Incepand cu data de 1 noiembrie 2021 a fost restrictionat accesul auto pe strada Castelului catre strada Poarta Schei via George Cosbuc. Noua modificare rutiera cauzeaza ambuteiaje majore la orele de varf atat pe strada Castelului, cat si pe arterele acesteia din preajma scolii "Johannes Honterus". Aceste ambuteiaje creaza intarzieri notabile, poluare fonica si noxe si pot duce la accidente rutiere.

Toți elevii au nevoie de abonamentul gratuit în mijlocul de transport în comun pentru a se putea deplasa la școală. Astfel nu ar mai fi discriminări și unii părinții nu ar fi puși la cheltuieli suplimentare, iar rata abandonului școlar nu ar mai crește.

Prin susținerea acestei petiții, cetatenii din cartier Livezii vor confirma faptul ca inițiativa de extindere a traseului 411 propusa de Dl Maierenu Andrei, susținuta de alți câțiva consilieri, este prioritara pentru ei. Aceasta extindere va facilita atat accesul copiilor din cartier la autobuzele școlare care pleacă din stația Rulmentul, cat si al celorlalți cetățeni la rețeaua de transport public din Brașov. Un alt aspect important este acela ca extinderea, va determina si reducerea traficului auto generat de lipsa accesului la serviciul de transport public al cetățenilor din cartierul Livezii, facilitate de care beneficiază ceilalți cetățeni din comuna noastra.

Aceasta stație va facilita accesul copiilor din cartier la autobuzele școlare care pleacă din stația Rulmentul, va determina reducerea traficului auto generat de lipsa acestei stații, va oferi si cetățenilor din cartierul Vivamus si Dinamic acces la serviciul de transport public, facilitate de care beneficiază ceilalți cetățeni.

-va strica aspectul stradal -NU va fluidiza circulatia, dimpotriva o va aglomera, in fata scolii Oltea Doamna crescand riscul de accidente -cladirile vizate pentru a fi daramate NU sunt in paragina, sunt solide si bine intretinute

Doar un demers comunitar poate determina operatorul de distribuție să facă investițiile necesare.

Din păcate, suntem nevoiți să constatăm că modul viciat în care este organizată dezbaterea (post factum și cu un acces autoridiculizant la documente) pune sub semnul întrebării intenția autentică a Primăriei Cluj-Napoca de a-și susține proiectul în fața comunității.  Privind argumentele tehnice, proiectul de “metrou” în “consultare” este unul problematic. Conform documentației, 1. aproape toate stațiile vor fi săpate deschis în intersecții majore sau drumuri circulate. Spre exemplificare, -Stația Sfânta Maria (Calea Mănăștur colț cu Câmpului) înseamnă o groapă de 250 metri (cât 2 terenuri jumate de fotbal) la adâncime de 27 metri adâncime (cât un bloc de 9 etaje) -Stația Piața Mărăști - din fața Pieței Mărăști până dincolo de sensul giratoriu, înseamnă o groapă de 275 metri (peste 2 terenuri jumate de fotbal lungime) pe 18 metri adâncime (cât un bloc de 6 etaje) -Stația Muncii (colț prelungire str. Beiușului) înseamnă o groapă de 220 metri (2 terenuri de fotbal lungime) pe 18 metri adâncime (cât un bloc de 6 etaje adâncime).  2. În timpul lucrărilor, vor fi distruse un număr semnificativ de lucrări de infrastructură noi:   -Calea Floresti -Calea Mănăștur (aflată acum în drum spre licitarea lucrărilor) -Moților -Piața Unirii -Bulevardul 21 Decembrie 1989 (aflat acum în modernizare). Având în vedere și că săpăturile pentru stații vor ocupa întreaga lățime a carosabilului, și aceste lucrări vor contribui la paralizarea întregului oraș, timp de ani de zile.  3. Conform Memoriului Tehnic, după stația Piața Mărăști aproape toate forajele executate atât pe aliniamentul estic al metroului, cât și pe cel sudic au întâlnit la adâncimi cuprinse între 12,50 și 25m un depozit de sare care induce riscuri geotehnice asupra structurilor metroului. Acestea trebuie eliminate prin stabilirea unor soluții tehnice adecvate. Concret, în condițiile unui pământ instabil, trebuie găsite soluții de stabilizare a săpăturilor deschise ca să nu se prăbușească. Dar Memoriul Tehnic nu suflă o vorbă despre care ar fi acestea. Mai multe stații vor fi săpate la mai puțin de 10 metri de blocuri înalte (vezi Mănăștur, Mărăști). Nu ne-a ajuns dezastrul recent de pe str. Victor Papilian, care deja pune în pericol viața familiilor de pe o stradă întreagă?   Având în vedere cele de mai sus, noi, cetățenii Clujului, ne exprimăm nevoia de a avea argumente solide și credibile că transformarea orașului într-un șantier deschis, distrugerea lucrărilor de infrastructură existente și asumarea unor riscuri geotehnice mari, merită - întrucât am dezvolta pe termen mediu și lung, o mobilitate urbană la standarde europene de performanță și eficiență. Din păcate, în locul acestor argumente solide și credibile, la ora aprobării proiectului, Studiul de Fezabilitate al metroului nu va fi gata. Noul Plan de Mobilitate Urbană nu va fi gata. În fapt, niciun document strategic de mobilitate urbană în vigoare azi NU recomandă metroul. Toate argumentează în favoarea extinderii tramvaiului.  Atunci, tot ce avem azi sunt promisiuni politice, o documentație problematică, și o prefăcătorie numită consultare publică - pe un proiect care va fi deja aprobat în Comisia Europeană în momentul în care va fi propus dezbaterii la Cluj-Napoca.  Noi, cetățeni responsabili ai acestui oraș, nu putem fi de acord cu această calitate îndoielnică a argumentației tehnice, a formatului administrativ și a demersului politic.  Corolar, solicităm actorilor vizați  1. să ia act de argumentele formulate mai sus ca fiind un prim set de observații vizavi de cadrul și conținutul dezbaterilor pe proiectul de "metrou". 2. să ia act de angajamentul nostru de-a contribui la creionarea soluțiilor optime privind mobilitatea urbană a municipiului Cluj-Napoca - în consultări democratice, cu datele în față, în cunoștință de cauză și cu șanse reale de a interveni asupra proiectului 3. să ia act de angajamentul nostru de a vă ține la curent, în viitorul imediat, cu noi argumente, propuneri de îmbunătățire și soluții alternative privind proiectul de "metrou", generate în cadrul unor noi dezbateri cetățenești, în spiritul valorilor democratice europene pe care le promovăm.

Nu doar comunitățile mari, urbane, merită modernul! Și zonele rurale își doresc să se simtă europene. Băiculești își dorește ceva elementar, dar vital. APĂ. Totul depinde însă de niște oameni dezinteresați și politizați. Aceștia nici măcar nu se obosesc să promită. Lasă totul la voia întâmplării și speră ca oamenii să obosească și să tacă. Băiculești nu mai vrea să tacă. Nu mai vrea ”și așa”. Vrea schimbare!

Pentru că avem dreptul la apă și pentru că încă sunt sate în metropola Cluj care nu au rețea de apă (Săliște, Pruniș, Pădureni). În anul 2021. Pentru că întreaga comună Ciurila nu are rețea de canalizare, iar practicile de evacuare a apelor uzate în satele care sunt racordate la o rețea de apă sunt un pericol real pentru sănătatea publică și pentru mediu.

După cum bine știți, mulți ani, legile României privind circulația pe drumurile public, nu au suferit actualizări, ignorând astfel evoluția societății. Statele dezvoltate ale lumii oferă posibilitatea pasionaților auto, personalizarea numărului de înmatriculare după standarde moderne, nepierzând-se astfel rolul plăcuțelor de înmatriculare, și anume acela de a identifica autovehiculul.

De fiecare dată o călătorie cu mașina se transforma într-un joc de noroc în care țelul nu este doar ajungerea la destinație, ci efectiv supraviețuirea. Deseori întâlnim în trafic depășiri neregulamentare care se soldează cu frâne bruște pentru ca inițiatorul a calculat greșit distanta, sau pur și simplu a mizat pe ideea că "se trag ceilalți oricum". Tot atât de des ne confruntăm cu problema vitezomanilor care dau flash-uri de la distanțe mari, pentru că ei sunt "lansați" și noi nu putem efectua o manevră de depășire în siguranță deoarece ii încurcăm pe ei și ajung să stea strâns în spatele nostru, nerespectând nicio distanta de siguranță. Câteva din aceste fenomene se lasă cu frânari bruște în față, punând în pericol atât sănătatea celor aflați în mașină, cât și starea bagajelor sau obiectelor din jur. Din păcate și în zonele urbane sau rurale putem observa un comportament inadecvat atât al șoferilor, cât și al pietonilor, cicliștilor, sau motocicliștilor. În aceste zone ne confruntam în special cu neacordarea de prioritate către pietoni, și vedem zilnic fenomene precum pătrunderea cu viteză pe trecerea de pietoni a mașinilor cu toate că mașinile de pe banda alăturată sunt oprite. Acest tip de comportament duce atât la vătămarea corporală a pietonilor cât și, în unele cazuri, la decesul acestora. În clasamentul morților și răniților, România se află pe prima poziție, cu 85 de victime la un milion de locuitori, poziție pe care o deține de câțiva ani. Numărul victimelor din țara noastră este dublu față de media Uniunii Europene (42), chiar dacă a scăzut cu 31% în ultimii 10 ani. Acest lucru ne arată că radarele nu sunt o metodă eficientă de prevenție.

Pentru că enervează si deranjează pe toată lumea.