• Solicităm amenajarea trecerii la nivel cu calea ferată Samurcași - Gulia
    Pentru siguranța cetățenilor, se impune semnalizarea corespunzătoare a trecerii cu dispozitive care emit semnale acustice și luminoase, dar și montarea de bariere. Pericolul de accidente este uriaș, mai ales in zilele cu ceață deasă, când trenul nu este vizibil. De asemnea, solicităm și asfaltarea corespunăzătoare a trecerii, pentru ca autovehicolele să ruleze mai ușor și mai sigur.
    747 din 800 Semnături
    Inițiat de Bogdan Tobă
  • Salvați calea ferată Oravița - Anina!
    Construită de administrația Habsburgică, calea ferată Oravița - Anina este cea mai veche linie de cale ferată de pe actualul teritoriu al României. Linia este inclusă în Lista Monumentelor Istorice (2015) și reprezintă una din bijuteriile tehnice și arhitecturale din Europa de sud-est. Calea ferată Oravița - Anina este totodată și unul din cele mai importante puncte de atracție turistică din Banat! Video: https://www.youtube.com/watch?v=CQ2ChifSjxM&t=12s&fbclid=IwAR0e74mszpNk6ku_gSFkd4d9HEHmgCfwtGieO0asPt2BpdjrWFUqKelMAWk
    10.312 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Flavius Sebastian
  • Vrem drum până în Izvorul Alb!
    Drumul este extrem de anevoios. Pe timp de ploaie devine foarte greu practicabil, iar pe timpul iernii accesul este atât de dificil, încât duce la izolare. Practic, sătenii devin prinși în propriul sat - unei salvări îi ia în mod normal cam o oră și jumătate să ajungă în Izvorul Alb, iarna devenind imposibil să mai ajungă vreodată. Având în vedere că satul este locuit într-un procent mai mult decât jumătate de oameni în vârstă, locuitorii satelor Secu si Izvorul Alb nu solicită nici măcar un standard de viaţă adecvat mileniului trei, ci posibilitatea de a ajunge la un spital până când nu e prea târziu. Având în vedere posibilitatea accesării de fonduri europene, în cazul în care nu există fonduri locale, implementarea unor proiecte pentru atragerea de fonduri europene devine imperios necesară. Soluția pentru problema sătenilor există doar dacă există și disponibilitatea autorităților locale de a o rezolva. Solicităm instituţiilor dumneavoastră să ia aceste măsuri pentru remedierea imediată a problemelor expuse, pentru a evita depopularea deja masivă a zonelor sus menționate.
    857 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Fundația Izvorul Alb
  • Executarea proiectului "Varianta Ocolitoare Găești"
    Orașul Găești se afla la intersecția a trei drumuri naționale DN61, DN7, DN72, în apropierea autostrăzii A2. Conform cifrelor de trafic CESTRIN pe aceste sectoare de drum național se înregistrează un trafic consistent de aproximativ 10 000 de vehicule pe zi. In lipsa unei șosele de centură toate aceste autovehicule sunt nevoite să tranziteze orașul Găești provocând un disconfort ridicat atât pentru cetățeni, cât și pentru participanții la trafic.
    649 din 800 Semnături
    Inițiat de Daniela Rotaru
  • Dragii mei dragi, VREM ASFALT
    Cetățenii nu își doresc să mai piardă timpul în trafic, dat fiind faptul ca odată cu deschiderea școlii din Cetatea Fetei, la orele de varf, străzile adiacente străzii Eroilor sunt blocate(Stejarului, Teilor, Porii, Fagului etc.). Fluxului mare de vehicule generat de deschiderea unității școlare, face imposibil traficul în aceasta zona. Asfaltarea acestei rute adiacente ar fluidiza traficul în aceasta zona, astfel facilitand și transportul în comun, printr-un număr mai redus de autovehicule pe rutele autobuzelor. Drept urmare, transportul în comun va fi o alternativa mai atractiva, astfel contribuind si acesta mai departe la decongestionarea zonei.
    735 din 800 Semnături
    Inițiat de Horea Chicinaş
  • Petiție pentru înființarea Muzeului Transportului Bucureștean
    Construit în urmă cu aproape 150 de ani, depoul Victoria reprezintă cel mai vechi depou de tramvaie din București. Dacă în marile orașe europene astfel de capsule ale timpului sunt valorificate și transformate în veritabile muzee ale transportului în comun, la București această opțiune nu este considerată de autorități. STB a derulat în ultimii ani contracte de casare a sute de vehicule din parcul rece - tramvaie, troleibuze și autobuze de patrimoniu care, în loc să fie abandonate sub cerul liber spre casare, ar fi putut fi restaurate și expuse într-un astfel de muzeu. Un exemplu de viziune pe termen lung ne oferă capitala Austriei, Viena, unde autoritățile au transformat depoul central Erdberg (construit în anul 1901 lângă canalul Dunării) într-un superb muzeu al transportului în comun. Acesta adăpostește una dintre cele mai vaste colecții de tramvaie, autobuze și metrouri, purtând turiștii în timp, din vremurile tramvaielor trase de cai și până la deschiderea metroului vienez din 1978. La fel, Muzeul Ingineriei Municipale din Cracovia include o colecție de tramvaie istorice restaurate și funcționale, ce ies pe traseu în fiecare weekend, iar modernizarea și extinderea halelor istorice se derulează cu finanțare europeană, prin multiple programe regionale de dezvoltare. Alte exemple de asemenea muzee ar mai fi la Amsterdam, Bruxelles, Londra, Liège, Paris, Praga, dar și în România! La Timișoara se află, într-o hală din fostul depou central Take Ionescu, Muzeul Corneliu Mikloși. Acesta găzduiește un număr impresionant de tramvaie istorice funcționale și de troleibuze păstrate în vederea restaurării. Un alt muzeu cu un potențial enorm se conturează la Iași, unde, cu ajutorul Asociației „Tramclub Iași”, au fost păstrate numeroase tramvaie și autobuze istorice, au fost salvate de la casare și aduse autobuze și troleibuze din alte orașe și, în fiecare sâmbătă, „Tramvaiul Comunismului” iese pe traseu pentru a-i plimba, ca pe vremuri, pe turiștii veniți din toate colțurile Europei. Banii proveniți din tururile ghidate cu tramvaiul de epocă merg spre întreținerea tramvaiului ITB, construit în 1959. În contrast, muzeul din București se află într-o cameră din incinta complexului sportiv STB de la marginea orașului, găzduind doar câteva fotografii, documente și diverse obiecte donate muzeului. Tramvaiele de epocă restaurate până în prezent nu sunt accesibile publicului în cadrul acelei locații, ci se află stocate în depoul Dudești, ieșind o singură dată pe an la paradă. Așadar, Asociația „Metrou Ușor” propune ca o parte a depoului Victoria să fie transformată în Muzeul Transportului Bucureștean, loc în care să fie expuse vehiculele deja restaurate și cele ce încă mai pot fi salvate de la casare. Halele monument istoric (construite la sfârșitul secolului XIX pentru tramvaiele trase de cai) pot fi restaurate și extinse cu finanțare europeană, pentru gararea tuturor exponatelor. Locația centrală, cu acces facil la toate mijloacele de transport, face ca acest obiectiv să fie extrem de atractiv și de accesibil pentru public. În proximitate se află numeroase alte muzee, precum Grigore Antipa, Geologiei, Hărților și Țăranului Român, astfel că depoul istoric poate fi integrat foarte ușor în circuitele turistice. Ajutați-ne să salvăm istoria transportului public bucureștean. Vă invităm să semnați petiția pentru edificarea Muzeului Transportului Bucureștean și să vizitați pagina de Facebook a inițiativei: https://tinyurl.com/initiativamtb
    2.572 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociația „Metrou Ușor” Picture
  • Cerem prelungirea traseelor STB 301 si 135 până la Primăria Tunari
    La începutul anului școlar, traseele respective au fost deja prelungite până la limita dintre orașul Voluntari și comuna Tunari. Prelungirea traseelor cu aproximativ un kilometru și jumătate ar ajuta sute de locuitori ai comueni Tunari care nu beneficiază în prezent de transport civilizat și suficient către centrul Municipiul București. Măsura ar fi benefică și pentru Societatea de Transport București care ar avea mai mulți călători pe o distanță pe care, în prezent, autobuzele circulă aproape goale. Cerem primăriilor prelungirea traseelor pentru fluidizarea traficului în nordul Capitalei și creșterea standardelor de viață
    1.536 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Oana Despa
  • Urgentarea lucrărilor de consolidare a pasajului rutier peste CF pe DN 61 km 77+200 Găești
    Pasajul rutier peste calea ferata de pe DN61 km 77+200 este singurul drum de legătură dintre Găești și A1 și satele vecine. Aflându-se într-o stare destul de precara exista riscul de a se creea un dezastru în cazul unui cutremur sau al unui accident rutier cu lovirea elementelor constructive sau în cazul lipsei lucrărilor de intretinere.
    827 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Daniela Rotaru
  • Vrem urgentarea lucrărilor la semaforul de la Moțăieni
    DN71 este drumul care leagă Nordul județului Dâmbovița de reședința sa, de centrul județului și de București. Este drum vital pentru localitățile din Nord : Fieni, Runcu, Pietrosita, Moroeni, Sinaia , etc. Acum se produc cozi mari la semaforul de pe raza localității Moțăieni, producând timp pierdut, nervi si trafic.
    865 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Manea Remus
  • Vreau TRANSPORT PUBLIC DECENT pe ruta Năvodari-Constanța !
    La Suceava, Craiova, Sibiu, Lugoj, Alexandria, Gura Humorului, Deva, Brăila, Câmpia Turzii, Iași se poate! Toate aceste localități au terminat de implementat sau implementează proiecte de transport public local intern sau către localitățile limitrofe, cu autobuze electrice.Toate proiectele s-au realizat cu fonduri europene! Vrem ca și la Năvodari, să reinființăm linia 23 ECO! Vrem transport public cu autobuze electrice pe ruta Năvodari-Constanta! Vă mulțumim! Grupul de Inițiativă Locală NĂVODARI
    2.052 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Grupul de Initiativa Locala Picture
  • Interzicerea masinilor de mare tonaj pe DJ 601A, pe raza localitatii Dragomiresti-Deal
    Nivelul de stres al locuitorilor din Dragomiresti Deal a crescut considerabil din cauza acestor masini de mare tonaj prezente in trafic, acestia neputandu-se deplasa nici cu bicicleta pe marginea carosabilului drumului DJ601 din cauza acestora. Drumul DJ601 este foarte aglomerat, iar iesirea din satul Dragomiresti Deal spre Centura Bucuresti a devenit un cosmar, formandu-se cozi interminabile. Se menționează că aceste TIR-uri și alte mașini de mare tonaj nu își desfășoară activitatea pe raza comunei Dragomirești-Vale (la unul din parcurile logistice).
    755 din 800 Semnături
    Inițiat de Dragoș Ungureanu Picture
  • Parcări sigure de biciclete în Cluj-Napoca
    Dorim promovarea mersului pe bicicletă în Cluj-Napoca, o alternativă sănătoasă, eficientă și nepoluantă la traficul auto, dar lipsa unor modalități convenabile și sigure de a stoca bicicletele în cartierele de blocuri descurajează adoptarea acestui mod de transport. Doar cei foarte hotărâți și pasionați își asumă efortul de a depozita bicicleta în beci, în scara blocului sau chiar urcând-o la etaj în apartament, nemaivorbind de deranjul adus celorlalți locatari prin ocuparea unui spațiu comun și așa restrâns. Familiile cu mai mulți bicicliști sunt în dificultate și mai mare, cei care au garaj, copertină sau alte posibilități de parcare fiind relativ puțini. Existența doar a acestor spații ad-hoc de stocare, puține la număr și mici, reprezintă o piedică pentru cei care ar vrea să folosească bicicleta zilnic. Dacă dorim un aer mai respirabil și clujeni mai activi și sănătoși, pe lângă încurajarea transportului în comun trebuie să încurajăm activ și mersul cu bicicleta, eliminând unul din motivele principale pentru care locatarii cartierelor nu adoptă acest mod de transport. Asigurarea spațiilor de parcare pentru bicicliști, la fel ca pentru șoferi, este un pas necesar în această direcție. Această campanie este un prim pas, cel de a aduna suport din partea cetațenilor interesați. Detaliile de implementare ale unor astfel de parcări trebuie dezbătute împreună de către experții de la primărie și cetățeni. Tocmai pentru a nu ne pierde în detalii la început de campanie, nu există propuneri concrete aici legat de modul de securizare, supraveghere, aspectele birocratice sau financiare.
    553 din 600 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses