă din animalele de fermă ne oferă doar 18% din caloriile pe care le consumăm dar utilizează 83% din terenul arabil. Asta înseamnă că pentru a crește mai multe animale este nevoie de tot mai mult teren, adică de noi defrișări: https://www.theguardian.com/environment/2018/may/31/avoiding-meat-and-dairy-is-single-biggest-way-to-reduce-your-impact-on-earth

Utilizarea uleiului de palmier în motorină, care este determinat de obiectivele de energie regenerabilă ale UE, va fi redus treptat începând cu 2023, pentru a dispărea din biodiesel în 2030. Statele membre ale UE și Parlamentul UE au acum două luni pentru a adopta sau vetoa Legea, dar nu au puterea de a modifica regula. Deși ne așteptăm la unele critici, credem că va fi aprobat. Decizia de astăzi de a eticheta uleiul de palmier ca nesustenabil este un progres. Acesta va oferi un relief mult necesar vieții sălbatice și pădurilor din lume. Dar aceasta este doar o victorie parțială, deoarece soia și unele ulei de palmier pot fi încă etichetate „verde”. Campania noastră nu s-a încheiat și acum vom duce lupta către guvernele și companiile petroliere care doresc să-i oblige pe șoferi să plătească pentru combustibilii „verzi” falsi. Deși incompletă, aceasta este o victorie a societății civile. Este victoria ta. Șapte din 10 europeni se opun folosirii uleiului de palmier în motorină, peste 650.000 au semnat petițiile pentru a-l opri și peste 65.000 de cetățeni ai UE au luat parte la consultarea publică pentru modificarea și îmbunătățirea legii.

În urma valurilor de caniculă care au lovit statele europene în ultimii ani, a recordurilor de temperatură înregistrate, autoritățile din Paris au decis amenajarea unor adevărate ”păduri urbane”, chiar dacă în acest fel va fi redus numărul locurilor de parcare. Bucureștiul n-ar putea avea și el mai multe parcuri? Se extinde Capitala României, mai ales partea răsăriteană a Sectorului 3, se construiesc haotic blocuri peste blocuri până în zona Nicolae Teclu (mai sus de metrou, în plin câmp), dar nu se amenajează deloc parcuri de agrement, distrugându-se toate oazele de verdeață și crângurile. Pavarea trotuarelor nu este în prezent o necesitate. Intervenția asupra acestora se poate realiza în mod punctual, acolo unde există fisuri mai mari, borduri lipsă, deteriorări ample. Marea majoritate a trotuarelor asupra cărora se intervine sunt perfect utilizabile, se prezintă acceptabil, putând rămâne ani întregi în starea bună de acum. Se creează atâta disconfort locatarilor prin operațiuni de reamenajare și lărgire a trotuarelor, neanunțate din timp de către Primăria Sectorului 3, iar fostele garduri de la grădinile blocurilor, molozul de la trotuare se vor aduna în cantități tot mai mari, poluând natura. Pe timpul regimului comunist a existat tendința autorităților de a distruge grădinile vilelor și caselor. Din anul 1990, bucureștenii au avut mai multă grijă de spațiile verzi din sectorul 3, pe care dumneavoastră îl denumiți cel mai verde sector al Capitalei. Să nu repetăm greșelile trecute, aducând excavatoarele, pavând peste tot, micșorând spațiul grădinilor de la blocuri! Trotuarele sunt bune, lăsați-le cum sunt, nu se plâng bucureștenii de ele! Reparați-le, când este nevoie, dar nu le mai lărgiți și nu le mai pavați inutil!

Doresc sa traiesc intr-o Românie curata intrucat intre curatenie, prosperitate, educatie si sanatate este o corelatie directa! Este important acest demers si pentru faptul sa situatia actuala este extrem de grava iar autoritatile ignora problema! Raurile si padurile sunt transformate in gropi de gunoi si aproape nimeni nu reactioneza! Noi (Prietenii Padurilor din România) am reusit in 7 ani impreuna cu peste 15000 de voluntari sa curatam in peste 200 de actiuni de ecologizare, toate padurile si raurile din jurul localitatilor Brasov, Poiana Brasov si Rasnov. Am trait si simtit pe propria piele bucuria si satisfactia de a ne vedea coltul de lume in care traim, eliberat de gunoaie! A fost foarte greu (multi ne-au spus ca este imposibil) dar pana la urma am reusit aici la Brasov si cu sprijinul echipei Declic si a romanilor care doresc ca autoritatile sa-si faca treaba, suntem convinsi ca vom lasa generatiilor viitoare o tara curata la propriu! Mulțumesc!

Incalzirea globala cauzata de poluarea masiva isi revarsa consecintele asupra fiecaruia dintre noi. Toti trebuie sa luam atitudine deoarece schimbarea vine prin fiecare gest al nostru de a ne proteja planeta. Terenul in cauza este lasat de izbeliste de foarte multi ani, oamenii vin si arunca gunoaie fara a fi sanctionati, asa ca in loc sa fie un posibil spatiu verde, a devenit o groapa de gunoi impanzita de buruieni. Curatarea acestuia si plantarea copacilor este un bun inceput pentru a combate problemele grave cu care ne confruntam. Copacii, dupa cum bine stim, sunt o sursa de oxigen, o bariera impotriva razelor soarelui, un filtru care se poate permite noua, cetatenilor celor doua localitati, sa ne bucuram de o gura de aer proaspat. Schimbarea trebuie sa inceapa, asa ca de ce sa nu inceapa acum? Cu totii ne dorim sa lasam mostenire copiilor si nepotilor nostri ,un camin care sa sustina viata. Nu putem realiza acest lucru daca suntem impanziti de gunoaie, de aer murdar, de terenuri defrisate sau lasate in paragina. Aceasta initiativa are scopul atat de a strange semnaturi pentru a o putea pune in practica, dar si de a semnaliza nevoia de voluntari care sa ajute la intemeierea acestui vis: al unei planete mai curate. Schimbarea incepe cu noi!

Deoarece în ultimele zile ne am scăldat într o mizerie de nedescris, mizerie făcută de cetățenii acestui oraș, cred ca este timpul ca Urziceniului sa iasă din zona de confort și cu ajutorul nostru sa se stabileasca ordinea și liniștea acestui municipiu.

Plasticul biodegradabil este un plastic care se descompune sub acțiunea factorilor biologici (în mare parte a micro-organismelor). Câteva tipuri de plastic biodegradabil pot fi puse la compost, însă nu toate. Oricum, chiar și cele compostabile se degradează doar în condiții controlate, precum cele din stațiile de compost sau de digestie anaerobă. Specialiștii atrag atenția că plasticul biodegradabil, inclusiv cel compostabil, nu ar trebui niciodată văzut ca un înlocuitor 100% pentru plasticul tradițional. Reducerea folosirii articolelor de unică folosință ar trebui să fie prioritară. Apoi, plasticul biodegradabil sau compostabil nu rezolvă problema deșeurilor aruncate în natură, chiar dacă se bio-degradează. Acestea sunt materiale care trebuie incluse în schemele de colectare separată a materiilor organice și a celor de realizare de compost. Plasticul biodegradabil și cel compostabil nu sunt însă mai prietenoase cu mediul atunci când ajung în gropile de gunoi (dimpotrivă). În lipsa oxigenului, microorganismele din gropile de gunoi degradează materialele biodegradabile, producând metan. Metanul poate fi o sursă de energie valoroasă atunci când este captat, cum se întâmplă într-o unitate de digestie anaerobă. Dar este un gaz cu efect de seră mult mai periculos decât CO2, atunci când ajunge în aer. În incineratoare, arderea bio-plasticelor generează emisii de gaze cu efect de seră și toxine. Plasticele biodegradabile și compostabile nu pot fi reciclate împreună cu cele convenționale. Cele două fluxuri trebuie separate, pentru a optimiza atât compostarea bioplasticului, cât și reciclarea plasticului tradițional. Puteți afla mai multe detalii despre impactul bioplasticului din următoarele articole și studii: Ro: http://www.ecomagazin.ro/bio-plasticul-o-falsa-solutie-la-problema-poluarii-cu-plastic-a-planetei/ En: https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts https://zerowasteeurope.eu/downloads/why-bioplastics-wont-solve-plastic-pollution/ Fr: https://www.ecoconso.be/fr/content/les-bioplastiques-sont-ils-vraiment-ecologiques

Bolile transmisibile sunt nenumărate, mai ales pentru copii, iar disconfortul fizic a ajuns la forme extreme.

Romania este "inundata" de penalitati europene, proceduri de infringement, studii si analize care ne plaseaza pe locuri rusinoase intre statele membre ale UE. Strazile, padurile si raurile noastre se umplu de gunoaie, cantitatile de deseuri reciclate sunt foarte mici. Toate costurile de salubritate au crescut si continua sa creasca, cetatenii sunt supusi unor presiuni tot mai mari pentru a face colectarea separata a deseurilor. In timpul asta, insesi institutiile statului - inclusiv cele ale Ministerului Mediului! - ignora cu desavarsire aceeasi obligatie, ceea ce le pune intr-o situatie de ilegalitate si, in plus, ii impiedica sa vada pe cont propriu ce inseamna cu adevarat colectarea separata, pentru a o putea sustine si promova in societate. Cerem Garzii nationale de mediu sa publice aceste date pentru minim 50 de institutii din fiecare judet si minim 200 de institutii din Municipiul Bucuresti, pana la finalul anului 2019.