Municipiul Cluj-Napoca are un istoric consistent în operarea transportului public; Prima rețea de tramvaie a fost operată în 1898, încă de pe vremea imperiului Austro-Ungar, cu tramvaie cu aburi, iar exploatarea rețelei de troleibuze a debutat în 1957 cu vehicule de producție autohtonă. In momentul de față, municipiul Cluj-Napoca deține printre ultimele vehicule DAC-ROCAR fabricate în capitală, iar conservarea și expunerea lor, alături de alte exponate specifice ar fi prielnică valorificării patrimoniului isotoric-cultural al municipiului. Numeroase grupuri de pasionați de transport public din lume vizitează cu interes astfel de obiective, iar orașe precum Sydney, Melbourne, Haarlem, Viena, Beuxelles, Berlin, Gothenburg, Praga, Barcelona, Basel, Kiev sau Moscova și-au valorificat patrimoniul local din domeniul transportului public de călători înființând astfel de muzee. Prezentarea exponatelor din domeniu ar avea o mare valoare pentru patrimoniul turistic al orașului, atrăgând numeroși pasionați de transport public atât din țară, cât și din străinătate precum și aducând un plus de însemnătate cultural-istorică inginerească generațiilor viitoare.

Sectorul 4 are nevoie de un spatiu cultural, unde locuitorii sectorului sa creeze noi evenimente, un loc de intalnire la o proiectie de film in aer liber sau o piesa de teatru, un loc pentru oamenii care locuiesc aici. Amfiteatrul Tineretului (langa parcul Lumea Copiilor) este abandonat din anii 90. Nu s-a mai facut nicio investitie si a ajuns sa fie groapa de gunoi. Amfiteatrul a fost propus pentru reabilitare inca din 2004, dar deja au trecut 13 ani si nu s-a intamplat nimic ! Terenul este in administratie la Primaria Generala si a fost inclus in Strategia Culturala a Municipiului Bucuresti 2016-2026. E timpul sa luam atitudine si sa cerem Primariei sa lucreze pentru cetateni.

Artiștii și operatorii culturali implicați în dezvoltarea sectorului cultural din România și în realizarea de proiecte de colaborare artistică internațională solicită senatorilor coaliției majoritare și membrilor partidelor de opoziție deopotrivă sa asigure promovarea profesionista in lume a culturii române prin intermediul Institutului Cultural Român. Așadar, solicităm membrilor Senatului să nu valideze prin votul lor în plen votul consultativ dat de majoritatea senatorilor din Comisiile de Cultură și de Politică Externă a României pentru d-na Liliana Țuroiu pentru funcția de Președinte al Institutului Cultural Român și pentru Mirel Taloș (ALDE), respectiv Krizbai Bela Dan (UDMR) pentru funcțiile de Vicepreședinte ai ICR. Suntem de părere că votul domniilor lor trebuie să fie în primul rând în interesul culturii românești și nu un vot politic în interesul partidului pe care îl reprezintă. Considerăm că soluția pentru renașterea ICR-ului este “demararea rapidă a unui proces de reformă care să includă transparentizarea, debirocratizarea și profesionalizarea echipelor de experți ICR și susținerea cu prioritate a culturii contemporane, difuzarea creației originale românești pe scena internațională, implementarea unor programe educaționale pentru publicul tânăr din străinătate și diaspora românească” precum și celelalte inițiative incluse în planul făcut public de către echipa Cosmin Manolescu (președinte) - Cristina Modreanu (vicepreședinte), nominalizată de USR pentru conducerea ICR. Credem că aceasta este singura soluție viabilă pentru definirea viziunii și strategiei ICR precum și pentru debirocratizarea, transparentizarea și modernizarea programelor sale, care să ducă în final la o creștere a prezenței culturii românești și o îmbunătățire a imaginii României pe plan internațional. Cu stimă, Judith STATE, artist independent Radu DUMITRIU, muzician Dragoș NEAMU, manager cultural Alex RADU, manager Aiurart Contemporary Art Space/Editura Vellant Ada SOLOMON, producător de film Irinel ANGHEL, muzician Razvan TUPA, poet Ada Galeș, actor Robert Bălan, regizor Mihaela Dancs, coregraf și perfomer Tania Cucoreanu, artist media Idris Clate, actor și performer Larisa Crunteanu, artist vizual Istvan Teglas, actor Ruxandra Elena Cioată, balerina ONB si manager Ruxandra Ballet Studio Doina Georgescu, profesor dans Miruna Runcan, critic de teatru Vanda Stefanescu, coregrafa Diana Gheorghiu, compozitoare Marian Popescu, critic de teatru Radu Nițescu, poet Gabriel Vacariu, conferențiar, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București Ioana Visalon, actriță Alexandra Zbuchea, conferențiar, Facultatea de Management, ASE Diana Rotaru, compozitoare Jean-Lorin Sterian, artist și curator Irina Pietreanu, artist vizual Ioana Paun, regizor de teatru Raluca Bem, manager cultural Laura-Elena Misosniky, actor & performer Antoaneta Cojocaru, actriță Luiza Zamora, istoric de artă Mihai Păcurar, videoartist Cristina Lilienfeld, coregraf și performer Theodor-CristianPopescu, regizor de teatru Ioana Popescu, etnolog Tudor Elian, arhitect Clara Trăistaru, manager cultural, Diana Dumbrava, actriță Arnold Estefan, artist vizual Fatma Mahomed, coregraf/performer Silvia Cotelea Cazacu, critic teatru Gianina, Carbunariu, regizor de teatru Florin Fieroiu, coregraf/regizor Andrei Măjeri, regizor Sorin Poamă, actor Radu Iacoban, dramaturg Adrian Bulboacă, fotograf Ilinca Manolache, actriță Silvia Ghiață, producător și realizator TV Alexe Popescu, designer Octavian Nemescu, compozitor Stefania Ferchedau, manager cultural Florin Iaru, scriitor Doina Isfanoni, etnolog Mircea Dragu, psihoterapeut Mircea Toma, presedinte Active Watch Dana Sarmes, profesor & manager cultural Laura Orlescu, manager cultural Andreea Vulpe, regizor Luciana Alexandra Ghica, conferențiar universitar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București Eugen Jebeleanu, regizor Cecilia Ștefănescu, scriitoare Adriana Gheorghe, performer Richard Bovnoczki, actor Cinty Ionescu, artist media Dana Sarmeș, critic si istoric de arta, curator independent Ștefan Constantinescu, regizor Olga Torok, actrita Nona Serbanescu, manager cultural si artist vizual Cristina Bogdan, curator si manager cultural Ioana Marchidan, coregraf si performer

Acesta strada a devenit repede un simbol si un punct de atracție în București. In 2014, turistii au inclus strada Xenofon, singura in trepte din Capitala, pe lista locurilor de vizitat.

Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, aceştia au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. Câteva dintre ideile proliferate de domnul Țene Ioan Vasile: - "Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească." - "Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă." - "Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime." - "Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată." - " ...drama de la club Colectiv este metafizică, expresia asumării în țara noastră a unei sărbători satanice - Halloween-ul." În ciuda prevederii legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, în care a fost adus ca şef de cabinet de către fostul primar ultranaţionalist, Gheorghe Funar. Câteva declarații ale lui Țene Ioan Vasile aici: https://youtu.be/vQH3LhfVeYE Cuvântarea lui Țene Ioan Vasile la Congresul PRU: https://youtu.be/FSAjbMGf1zQ

Televiziunea romana este a fiecaruia dintre noi si ar trebui sa fie un exemplu de impartialitate, de integritate, de prezentare obiectiva a faptelor bazate pe dovezi, un exemplu de promovare a culturii, a stiintei si a performantei. In schimb, vedem tot mai des, talk-show-uri precum cel al lui Ionut Cristache, "Romania9", emisiune unde se promoveaza incultura, minciuna si scandalul, elemente reprezentative televiziunilor de buzunar, gen Antena3, RomaniaTV etc, televiziuni create politic pentru sustinerea unor interese personale, unde circul de 2 bani si informatia subiectiva sunt singurele teme prezentate. De altfel, Ionut Cristache a fost adus la TVR1 de la Antena3 si se pare ca a luat cu el si "modelul lor de succes": diferiti politicieni, jurnalisti si sociologi dubiosi, sunt invitatii "de casa" ai emisiunii lui, invitati care intoxica publicul cu informatii subiective si mincinoase, lipsite de orice dovezi si care tot timpul au aceleasi directii: anti DNA/Justitie/Opozitie/Presedintele tarii si pro PSD. Si din pacate, marea majoritate a telespectatorilor TVR, sunt oameni simpli de la tara, oameni cu putine resurse, oameni lipsiti de alte surse de informatie si care sunt usor de manipulat. Celebra vorba "ati mintit poporul cu televizorul" inca se practica cu nesimtire desavarsita. Ma uit si nu pot sa cred! ... Ce are trebui sa fie televiziunea publica pentru romanul de rand: un model de cinste, de moralitate, de corectitudine si adevar, de cultura si stiinta si...in schimb omul de rand primeste un circ ieftin, incultura, minciuna, demagogie si calomnie...si toate acestea cu implicarea si sustinearea moderatorului Ionut Cristache, sub "aripa protectoare" a directorului Irina Radu si toate facute doar pentru a proteja interesele murdare ale unor parlamentari. Dati dovada de moralitate, dati dovada ca aveti constiinta si suflet si plecati...lasati locul unor oameni corecti si demni, unor emisiuni de valoare si nu INCULTURII. Spune si tu NU mizeriei din TVR si ajuta-ma sa ma prezint personal in fata lor cu o lista cat mai mare de semnatari!!! Doar impreuna putem face Romania un loc mai bun si de viitor pentru noi si copiii nostri!

SCOATE-LE TELEVIZIUNILE DIN PRIZĂ! Puterea penalilor e în cele două mașinării de dezinformare și manipulare numite Antena 3 și România TV. Televiziunile unui pușcăriaș și a unui infractor dat în urmărire internațională. Televiziunile alea cu care zombifică milioane de oameni, cu care deformează realitatea, îți mint, manipulează și dezinformează părinții și bunicii, oameni care n-au nicio vină că la CNA nu e nimeni acasă. Dacă le scoatem televiziunile din priză, îi oprim. Cum? Televiziunile astea trăiesc cu bani din publicitate. Dacă marile companii nu mai cumpără publicitate la ei, Antena 3 și România TV vor fi în curând istorie.

Având în vedere că în ultima perioadă cele două posturi, România TV și Antena 3, dezinformează telespectatorii cu intenția de a-i manipula, inițiez aceste demers de înaintare a unei solicitări colective către furnizorii de servicii de televiziune de scoatere a acestor 2 posturi din grila de programe. Refuz să mai am în grila de programe 2 posturi TV mincinoase.

Prin astfel de televiziuni publicul larg este intoxicat cu informații nereale, fapt ce cauzează dezinformarea în masă și manipularea a sute de mii de oameni. Astfel sunt influențate alegeri și politici publice, iar toate acestea se întamplă pentru a servi intereselor unor politicieni (sau funcționari publici) corupți sau a unor așa ziși oameni de afaceri dispuși să comită orice fel de infracțiuni pentru a-și atinge scopurile. Presa este a 4-a putere în stat. Reprezintă singurul mod prin care un segment important din populație are acces la informație și prin care societatea civila poate monitoriza activitatea parlamentară, guvernamentală, prezidențială și în general a administrației publice!

Ministerul Culturii a lansat un apel complet de proiecte în data de 9 ianuarie, cu termen limită de depunere la 2 zile şi desfăşurare după alte 6, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii. Însuşi ministerul admite pe site-ul oficial imposibilitatea scrierii unui proiect în 2 zile. Comunitatea artistică s-a mobilizat duminică când a citit anunțul incomplet şi după ce a trimis mii de emailuri către ministru, a primit un regulament de aplicare care îi dă mai puţin de 48 de ore pentru scrierea aplicațiilor. Pentru a completa un formular cu zeci de întrebări, a găsi parteneri şi a mobiliza sume considerabile de bani ca şi contribuţie proprie, 48 de ore fac că cei care, totuşi aplică, să rişte să realizeze lucrări în pripă şi fără vizibilitate. De unde atâta grabă? În medie, unui eveniment cultural de mici proporţii, pentru a fi gândit, scris, manageriat, promovat şi implementat îi ia cel puţin două luni. Chiar dacă nu ar fi deja dedicaţi, cum ne-am obişnuit să se întâmple în cazuri asemănătoare, este păcat ca acești 200.000 de lei din bani publici să fie irosiţi pe propuneri inconsistente. De aceea solicităm Ministerului să aloce 30 de zile, aşa cum prevede legea 350/2005 privind finanţările nerambursabile pentru activităţi de interes public, pentru realizarea acestui apel. Este nevoie de timp pentru ca proiectele finanțate să fie concepute, scrise, implementate și performante și ar trebui să fie în interesul tuturor să se întâmple asta. Cerem mărirea termenului de limită de doar 48 de ore de depunere a proiectelor pentru Ziua Culturii Naționale lansat de Ministerul Culturii! Cei 200.000 de lei alocaţi unor proiecte scrise şi oragnizate pe repede înainte sunt, de fapt, banii noştri și dorim să fie cheltuiţi responsabil şi corect. Şi aşa majoritatea proiectelor independente din România sunt sub-finanţate, cu toate că ele contribuie considerabil la furnizarea serviciilor culturale de calitate şi susţinerea artei de la noi. Ne dorim ca Ministerul Culturii să mărească termenul de depunere a solicitărilor de finanțare pentru Ziua națională a culturii de la 2, la 30 de zile sau, în cazul în care nu își mai găsește mize dincolo de ziua culturii naționale, să anuleze apelul și să transfere această sumă pentru un următorul apel. Este un efort minim pentru o comunitate artistică responsabilă, coerentă și relevantă. Semnatarii sunt deschiși la o întâlnire cu ministrul culturii, Ionuț Vulpescu, în viitorul apropiat precum și reluarea apelurilor Acces și CultIN. Ecouri în presă: Adevărul: Scandal pe ziua lui Eminescu la Ministerul Culturii - https://goo.gl/mLGvEL Mediafax: Ministerul Culturii face licitaţie pentru Ziua Eminescu. Gafă sau ”dedicaţie”? - https://goo.gl/YUbJRu PRO TV: Ministerul Culturii, comunicat care a starnit revolta. Vrea sa organizeze in doar cateva zile un eveniment de amploare - https://goo.gl/DchgPi Inițiatorii petiției: Comunitatea Artistică Independentă Ioana Păun, regizoare Gabriel Sandu, jurnalist și actor Farid Fairuz, artist independent și coregraf Asociația Solitude Project Miki Braniște, Director Festival TEMPS D`IMAGES, Cavaler al Artelor și Literelor - distincție oferită de Guvernul Franței în anul 2015. Florin Caracala, regizor Cristina Bogdan, curator, ODD

Așa cum cehii îl au pe Kafka, polonezii pe Chopin și sarbii pe Kursturica, așa și românii il au pe Brâncuși. Patrimoniul cultural se află la temelia identității unei națiuni, alături de gesturile pe care le facem pentru conservarea acestuia. Nu în discursuri patriotice răsuflate și nici în arborarea steagului în momentele festive. Haideți să le oferim guvernanților posibilitatea de a fi parte a unui act istoric, cu reale implicații în mijlocul societății care și-a demonstrat sprijinul pentru achiziția Cumințeniei Pământului. Patrimoniul Național este de interes public și trebuie, ca stat, ca cetățeni, să ne străduim să îl protejăm și valorificăm. ---- Pentru cei care consideră ca preţul negociat de Guvern de 11 milioane de euro este un pret mare, vă reamintim că alte doua sculpturi ale lui Brâncuși au fost vândute în trecut la licitație cu 41,5 milioane $ (Madame LR - 2009), respectiv 33,4 milioane $ (Pasărea în Spațiu 2005). Alte state, cum este Polonia, alocă sume considerabil mai mari (2 miliarde de euro) pentru achiziția de opere de artă, care altfel oricum erau accesibile publicului. Toate statele lumii fac eforturi considerabile pentru a-și recupera patrimoniul cultural. E cazul ca și România să ia exemplu și să se poziționeze ferm pentru Cultură, cumpărând opera unuia dintre cei mai mari artiști ai modernismului. Haideți să cerem să fie incluse în bugetul Ministerului Culturii de anul viitor fondurile necesare pentru achiziționarea operei lui Brâncuși, parte a patrimoniului cultural național!

Prostul gust merită respins întotdeauna și recunoscut drept ceea ce este. Atunci când prostul gust mai are pretenția de a ne reprezenta din perspectivă istorică și din perspectiva identității naționale, este foarte important să reacționăm. Este suficient sa dăm o căutare Google pentru a vedea cât de mult această creație afectează imaginea României, cât de controversat este acest subiect, cât de mult a reverberat în publicații străine precum The Telegraph, BBC, Spiegel și cât de multă caterincă a generat în comunitatea online sau pe portalurile de recomandări turistice. http://www.telegraph.co.uk/culture/art/art-news/9241106/Naked-statue-is-mocked-by-Romanians.html http://www.spiegel.de/reise/aktuell/trajanstatue-in-bukarest-rumaenen-spotten-ueber-kaiserbronze-a-831092.html http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17936412 Dincolo de caterincă, vizitatorii Muzeului Național de Istorie a României sunt indreptățiți să-și construiască o percepție nefavorabilă, sau cel puțin să se întrebe de ce este tolerat prostul gust și dacă Românii se regăsesc în conglomeratul de metal ce pretinde a comunica un mesaj despre ei. Acest "cadou" din partea fostului primar Sorin Oprescu si a establishment-ului pesedist trebuie recunoscut drept ceea ce este - un afront la adresa simbolurilor Românești - și merită înlăturat din spațiul public al capitalei. Este important să arătăm că nu tolerăm această umilință, că ne pasă și că nu încurajăm inițiative similare. Dincolo de tematica si de amplasarea nefericită a exponatului, avem motive pur estetice, cat se poate de legitime. Este normal si de așteptat ca în calitate de cetățeni să ne dorim o capitală frumoasă, cu statui de bun gust. Semnează această petiție și îndeamnă-ți prietenii să semneze și ei, pentru a spune stop bătăii de joc din fața Muzeului Național de Istorie a României.