• Transport public pentru cetățenii sectorului 1 din Ansamblul Rezidențial Greenfield
    Cerem prelungirea traseelor de transport public din București până în Ansamblul Rezidențial Greenfield Sectorul 1 din următoarele motive: 1. Suntem o comunitate de 4500 de locuitori, în majoritate persoane tinere, active, familii cu copii plus personal angajat al unităților sanitare ale capitalei cu locuințe de serviciu în Greenfield conform Hotărârii Consiliul General al Municipiului București 858/12.12.2018 pe baza căreia Primaria Municipiului București a achiziționat în Greenfield Residence 70 de apartamente cu destinația de locuințe pentru personalul angajat în unitățile sanitare aflate în administrarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB); 2. Suntem cetățeni ai Sectorului 1, plătitori de impozite și taxe; 3. Vrem să utilizăm transportul public pentru a reduce traficul auto al capitalei; 4. Suntem proprietari și chiriași în Greenfield care nu deținem un autoturism personal; 5. Suntem părinți, copii, rude, prieteni ai locuitorilor din Greenfield care nu deținem un autoturism personal; 6. Dorim să călătorim în oraș plătind prețul transportului în comun de 30 de lei pentru un abonament lunar la STB față de 70 lei prețul unui abonament lunar la dezvoltator oferit pentru locuitori; 7. Avem copii care urmează școli, licee și facultăți de stat și care nu pot beneficia de abonament lunar cu prețul redus în valoare de 15 lei pentru o linie STB, față de 35 de lei costul unui abonament lunar la dezvoltator; 8. Suntem pensionari care nu putem beneficia de gratuitatea oferită de STB; 9. Avem nevoie de bone, menajere, meseriași, însoțitori, tratamente medicale la domiciliu din partea unor persoane care nu dețin autoturism personal; 10. Avem nevoie de ruta Greenfield – Piața Victoriei; 11. Avem nevoie de ruta Greenfield – Pipera; 12. Avem nevoie de mijloace de transport cu orarul de funcționare al STB (5-23), dezvoltatorul asigură curse în intervalul orar 7 – 21 în zilele lucrătoare și 10-16 în zilele nelucrătoare. 13. În prezent dezvoltatorul asigură trei trasee (Greenfield – Mall Băneasa, Greenfield – Pipera și Greenfield – Aviatorilor) cu un total de 70 de curse (56 de curse în zile lucrătoare și 14 curse în zile nelucrătoare doar pe primul traseu) insuficiente pentru nevoile locuitorilor; 14. Cele mai apropiate stații STB de Greenfield Residence sunt ”Pasajul Otopeni” pe ruta autobuzului 304 și ”Gradina Zoologică” pe ruta autobuzului 301. Ambele stații sunt la o distanță aproximativă de 2 km față de centrul cartierului. Traseele pedestre se desfășoară pe drumuri publice cu un singur trotuar îngust, fără trotuar sau pe drum forestier. Suntem în imposibilitate de a parcurge aceste trasee în condiții de siguranță; 15. Există stația Pasajul Otopeni pe linia autobuzului 304 care operează fără condiții adecvate de funcționare. Este situată în intersecția bretelei care vine din Șoseaua București-Ploiești cu Aleea Teișani. Stația este semnalizată printr-un stâlp cu plăcuță, nu are nicio dotare minimală: trotuar, asfalt, refugiu, bancă, cos de gunoi, trecere de pietoni; 16. Pe Aleea Teișani și Drumul Pădurea Pustnicu circulă autobuzul dezvoltatorului, autocarele de la școala privată Avenor și autocarul Serviciului de Informații Externe, deci pot circula și autobuze STB; 17. Din 2016, când s-au mai făcut acest tip de cereri de căre locuitori la autorități, și până în prezent Aleea Teișan a fost reasfaltată și a fost prelungită partea asfaltată de la intersecția cu Drumul Pădurea Pustnicu până la intrarea în Cartierul Platanilor din Greenfield Residence, au fost montați stâlpi pentru iluminatul stradal, se curăță și se deszăpezește conform programului primăriei de sector, se toaletează vegetația laterală a străzilor. 18. Suntem locuitori ai Ansamblului Rezidențial Greenfield Sectorul 1 pentru care s-a aprobat, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 705/ 18.12.2019, Planul Urbanistic Zonal ”PUZ Aleea Teișani–Drumul Pădurea Neagră Nr. 56-64, Ansamblul Rezidențial Greenfield Sectorul1” care reglementează regimul de construcție maxim P+10. În același timp la cererile nr. 10739/08.06.2019 depuse de către Asociația de Proprietari Bl. RU 37 Corp A+B și nr. CAS-15758-R0G1F8/04.03.2016 depusă de Asociația Civic Alert la Regia Autonomă de Transport București, actuala Societate de Transport București, s-au primit răspunsurile BRP 46482/17.06.2016, respectiv nr. 44883/18.04.2016 prin care se specifica despre infrastructura zonei că este inadecvată transportului public. În aceste condiții primăriile trebuie să găsească soluții urgente pentru o infrastructură adecvată autorizațiilor de construcție pe baza cărora s-a construit acest cartier.
    1.116 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Corina Tibulca
  • Calea spre educație
    În prezent, decontarea transportului se face conform HG 863/2016, sume care nu acoperă costul real, elevii fiind puși în situația de a suporta costurile suplimentare din veniturile familiei. Conform chestionării a 921 de elevi navetiști ai județului Sălaj, beneficiari primari ai educației, nu li se decontează decât un procent din prețul real al abonamentului. 27,14% au primit decontul sub 30 % 57,11% au primit decontul între 30% - 50% 9,99% au primit decontul între 50% - 70% 5,75 % au primit decontul peste 70% Un singur elev a primit 100% Astfel, pentru 23 km se deconteaza 80-90 lei, costul real al transportului fiind 220 lei, elevul suportând lunar 130-140 lei din bugetul familiei.
    1.047 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Consiliul Județean al Elevilor Sălaj Picture
  • Semnează petiția! Lipsa autostrăzilor NE COSTĂ mai mult decât autostrăzile #SiNoi
    Pe DN1 circulă peste 30.000 de mașini, pe anumite segmente chiar depășind 50.000 de mașini pe zi, ceea ce îl face cel mai circulat drum al României, fapt care justifică prioritatea construirii acestor autostrăzi. "Drumul Naţional 1 (DN1) este cea mai aglomerată şi cea mai periculoasă rută din România, mai cu seamă pe porţiunea dintre Ploieşti şi Braşov. De altfel, poliţiştii apreciază că la originea majorităţii accidentelor stă aglomeraţia excesivă, care generează stres şi neatenţie în trafic. Potrivit statisticilor rutiere, în ultimii zece ani, DN1 este responsabil de moartea a 987 de oameni, judeţul Braşov fiind considerat porţiunea cea mai periculoasă." Autostrada SIBIU - BRAȘOV - IASI este singura variantă rentabilă și fezabilă de conectare a Moldovei cu Ardealul prin intermediul unei autostrăzi construite din fonduri europene. In urma analizei experților europeni alături de specialiști români a proiectului privind conectarea Moldovei cu Ardealul prin intermediul unei autostrăzi, s-a ajuns la anumite concluzii, incluse deja într-un document, care a fost prezentat în cadrul subcomitetului sectorial pe transport POIM 2014-2020. În cadrul studiului au fost analizate patru trasee de autostradă: Cluj – Bistriţa – Suceava; Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; Târgu Mureş – Sighişoara – Bacău; Braşov – Bacău. „Din analiza cost – beneficiu se poate constata că singurul proiect uşor peste limita de rentabilitate este Autostrada Braşov – Bacău”, se arată în analiza experţilor. Potrivit lor, varianta Braşov – Bacău se califică pentru fondurile europene, fiind singura care îndeplineşte condiţiile de rentabilitate, cu un coeficient mai mare de 5%. Semnează pentru ca autostrada tuturor românilor să devină realitate. Europa se oprește odată cu autostrăzile. Autostrazile deschid Europa. #sinoi Surse: https://m.adevarul.ro/locale/galati/topul-celor-mai-periculoase-sosele-romania-statistica-mortii-drumurile-nationale-1_5b7962c6df52022f758e4c61/index.html https://www.mytex.ro/stiri/546-expres/588778-autostrada-brasov-bacau-singura-rentabila-si-fezabila-prin-fonduri-europene.html?fbclid=IwAR2JgcGwPx5suPPiVaSm8gRyQ7vR3D9XbxEi_D1Djo1XTPrZidItIwSEBB0
    2.614 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Uwe Leonhardt Picture
  • Solicităm amenajarea trecerii la nivel cu calea ferată Samurcași - Gulia
    Pentru siguranța cetățenilor, se impune semnalizarea corespunzătoare a trecerii cu dispozitive care emit semnale acustice și luminoase, dar și montarea de bariere. Pericolul de accidente este uriaș, mai ales in zilele cu ceață deasă, când trenul nu este vizibil. De asemnea, solicităm și asfaltarea corespunăzătoare a trecerii, pentru ca autovehicolele să ruleze mai ușor și mai sigur.
    750 din 800 Semnături
    Inițiat de Bogdan Tobă
  • Salvați calea ferată Oravița - Anina!
    Construită de administrația Habsburgică, calea ferată Oravița - Anina este cea mai veche linie de cale ferată de pe actualul teritoriu al României. Linia este inclusă în Lista Monumentelor Istorice (2015) și reprezintă una din bijuteriile tehnice și arhitecturale din Europa de sud-est. Calea ferată Oravița - Anina este totodată și unul din cele mai importante puncte de atracție turistică din Banat! Video: https://www.youtube.com/watch?v=CQ2ChifSjxM&t=12s&fbclid=IwAR0e74mszpNk6ku_gSFkd4d9HEHmgCfwtGieO0asPt2BpdjrWFUqKelMAWk
    10.381 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Flavius Sebastian Picture
  • Vrem drum până în Izvorul Alb!
    Drumul este extrem de anevoios. Pe timp de ploaie devine foarte greu practicabil, iar pe timpul iernii accesul este atât de dificil, încât duce la izolare. Practic, sătenii devin prinși în propriul sat - unei salvări îi ia în mod normal cam o oră și jumătate să ajungă în Izvorul Alb, iarna devenind imposibil să mai ajungă vreodată. Având în vedere că satul este locuit într-un procent mai mult decât jumătate de oameni în vârstă, locuitorii satelor Secu si Izvorul Alb nu solicită nici măcar un standard de viaţă adecvat mileniului trei, ci posibilitatea de a ajunge la un spital până când nu e prea târziu. Având în vedere posibilitatea accesării de fonduri europene, în cazul în care nu există fonduri locale, implementarea unor proiecte pentru atragerea de fonduri europene devine imperios necesară. Soluția pentru problema sătenilor există doar dacă există și disponibilitatea autorităților locale de a o rezolva. Solicităm instituţiilor dumneavoastră să ia aceste măsuri pentru remedierea imediată a problemelor expuse, pentru a evita depopularea deja masivă a zonelor sus menționate.
    874 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Fundația Izvorul Alb
  • Executarea proiectului "Varianta Ocolitoare Găești"
    Orașul Găești se afla la intersecția a trei drumuri naționale DN61, DN7, DN72, în apropierea autostrăzii A2. Conform cifrelor de trafic CESTRIN pe aceste sectoare de drum național se înregistrează un trafic consistent de aproximativ 10 000 de vehicule pe zi. In lipsa unei șosele de centură toate aceste autovehicule sunt nevoite să tranziteze orașul Găești provocând un disconfort ridicat atât pentru cetățeni, cât și pentru participanții la trafic.
    651 din 800 Semnături
    Inițiat de Daniela Rotaru
  • Dragii mei dragi, VREM ASFALT
    Cetățenii nu își doresc să mai piardă timpul în trafic, dat fiind faptul ca odată cu deschiderea școlii din Cetatea Fetei, la orele de varf, străzile adiacente străzii Eroilor sunt blocate(Stejarului, Teilor, Porii, Fagului etc.). Fluxului mare de vehicule generat de deschiderea unității școlare, face imposibil traficul în aceasta zona. Asfaltarea acestei rute adiacente ar fluidiza traficul în aceasta zona, astfel facilitand și transportul în comun, printr-un număr mai redus de autovehicule pe rutele autobuzelor. Drept urmare, transportul în comun va fi o alternativa mai atractiva, astfel contribuind si acesta mai departe la decongestionarea zonei.
    736 din 800 Semnături
    Inițiat de Horea Chicinaş
  • Cerem prelungirea traseelor STB 301 si 135 până la Primăria Tunari
    La începutul anului școlar, traseele respective au fost deja prelungite până la limita dintre orașul Voluntari și comuna Tunari. Prelungirea traseelor cu aproximativ un kilometru și jumătate ar ajuta sute de locuitori ai comueni Tunari care nu beneficiază în prezent de transport civilizat și suficient către centrul Municipiul București. Măsura ar fi benefică și pentru Societatea de Transport București care ar avea mai mulți călători pe o distanță pe care, în prezent, autobuzele circulă aproape goale. Cerem primăriilor prelungirea traseelor pentru fluidizarea traficului în nordul Capitalei și creșterea standardelor de viață
    2.000 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Oana Despa
  • Urgentarea lucrărilor de consolidare a pasajului rutier peste CF pe DN 61 km 77+200 Găești
    Pasajul rutier peste calea ferata de pe DN61 km 77+200 este singurul drum de legătură dintre Găești și A1 și satele vecine. Aflându-se într-o stare destul de precara exista riscul de a se creea un dezastru în cazul unui cutremur sau al unui accident rutier cu lovirea elementelor constructive sau în cazul lipsei lucrărilor de intretinere.
    834 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Daniela Rotaru
  • Vrem urgentarea lucrărilor la semaforul de la Moțăieni
    DN71 este drumul care leagă Nordul județului Dâmbovița de reședința sa, de centrul județului și de București. Este drum vital pentru localitățile din Nord : Fieni, Runcu, Pietrosita, Moroeni, Sinaia , etc. Acum se produc cozi mari la semaforul de pe raza localității Moțăieni, producând timp pierdut, nervi si trafic.
    866 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Manea Remus
  • Vreau TRANSPORT METROPOLITAN DECENT !
    Să facem o comparație statistică între Zona metropolitană Cluj și Zona metropolitană Constanța​, dat fiind că la Cluj transportul public rutier este eficient(200 milioane de călătorii / bilete pe an vs. 20 milioane călătorii/bilete la Constanța), iar proiectul de metrou / tren metropolitan este deja în stadiu avansat, urmând să primească finanțarea pentru execuție din PNRR, în timp ce la Constanța nu au fost demarate nici măcar studii de prefezabilitate. 1. Zona metropolitană Cluj: -Populație: 418.153 de locuitori​ -Suprafață: 1603 km2​ -Densitate: 255 loc./km2​ -Salariul mediu brut - 2020: 6233 lei​ -Forța de muncă-efectiv salariați: 260.461​ -Număr șomeri: 5527​ -Număr de turiști: 253.673​ 2.Zona metropolitană Constanța: -Populație: 490.939 de locuitori​ -Suprafață: 2121,39 km2​ -Densitate: 231,5 loc./km2​ -Salariul mediu brut - 2020: 4955 lei​ -Forța de muncă-efectiv salariați: 186.106​ -Număr șomeri: 7174​ -Număr de turiști: 1.004.521 *Analiză comparativă pe baza datelor furnizate de INS, pentru anul 2020​. Zone metropolitane precum Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova sau Iași pun deja de mult timp accentul pe dezvoltarea stategiilor de mobilitate urbană atât în ceea ce privește transportul public rutier, dar mai ales a transportului public pe cale ferată, respectiv trenuri metropolitane. Constanța, de ce nu? Vă mulțumim!
    2.284 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Grupul de Initiativa Locala Picture