Accidentele grave rezultand victime, atat copii, cat si adulti, din zona trecerior de pietoni de pe Bulevardul Gheorghe SIncai si Calea Vacaresti, trebuie oprite. In ultimii ani prea astfel de situatii grave s-au intamplat din cauza fie a lipsei indicatoarelor sau a altor dispozitivelor speciale pentru trecerile de pietoni, fie a nementinerii in stare corespunzatoare iar aceasta situatie trebuie radical schimbata in bine. Atragem atentia, conform articolului 5 Cod Rutier (OUG 195/2002 republicat), ca in cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare, administratorul drumului public raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.

Eu unul m-am cam saturat sa bag atâția bani in masina. E un dezastru acest drum suntem mințiți de ani buni din păcate.

Consumul de alcool reprezintă una dintre cauzele frecvente de conturbare a capacității de conducere, deși există tendința de a se subestima rolul său. Legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Haideti sa ne asiguram impreuna ca tuturor celor depistati cu concentratie de alcool si/sau stupefiante la volan le va fi automat anulat permisul de conducere fara drept de recuperare. De asemenea in cazul in care din evenimentul rutier rezulta victime cerem reanalizarea legii si acordarea de inchisoare cu executare fara posibilitate de reducere a pedepsei. In 25.02.2021 pe tronsonul Agnita -Sibiu DJ 106 in zona cartierului Bavaria la ora la care locuitorii de pe Valea Hartibaciului, din Agnita pana la Sibiu, se indreapta spre locul de munca, un sofer baut trimite doi tineri in spital . Extras din presa locala: Stire initiala ora 07:49! “Două persoane au fost rănite într-un accident, în zona Bavaria, din cauza unui șofer băut. Accidentul s-a petrecut la kilometrul 6, în zona Bavaria, potrivit autorităților care s-au deplasat la fața locului. Din primele informații, ar fi implicate trei autovehicule, transmite Elena Welter, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu. Două persoane primesc îngrijiri medicale și sunt, la acest moment, conștiente. Actualizare.Un șofer, în vârstă de 36 de ani, care conducea pe direcția Agnita -Sibiu nu a păstrat distanța de siguranță, intrând în coliziune cu autoturismul condus regulamentar în fața sa, de un sibian de 35 de ani, pe care l-a proiectat într-un alt autoturism condus regulamentar din sens opus, de un sibian în vârstă de 36 de ani. Șoferii care conduceau regulamentar au fost răniți și transportați la spital. Șoferul care nu ar fi păstrat distanța este din Roșia și prezintă o concentrație de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, relatează Elena Welter, din partea poliției Sibiu. Traficul este blocat total în continuare.” Acesta este doar unul dintre evenimentele rutiere datorate consumului de alcool. Cei doi tineri putem fi oricare dintre noi sau cei dragi noua atata timp cat viziunea " Zero alcool la volan " nu reprezinta decat o sintagma, un tiltu de ziar, nu un MOD DE VIATA.

Conform Planului de Mobilitate Urbana pe zona Cluj-Napoca din 2015, bicicleta era folosită doar în proporție de 0.5% pentru deplasările în oraș(1). Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate. Pentru comparație, Copenhaga avea în 2010 o cotă modală de 33% pentru biciclete, Viena iși propunea să ajunga la 10% din deplasările în oraș să fie cu bicicleta având în 2011 o rețea de 1206 km de piste de bicicleta. Din păcate pistele de bicicletă din Cluj-Napoca și zona metropolitană sunt scurte, neconectate între ele, fără marcaje de siguranță, blocate de mașini parcate și în unele situații amenajate pe trotuare, punând în pericol atât pietonii cât și bicicliștii. – Mersul pe bicicletă reduce aglomerația în traficul urban, reduce poluarea fonică și emisiile de gaze cu efect de seră și particule PM 2.5; – Mersul pe bicicletă scade rata de mortalitate şi crește starea de sănătate generală a persoanelor și la nivel de comunitate prin încurajarea unuei vieți active fizic (inclusiv cu economii la bugetele alocate sănătății);(2) – Mersul pe bicicletă este sănătos și are doar efecte pozitive asupra populației și economiei unui oraș prin încurajarea micilor afaceri conexe cu folosirea bicicletei și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea infrastructurii auto. O strategie pe termen lung pentru infrastructura de biciclete ar duce la creșterea numărului de utilizatori, avantaje economice și creșterea calității sănătății și vieții comunității. Suntem convinși că o rețea de piste de biciclete sigură va atrage mai mulți utilizatori care vor vedea avantajele acestui mod de transport alternativ, economic și sănătos. Surse: (1)https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Plan%20mobilitate%20Cluj%20Napoca.pdf (2)https://www.medlife.ro/articole-medicale/beneficiile-mersului-pe-bicicleta-asupra-sanatatii.html (3)http://www.romaniacurata.ro/pentru-ce-lupta-biciclistii-romani-vezi-uriasele-beneficii-inclusiv-financiare-din-copenhaga-viena-sau-amsterdam-istorie-si-statistici/ (4)https://civitas.eu/content/copenhagen (5)https://www.capital.ro/romania-risca-amenzi-uriase-top-10-cele-mai-poluate-orase-din-romania-ce-locuitori-sunt-in-pericol.html

- eliminăm firmele private și extindem CTP-ul și mai mult în zona metropolitana; - frecvența propusă este mult mai mică față de actuala frecvență, deci orar mai atractiv și mai mulți călători; - capacitatea de transport e mai mare decât în prezent și vehiculele sunt nepoluante prin achiziția cu fonduri europene de midibuze noi electrice din gama 8-8,5 metri (achiziție care poate fi integrata într-o achiziție mai ampla de mai multe midibuze pentru traseele cu flux redus din municipiul Iași și zona metropolitana); - traseul propus este mai atractiv, legând comuna de centrul orașului (P. Unirii și P. Independenței), față de actualul traseu care leagă comuna doar de Gară; - orarul este stabil, cunoscut și respectat (față de actualul care nu este respectat chiar mereu), stațiile pot fi dotate cu panouri metalice pe care sunt trecute orarele, față de prezent când orarele pot fi consultate doar în unele stații; - orarul poate fi văzut și pe aplicația Moovit, dacă pasagerii nu doresc deplasarea pana în stație pentru a-l afla; - vehiculele pot fi urmărite de către pasageri în timp real pe harta pe aplicația Hereitis, sau pot afla timpii de așteptare tot în timp real folosind aplicația Tranzy; - elevii Scolii Gimnaziale Prof. M. Dumitriu pot folosi acest traseu pentru deplasarea din comuna la școală, din comuna în oraș sau de la școală în oraș, beneficiind de gratuitatea oferita de CTP elevilor și studenților (în prezent, aceștia beneficiază de gratuitate doar la microbuzul școlar al primăriei care ii aduce din comuna la școală și înapoi, pentru deplasarea în oraș cu microbuzele private ale Pris Com trebuie plătit biletul de 4 lei); - sistemul tarifar este mai atractiv, fiind propus un preț de 3 lei (întrucât e zona metropolitana), față de 4 lei cât este actualul; - CTP-ul ar avea mai mulți clienți și astfel un buget mai mare.

Crește gradul de satisfacție a cetățenilor in urma implementării unui astfel de proiect care are ca scop creșterea gradului de siguranță a bicicliștilor și a practicanților de jogging dar și a altor categorii de sportivi. Incurajează activitățile sportive. Valorifică spațiul urban in beneficiul cetațenilor Aliniaza orașul Petrila la standardele Europene in ceea ce privește civilizația urbană. Satisfacerea cerinței unei comunități petrilene care practică sport și care este intr-o continuă creștere. Crearea unui traseu care poate fi inclus in rețeaua zonală de cicloturism.

Folosim zilnic trecerile de pietoni pentru a merge cu copii, cu cățeii, cu bicicletele sau cărucioarele în parc. Suntem tineri şi bătrâni, unii avem dificultăți în a ne deplasa, alții împingem cărucioarele bebeluşilor noştri, iar alții vrem să alergam în parc. Nu vrem să urcăm şi coborâm pasarele pentru a face asta. Ne dorim ca oraşul să fie unul pentru oameni. Cerem ca administrația locală să nu mai prioritizeze circulația maşinilor în detrimentul accesului nostru la singurul parc din zonă.

Pentru ca se pot salva vieți

In acest moment autobuzele sunt la anumite ore mult prea aglomerate, nerespectandu-se normele în vigoare. In contextul redeschiderii școlilor trebuiesc suplimentate anumite cursuri pentru a putea transporta copii la școală în condiții de siguranță și securitate. Un transport public intrajudetean in zona metropolitană eficient degrevează circulația din orașul Bacău. In acest moment anumiți locuitori din Măgura, din cartierele mărginașe nu au acces la mijlocul de transport public intrajudetean.

În ciuda faptului că ne aflăm în imediata apropiere a centrului economic al țării, capitala României, condițiile de viață din comuna Joița nu par să se amelioreze, iar oamenii care ar fi trebuit să se îngrijească de binele cetățenilor nu au reușit să ofere perspective viabile pentru un trai decent, pentru crearea unor condiții de viață civilizate. Cel mai grav este că nici acum, în al 12-lea ceas, focusul lor nu pare să fie îndreptat către aceste obiective, așa că găsesc necesar ca noi, cetățenii simplii ai comunei, să ne implicăm serios. Așadar, supun spre dezbatere publică proiectul care vizează branșarea la apă a cetățenilor comunei Joița și în același timp, demararea procedurilor pentru dezvoltarea rețelei de canalizare. Dacă ei nu au de gând să facă mai mult, găsesc necesar ca cetățenii să se implice în viața publică a comunei, pentru a reuși să obținem un astfel de proiect atât de important.

Ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor pădurilor Hoia-Baciu și Făget. Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii. Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. De asemenea, se creează condițiile necesare pentru noi construcții în viitor, în imediata vecinătate a centurii, compromițând natura încet, dar sigur. Ecoductele și panourile fonoabsorbante nu sunt soluții viabile pe distanțele mari acoperite de aceste segmente de centură, fiind ineficiente și inestetice. Această petiție este susținută public de: - Asociația „Societate Organizată Sustenabil” - Umbrela Verde - Asociația „Natura Transilvaniei” - Inițiativa „Salvați Parcul Colina” Foto: Adrian Ruicănescu

De la sfârşitul sec. XIX, principala rută care a legat orașele Arad și Brad a fost reprezentată de tronsonul de cale ferată Arad – Sântana – Ineu – Brad. Funcționarea neîntreruptă a acestei linii ferate construită pe traseul deopotrivă sinuos și frumos al Crișului Alb a marcat timp de peste un secol eforturile autorităților (mai întâi austro-ungare, apoi românești) de a facilita circulația persoanelor pe rute pe care acestea se deplasau deja, sistematic, de câteva secole, dinspre mica și depresionara Țară a Zarandului ori dinspre mai muntoasa Țară a Moților înspre Câmpia Mureşului şi a Tisei din jurul Aradului sau mai departe. În efortul dezvoltării rețelei feroviare pe parcursul secolului al XX-lea, linia ferată Sântana-Brad (317) a reprezentat nu un tronson marginal așa cum este ea percepută acum, ci o coloană vertebrală: în 1907 calea ferată industrială Criscior-Brad a fost inaugurată cu scopul de a transporta cărbune și muncitori către mina de aur Barza, iar în 1987 a fost dată în funcțiune calea ferată Brad – Mintia, după jumătate de veac de lucrări, facilitând astfel deschidea către Deva și, mai departe, înspre București. Gara din Brad, cu o arhitectură unică în țară, încadrată actualmente în lista monumentelor istorice şi recent restaurată, a devenit din nou capăt de linie după mai puțin de un deceniu. Utilizarea liniei Brad – Mintia a fost întreruptă ca urmare a unei nesemnificative alunecări de teren pentru remedierea daunelor căreia nu s-a mai intervenit, ca efect al delăsării autorităților. Începând cu anul 2009 exploatarea liniei ferate Arad-Brad a trecut din sarcina operatorului național de căi ferate în cea a unui operator privat, respectiv Regio Călători care, începând cu 1 ianuarie 2021, se retrage de pe sectorul Ineu – Brad, rămânând în urmă localitățile Tămand, Bocsig, Răpsig, Sebiș, Păulian, Joia Mare, Almaș, Bonțești, Gurahonț, Romanița, Aciuța, Tălagiu, Vîrfurile, Leasa, Hălmagiu, Ocișor, Ociu, Vața, Birtin, Lunca Moților, Baia de Criș, Țebea, Ribița și Brad. În cei peste 120 de ani de exploatare a liniei ferate sus-amintite, toate aceste localități au fost fie stații, halte ori puncte de oprire pentru trenurile care au transportat mărfurile din amonte sau aval, muncitorii la sau de la schimburi, navetiștii la sau de la locurile lor de muncă, elevii la sau de la școală ori le-au facilitat studenților legături spre centrele universitare regionale. Rămân abandonate şi pradă distrugerii cele 8 poduri peste Crișul Alb, podețe, echipamente feroviare și tunelul de la Vîrfurile, singurul de pe linia 317. În Anul European al Căilor Ferate, închiderea tronsonului dintre Ineu şi Brad, lasă în izolare toate aceste localități, dar şi alte importante comunități din Apuseni, din Ţara Zarandului şi de pe Valea Crişului Alb. Din aceste motive Vă solicităm Dumneavoastră, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.), precum și tuturor celorlalte autorități competente, reevaluarea situației în vederea găsirii de soluții pentru menținerea circulației trenurilor de persoane pe ruta (Arad –) Ineu – Brad, cu respectarea unui orar realist care să justifice exploatarea acestei linii în interesul cetățeanului prin facilitarea mobilității persoanelor, contribuind astfel la creșterea calității vieții dintr-o regiune mult prea neglijată de autoritățile centrale în ultimii 30 de ani.