Dragă prietene, Îți scriu despre o problemă care poate nu pare mare la prima vedere, dar care ne afectează pe toți. Este vorba despre accesul la documentele de stare civilă – certificatele de naștere, de căsătorie și alte acte importante. Poate ai observat sau chiar ai trăit experiența de a aștepta luni întregi pentru un simplu document, fără să știi când va ajunge. Problema aceasta afectează în mod deosebit și pe românii din diaspora, care se lovesc de birocrația de acasă atunci când au cel mai mult nevoie de sprijin. În fond, lupta noastră pentru o administrație mai eficientă și transparentă nu este doar despre documente; este despre respectul și demnitatea fiecărui cetățean. Dacă putem îmbunătăți aceste lucruri, vom avea o viață mai simplă și mai bine organizată, iar copiii noștri vor beneficia și ei de un sistem public mai corect și mai bine pus la punct. De aceea, te invit să te alături acestei inițiative, să fim împreună o voce care cere schimbarea. Dacă noi nu luăm atitudine acum, cine o va face pentru noi? Fiecare sprijin contează, iar împreună putem contribui la o Românie mai bună, atât pentru cei de acasă, cât și pentru cei plecați în străinătate.

De ce am hotarat sa initiez aceasta petitie? Raspuns: pentru ca de ani de zile va faceti ca noi nu vedem. Va faceti ca noi suntem prosti si nu intelegem ca, de fapt, calitatea proasta a aerului NU este cauzata numai de trafic, precum NU este cauzata de fenomenul acela, cu nume pompos, pe care ni-l tot fluturati in declaratii, si anume "inversiunea termica". De consider ca explicatiile Garzii de Mediu si ale autoritatilor sunt puerile? 1. Indicii cei mai mare de poluare sunt noaptea si spre dimineata (intre 21:00-02:00 si apoi 04:00-05:00). Contrar explicatiilor logice, pe care le-am avea pe limba. Cum se poate intampla ca exact noaptea, cand traficul din Bucuresti este aproape nul, indicii de poluare (atat The Common Air Quality Index - CAQI, indice utilizat de UE pentru a defini calitatea aerului, cat si procentul de particule daunatoare, PM2.5 si PM10) sa fie la nivel maxim? Conform unei platforme de monitorizare a traficului, traficul din Bucuresti urmareste o tendinta de intensificare in cursul diminetii, cand oamenii merg la munca si isi duc copiii la gradinita si la scoala, si in cursul dupa-amiezii-seara cand oamenii se intorc de la munca. Conform acestui site, traficul de masini este maxim intre orele 07:00-11:00, respectiv 16:00-20:00. Teoretic, acest grafic ar trebui sa fie urmarit si de platformele de urmarire a calitatii aerului. Insa, constatam, culmea, ca aerul devine irespirabil TOCMAI in afara acestor ore pe care noi le consideram a fi "de varf". Cum putem explica? Consider ca Guvernul, prin institutiile abilitate, precum si Garda de Mediu, trebuie sa dea explicatii in acest sens. 2. Nu este necunoscut faptul ca inca exista persoane la periferiile marilor orase care se incalzesc prin mijloace alternative. Organele abilitate ar trebui sa aplice legea. De exemplu: OUG nr. 92/19 august 2021 privind regimul deseurilor. Articolul 21 mentioneaza:  “Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special: a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.” Toate literele mentionate in articolul din legea de mai sus se intampla actualmente pe tot teritoriul tarii noastre, nu numai in Bucuresti, iar autoritatilor nu le pasa.   Articolul 20, alineatul (5) al aceleiasi Ordonante de Urgenta adoptata de Guvernul Romaniei mentioneaza:  “(5) Se interzice incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect.” Articolul 66, alineatul (1), litera e)  din OUG nr. 92/2021:  “(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată: [...] e) incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect;” De asemenea, incalcarea dispozitiilor din Articolul 20, printre care si alineatul (5), pe care l-am mentionat, se pedepseste prin lege, conform Articolului 62, alineatul (1), litera b): “(1) Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează după cum urmează: [...] b) cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul încălcării dispozițiilor art. 11 și art. 20 alin. (3)-(6);” Cine este responsabil? Conform aceleiasi OUG nr. 92/2021, sunt mentionate si autoritatile avizate sa constate si sa aplice sanctiunile necesare. Articolul 62, alineatele (2),(3),(4): “(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează, după caz, de comisari și persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Gărzilor forestiere, autorităților administrației publice locale, poliției locale, precum și de către ofițeri și agenți de poliție din cadrul Poliției Române, respectiv de ofițeri și subofițeri din cadrul Jandarmeriei Române, conform atribuțiilor stabilite prin normele juridice în vigoare. (3) Constatarea corectitudinii datelor transmise ANPM și agențiilor județene pentru protecția mediului potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (1) se realizează de către comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu. (4) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) în obiectivele, incintele și zonele aparținând structurilor componente ale sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează de către personalul specializat din cadrul Gărzii Naționale de Mediu împreună cu personalul din structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și ordinelor proprii.” Astfel, conform legii, multiple autoritati sunt avizate pentru a constata si a aplica sanctiuni in vederea asigurarii unei calitati mai bune a aerului, insa pare ca niciuna dintre acestea nu isi face treaba. Consider ca recentul proces intentat de catre Garda de Mediu catre comunitatea din Sintesti nu este decat un perdaf electoral. Deja este dovedit impactul poluarii asupra sanatatii noastre in multiple studii. Este redundanta mentionarea aici de studii care subliniaza efectul nociv pe care il are poluarea asupra mediului, si implicit, asupra noastra. Arderea de deseuri duce nu numai la eliberarea de mirosuri iritante, dar si de particule cancerigene si particule mici (PM2.5 mentionate mai devreme), ce ajung in alveolele plamanilor si initiaza efecte de inflamatie la nivel local, cu potentiala transformare canceroasa. Acesta este doar un exemplu. Este foarte probabil ca poluarea sa contribuie si la explozia diagnosticarii dementei de la varste nu foarte avansate, precum si a incidentei cancerelor. Prin prezenta petitie, doresc sa READUC la cunostinta impactul negativ pe care autoritatile din Romania, prin pasivitate, il aduc asupra sanatatii noastre.  In Parlamentul Uniunii Europene a fost adoptata o directiva care da dreptul cetatenilor UE de a obtine despagubiri daca dezvolta probleme de sanatate din cauza poluarii aerului. Dar de ce sa ajungem acolo cand putem pur si simplu sa minimizam cauza in loc sa tratam efectul? Semneaza petitia acum!

Pentru ca sunt foarte multi dezvoltatori imobiliari ce construiesc in Romania fara a avea capital, acestia dorind banii clientilor si de multe ori livrand gresit, trecut de termen sau chiar nelivrand nimic.

Un alt abuz al autoritatiilor.

Agenția Europeană de Mediu consideră că poluarea fonică este o problemă majoră de sănătate a mediului în Europa, cu impact major asupra sănătății oamenilor. Organizația Mondială a Sănătății subliniază faptul că poluarea sonoră dăunează grav sănătății umane și interferează cu activitățile zilnice ale oamenilor la școală, la serviciu, acasă și în timpul liber. De asemenea, poate perturba somnul, poate provoca boli cardiovasculare și psihofiziologice, poate reduce performanța și poate provoca reacții de enervare și schimbări în comportamentul social. În mod deosebit, perturbarea somnului are efectele negative cele mai severe asupra sănătății umane și asupra activității oamenilor, aceste aspecte fiind foarte bine documentate .  Deosebit de deranjante și de dăunătoare asupra calității somnului și sănătății umane sunt sunetele de frecvență joasă (High Intensity Low Frequency (HI/LF) sound) cum sunt și cele produse de boxele de tip bass. În anul 2000 Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut sunetele de frecvență joasă ca fiind o problemă majoră de mediu cu efecte severe asupra sănătății umane. Acest tip de sunete se propagă pe distanțe mari și penetrează geamurile și pereții locuințelor cu o atenuare foarte mică, de aceea gradul de expunere a oamenilor la aceste sunete este foarte mare . Perturbarea fonică în societatea umană se manifestă permanent, în grade diferite de severitate, existând surse de poluare fonică care nu pot fi evitate. Astfel, zgomotul traficului rutier, feroviar, aerian, zgomotul produs de utilajele de lucru și de diferite feluri de aparatură etc., nu pot fi evitate iar oamenii sunt nevoiți să le suporte. Este foarte important ca societatea umană să reducă numărul surselor de poluare fonică și intensitatea acestora, nu să adauge surse de poluare fonică, care nu sunt obligatorii de suportat, la cele existente.  O sursă de poluare fonică suplimentară foarte deranjantă și des reclamată, tot mai frecventă în ultimii ani, este reprezentată de muzica tare produsă la organizarea de evenimente de boxele de tip bass. Deseori muzica se aude din locațiile respective în tot cartierul sau chiar în mai multe cartiere ale orașelor, în casele oamenilor, ceea ce este o aberație atât din punct de vedere legal cât și etic, fiind deosebit de deranjantă atât ziua, dar mai ales noaptea. Oamenii care vin acasă de la serviciu, unii dintre ei lucrând în schimburi, vor să se odihnească, dar uneori au surpriza neplăcută de a auzii bubuitul ritmic al bașilor, care deseori ține până dimineața, când trebuie din nou să meargă la muncă. Aceeași problemă există și în cazul petrecerilor realizate de vecini, în blocuri de locuințe sau la case. De asemenea, boxele de tip woofer instalate în mașini pot genera emisii sonore care sunt o tortură pentru pietonii din zona respectivă și pentru cei care au locuințele lângă șosele. Legislația trebuie în așa fel formulată/abdatată încât să asigure dreptul oamenilor de a avea liniște în curțile și locuințele lor, atât ziua cât și noaptea!   Problema 1.  “Eu nu vreau sa îți ascult muzica muzica” Este afirmația simplă și de bun simț pe care a făcut-o o persoană la semnarea unei petiții.    Referitor la firmele care organizează evenimente, pe vremea comunismului au fost construite diferite intreprinderi și fabrici, unele fiind în cartiere de locuit. Majoritatea acestora sunt acum dezafectate, multe dintre ele fiind cumpărate și transformate în locații pentru realizarea de evenimente. De asemenea, după revoluție, numeroase baruri, terase, corturi pentru realizarea de evenimente, terenuri de sport etc. au fost deschise în cartiere de locuit sau în apropierea zonelor locuite. Astfel, la evenimentele care se desfășoară, muzica și bubuitul bașilor se aude în tot cartierul sau în mai multe cartiere. În mod deosebit deranjează și reprezintă o aberație absolută, evenimentele organizate pe terase deschise, mai ales în timpul nopții.  În ceea ce privește persoanele fizice, una dintre problemele care țin de civilizație și de bun simț în Romania este reprezentată de atitudinea de genul “la mine acasă fac ce vreau” a unora. Este fundamental greșit! Oamenii trebuie să înțeleagă că libertatea unei persoane se termină în momentul în care îngrădește libertatea altei persoane. Cu alte cuvinte, la tine acasă faci ce vrei câtă vreme nu deranjezi alte persoane. Legea trebuie să sprijine acest fapt! Au fost situații când oamenii și-au vândut locuințele pentru că au fost stresați timp îndelungat de vecini gălăgioși (a se vedea problemele din centrul orașului Timișoara).    Problema 2. În legislație sunetele de frecvență joasă cum sunt cele produse de boxele de tip bass trebuie tratate separat.  În ceea ce privește sunetele de frecvență joasă produsă de boxele de tip bass, măsurarea lor cu audiometru nu este relevantă, aceste sunete nu sunt percepute de aparatură ca fiind peste limita legal admisă, dar se aud în case având o capacitate foarte mare de penetrare. De aceea legislația trebuie să abordeze diferit acest tip de sunete. Locațiile unde se organizează evenimente trebuie amenajate în așa fel încât bașii să nu se audă în afara locației! Aceeași reglementare trebuie impusă persoanelor fizice care asculta muzică acasă sau în mașină. Trăim într-o societate în care bubuitul bașilor a devenit aproape omniprezent, deranjează și nu este normal să tolerăm acest fapt!    Problema 3. Drepturile și obligațiile echipajelor de poliție.   “Nu avem ce să facem, nu avem cum să le oprim muzica” “Am un echipaj acolo și nu au ce să facă, evenimentul este autorizat de primărie” “Ce vreți să facem doamnă, să le oprim muzica?”   Acestea sunt câteva dintre răspunsurile primite noaptea când a fost sesizată poliția, iar muzica se auzea în casele oamenilor. Este evident faptul că legislația actuală nu este eficientă, este superficială și nu poate asigura liniștea cetățenilor. Astfel Legea 61/1991 permite echipajelor de poliție să aplice amenzi pentru tulburarea liniștii publice, dar deseori după aplicarea amenzii muzica se aude în continuare iar echipajele de poliție nu au dreptul de a intervenii și oprii muzica. De asemenea, echipajele de poliție nu dețin aparatura necesară pentru măsurarea decibelilor fiind necesară dotarea cu această aparatură. 

 Nu te poți apară doar cu mesaje Roalert împotriva unor arme.

Considerăm că această facultate are nevoie de o reforma care sa schimbe totul de la rădăcina, fiindcă este un sistem deși tradițional, rămas retrograd într-o lume în continuă mișcare deschisa către inovație și idei. De-a lungul celor 6 ani, o perioada îndelungată,  studenții nu sunt învățați principii reale de proiectare și utile în cariera de viitor arhitect, acestea fiind înlocuite de jocuri de orgolii nedrepte între profesori cu ani de experiență și tineri fără experiență.  Problema acceptării diversității și a abordării relației profesor – student cu respect și diplomație este o realitate la UAUIM, loc unde nu avem modele, înafară de câțiva care își dau silința, însă marea majoritate provoacă distrugere, prin materii predate în mod haotic, cu injurii la ordinea zilei, cu abuzuri petrecute în timpul examenului, precum și discriminări pe bază de etnie, rasă și religie. Un caz notabil este cel al unui student din anul I, ce a fost dat afara de la examen pentru că  colegul din spatele lui copia de la el ori un caz al unei studente în anul II, de religie islamică ce a auzit de la un profesor din Comisia de Jurizare ,,Domnișoară aici este Europa, nu Orientul Mijlociu să purtați hijab.” 

În România, confruntările între candidații la președinție nu sunt obligatorii prin lege. Ele depind de acordul voluntar al candidaților de a participa. În unele campanii electorale, unii candidați au ales să nu participe la astfel de dezbateri, ceea ce a generat dezbateri publice privind necesitatea instituirii unei obligații legale pentru a asigura prezența tuturor candidaților. Ultima dezbatere a avut loc in 2014. Confruntările între candidații la președinție sunt esențiale pentru viitorul democratic al României. Aceste dezbateri reprezintă un pilon al transparenței și responsabilității, oferind cetățenilor oportunitatea de a evalua viziunea, competența și integritatea celor care aspiră să ne conducă. Într-o societate modernă, bazată pe valori democratice, este vital ca fiecare candidat să fie supus unui dialog deschis și direct, unde să își apere ideile și să răspundă preocupărilor noastre.  Numai prin confruntări directe, candidații pot demonstra că sunt pregătiți să facă față provocărilor reale ale țării, să promoveze reforme autentice și să apere interesele cetățenilor. Avem nevoie de lideri care să își asume responsabilitatea în mod deschis, să fie transparenți și să aibă curajul de a răspunde întrebărilor dificile. Prin impunerea acestor dezbateri ca obligatorii, ne asigurăm că România avansează pe calea unei democrații sănătoase, în care voința poporului este respectată și în care alegerile sunt bazate pe merit, competență și angajament față de binele comun. Aceasta este România pe care o dorim: o țară în care democrația nu este doar un ideal, ci o realitate zilnică, unde fiecare vot contează și fiecare candidat își dovedește valoarea în fața noastră, cei care alegem viitorul acestei națiuni. 

Pentru ca jocurile de noroc distrug vieti, distrug familii. Ii rog pe toti cei care au posibilitatea de a pune la dispozitie studii despre unde duce dependenta fata de jocurile de noroc, sa ajute cu prezntarea acestora. Ii rog, de asemenea, pe cei care pot elabora studii despre unde duce aceasta dependenta, sa o faca si sa ajute la prezentarea acestora. Este ludomania o boala? Daca da, atunci autoritatile Romaniei trebuie sa ia masuri in aceasta privinta.

O să ajungem să plătim taxe doar fiindcă respirăm! Am ajunge să plătim pentru un autoturism:  1. impozit,  2. taxa loc de parcare de reședință,  3. abonament/taxă de parcare în restul orasului, unde este marcat locul de parcare  4. 200 lei taxa de utilizare a domeniului public, dacă parcam în alt loc decât cel unde este "amenajată" și se plătește parcarea (dacă nu se achită taxa de rezervare loc parcare sau nu se achită abonamentul anual pentru zona 2, în cuantum de 199 lei).  În ceea ce privește taxa de salubritate: o familie cu 2 copii, adică 4 persoane, ar plati pe an suma de 960 lei, în total. Majorarea taxei de la 8 lei la 20 lei reprezintă o creștere de 150%. 

Îți poți imagina cum ar fi dacă cineva apropiat, poate un părinte sau un frate, ajunge într-un spital, având încredere că va primi îngrijirile necesare pentru a-și salva viața, dar în schimb este tratat cu nepăsare și chiar cruzime? Cazul de la Spitalul Pantelimon, în care doctorița și personalul medical au redus intenționat dozele de medicamente esențiale pentru pacienți critici, nu este doar o chestiune de neglijență, ci de malpraxis criminal. Acești oameni erau la mila celor care ar fi trebuit să-i ajute, dar în schimb au fost abandonați într-un mod terifiant. Îmi pasă pentru că nu este vorba doar de niște statistici seci; este vorba despre vieți umane reale, despre oameni care și-au pus încrederea în sistemul nostru de sănătate și au fost trădați în cel mai urât mod posibil. Fiecare dintre acești pacienți avea o familie care încă suferă, care încă se întreabă dacă acea pierdere ar fi putut fi evitată. Mai mult, ceea ce mă îngrozește cel mai tare este că lipsa de acțiune din partea autorităților ne arată că această tragedie ar putea fi doar vârful icebergului. Dacă nu facem nimic acum, cine ne garantează că asta nu se va repeta? Indiferența față de această situație ar însemna că acceptăm un sistem corupt și periculos, în care viața noastră sau a celor dragi este pusă în pericol de oameni care ar trebui să ne protejeze. Nu pot să stau deoparte și să ignor acest lucru. Semnarea și susținerea acestei petiții este un mod prin care putem cere schimbări reale, responsabilitate și dreptate pentru victime. Este vorba de a ne proteja unii pe alții, de a ne asigura că niciun alt pacient nu va mai trece printr-un asemenea coșmar."

 România, în ultimii 20 de ani, a pierdut prin demolare prea multe situri industriale care ar fi putut fi reconvertite și păstrate pentru memoria locală și valoarea culturală. Este o prioritate națională ca patrimoniul industrial să fie studiat și valorificat mai atent. Pentru aceasta este necesară implicarea activă a Ministerului Culturii, cazul Rafinăriei „Steaua Română” fiind reprezentativ pentru valoarea și potențialul patrimoniului industrial.