În București, capitală europeană și centru universitar unde studiază peste 135 000 de studenți și locuiesc peste 570 600 tineri, plaja de activități socio-culturale este foarte ofertantă pentru tineri şi viaţa socială a acestora este activă şi vibrantă, însă, de multe ori, participarea lor la astfel de activități este restrânsă din cauza faptului că posibilitățile de transport după ora 23:00 sunt limitate, puțini studenți și tineri având disponibilitatea financiară de a circula cu o firmă de taximetrie. Prin urmare, dacă rețeaua de metrou ar funcționa non-stop, tinerii vor putea beneficia de mai multe dintre opțiunile socio-culturale existente în oraș, deoarece nu vor mai fi limitaţi de posibilităţile de transport. De asemenea, având în vedere că rețeaua de metrou este cea mai sigură și rapidă modalitate de transport în comun din București, un program de funcționare permanent al acesteia ar fi benefic pentru întreaga comunitate, pentru că nu doar studenții și tinerii ar avea posibilitatea să circule oricând cu metroul, ci oricare cetățean care are nevoie să se deplaseze în timpul nopții. O astfel de măsură ar dovedi o responsabilitate socială pe care sperăm că Ministerul Transporturilor și Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A. și-o vor asuma, în semn de respect şi pentru a asigura bunăstarea utilizatorilor rețelei de metrou. În plus, sunt de luat în considerare și aspectele economice, o astfel de modificare a programului de funcționare a metroului putând aduce venituri suplimentare pentru Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A., deoarece va crește numărul de utilizatori ai rețelei de metrou, în detrimentul taxiurilor, care de multe ori percep tarife ilegale, mai mari decât prețul real al călătoriei, și nu oferă aceeași siguranță a călătoriei. Mai mult, un program prelungit al metroului, inclusiv pe timpul nopții, ar face din București un oraș mai atractiv pentru turiști, pentru că ar garanta o mobilitate facilă și sigură a acestora, încurajând astfel dezvoltarea acestui sector, ceea ce ar aduce, implicit, și alte beneficii economice României. În urma unei analize a programelor a 65 de rețele de metrou din celelalte state ale lumii, de pe majoritatea continentelor, am observat că numărul țărilor în care programul de circulație al metroului depășește ora 23:00 este considerabil. Astfel, în comparație cu România, 58,46% dintre rețelele de metrou analizate au un program semnificativ mai lung seara decât cel al metroului bucureștean (38 de metropole), restul având un program comparabil. De asemenea, 83,07% dintre rețelele de metrou analizate au un program care depășește ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii (54 de metropole). În multe state, programul rețelelor de metrou este mai lung în zilele de weekend, când activitatea socială a cetățenilor pe parcursul nopții este, evident, mai intensă, și nevoia acestora de mobilitate crește. AICI (http://tinyurl.com/l9usco3) puteți consulta lista cu rețelele de metrou analizate unde programul de metrou se încheie seara mai târziu de ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii. Așadar, considerăm că municipiul București poate lua exemplu de la alte metropole importante ale lumii, prelungind programul de funcționare al metroului, în beneficiul cetățenilor săi, dar și al turiștilor care tranzitează orașul, asigurând, totodată, un mijloc de transport sigur și rapid tuturor.

Transportul public de calitate atrage noi calatori, decongestionand orase si eliminand poluare. Pentru Piatra Neamt, transportul cu troleibuzul este 1. Ecologic - poluarea locala atmosferica este nula respectiv cea fonica neglijabila. 2. Economic - costul combustibililor fosili este in crestere exponentiala, al curentului electric nu 3. Ergonomic - vehiculele electrice dau dovada de versatilitate si agilitate in trafic si la rampe 4. Eficient - Franarea recuperativa specifica vehiclelor electrice permite consum redus de energie electrica 5. Sustenabil - Transportul public electric eficient implica costuri ecologice aproape nule iar infrastructura si vehiculele aferente au o viata comerciala sporita in comparatie cu alternativele Diesel. http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/scandal-pe-tema-transportului-de-calatori--217378981.html http://www.stiri-neamt.ro/de-astazi-1-aprilie-adio-singurului-mijloc-de-transport-ecologic-din-piatra-neamt/ https://www.facebook.com/salvamtroleibuzul/

Asociația HaicuBicla (#HcB) a identificat trei motive: 1. liniile de înaltă tensiune și circulația trenurilor reprezintă un pericol evident pentru numeroasele persoane care aleg să facă turul parcului traversând podul feroviar. Miercuri 07 martie 2017, un adolescent s-a electrocutat pe podul feroviar din parcul Herăstrau, cei 27.000 de volți provocându-i arsuri de gradele 2 și 3 pe 90% din suprafața corpului. În urmă cu doi ani, tot pe acest pod feroviar, doi băieți de 18 ani s-au electrocutat în aceleași condiții. 2. Turul parcului trebuie să fie accesibil inclusiv persoanelor cu dizabilități. 3. Prin deschiderea accesului public a curții ALPAB, ar exista un drum de halaj, așa cum cere legea. Ce înseamnă asta? Conform PUG București Lacul Herăstrău este în UTR V1C Conform aceluiași PUG în RLU (Regulamentul Local de Urbanism) Lacul Herăstrău este situat la zona V Art. 8 CIRCULAȚII ŞI ACCESE V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. - se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri. iar la Art.3 UTILIZĂRI INTERZISE. V1 + V2 - se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi. În traducere: se poate propune ca acest drum existent să devina parte din parc. Fără niciun cost.

Această solicitare este susținută de obligativitatea Primăriei și Poliției, în calitate de administrator al drumului public, respectiv autoritate competentă în avizarea lucrărilor executate în zona drumului public, de a asigura condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic, ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, precum şi protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective.

24% șoferi ar renunța la mașină pentru RATB Un studiu realizat în București a arătat că 24% dintre șoferi ar renunța la deplasările cu autoturismele și ar călători cu RATB dacă ar ajunge la destinație cu 20 de minute mai devreme. Asta a fost singura condiție: să ajungă mai devreme. Nu au cerut confort sau gratuități. Acest procent de 24% demonstrează că există interesul și posibilitatea realizării benzilor rezervate transportului public. Studiul poate fi vazut aici: https://goo.gl/PZdydQ Mai multe studii legate de circulația din București și ilfov: https://goo.gl/DWTwni ”Cine o să respecte benzile rezervate transportului public?” Firesc, aceasta este cea mai frecventă întrebare pe acest subiect. Problema nu este tipic românească, așa cum cred unii. Soluțiile există deja: monitorizarea automatizată a benzilor rezervate și aplicarea de sancțiuni prin sistemul de management al traficului. ”Nu avem loc să facem benzi rezervate pentru RATB” Dacă ne uităm la săptămâna când a nins în București, vedem că majoritatea benzilor au fost îngustate de zăpada iar, pe lângă banda ocupată de mașinile parcate/înzăpezite, cel puțin o bandă de circulație a fost ocupată de (alt rând de) mașini parcate/oprite. Tot acest spațiu este mai mare decât este necesar pentru banda rezervată RATB! Diferența constă că acel spațiu va fi folosit pentru deplasarea a sute de mii de călători zilnic, nu pentru parcarea a cateva mii de mașini. Încă ceva! Benzile rezervate transportului public se realizează în zona centrală a străzii, pentru a nu fi afectate de mașinile parcate sau de cele care virează dreapta. Dacă aceste benzi ar fi existat la ultima ninsoare, curățarea lor de zăpadă ar fi fost facilă iar bucureștenii ar fi avut alternative de deplasare prin oraș, fără să mai fie obligați să-și scoată mașinile din parcare. https://www.youtube.com/watch?v=_Kl6c87kDDc ”Cu ce mă ajută?” Depinde ce te interesează. Îți pasă de poluare? Să ajungi mai repede unde ai treabă? Să știi că îți crești copilul într-un oraș mai sigur? Că rămân în bugetul orașului mai mulți bani pentru sănătate, învățământ și cultură? Îți voi vorbi puțin despre fiecare, după ce îți explic cel mai mare avantaj al realizării de benzi rezervate transportului public și existența unui sistem de management al traficului axat pe nevoile transportului public. Cel mai important atu al acestor măsuri este faptul că situația nu se va mai înrăutăți în ceea ce privește congestiile, poluarea, accidentele etc Explozia numărului de mașini care circulă în capitală este strâns legată de măsurile care s-au luat în oraș în ultimele două decenii. Practic, oamenii au cumpărat mașini pentru că acesta a fost mesajul transmis de autorități: vom fluidiza circulația pentru ca mașinile să nu mai stea blocate în trafic. În schimb, nu s-a făcut nimic pentru celelalte variante de deplasare. Acest obicei moștenit de două decenii s-a vazut cel mai bine la ultima ninsoare, când trotuarele și pistele pentru biciclete au rămas acoperite de zăpadă. Nici cu RATB nu a fost mai bine, pentru că acesta nu are benzi rezervate. De aceea este firesc ca oamenii să aleagă (încă) deplasările cu autoturismele personale. Iar dacă situația persistă, numărul de mașini din București va crește. Benzile rezervate transportului public au capacitatea de a prelua creșteri spectaculoase de călătorii. Nu întâmplător, organizatorii UEFA pun condiția ca sistemul public de transport să fie eficientizat în București, pentru a putea face față unui vârf de cerere de câteva zeci de mii de călătorii în plus față de deplasările cotidiene ale bucureștenilor. Poluare Creșterea vitezei medii zilnice a RATB va duce la scăderea consumului, deci și a poluării. La această scădere va contribui și numărul celor care vor renunța la mașină pentru deplasarea prin oraș. Congestii Benzile rezervate vor face ca, indiferent de oră, transportul public să poată poată parcurge distanțele într-un timp scurt. Benzile pot fi folosite și de mașinile TAXI, cele de intervenție și biciclete. Astfel, dacă cineva se grăbește va avea întotdeuna siguranța că are alternative viabile la deplasarea cu autoturismul. Foarte probabil, va exista o perioadă de tranziție când străzile vor fi congestionate. Însă, lucrurile se vor regla în câteva luni. Accidente Numărul de accidente scade odată cu numărul autovehicule din trafic (kilometri parcurși). Taxe și impozite În acest moment, peste 50% din bugetul RATB se irosește din cauza congestiilor. Explicația e simplă: viteza medie zilnică, mult prea mică, face ca nu număr mare de autovehicule să rămână blocate în trafic. Asta înseamnă o utilizare ineficientă a resurselor. Pentru că este în neregulă să cumperi autobuze și tramvaie cu 200.000 – 1.000.000 Euro și să le ții blocate în trafic. Creșterea vitezei zilnice la 30 Km/h permite ca 434 de autobuze să poată oferi servicii mai bune decât 1000 de autobuze care circulă cu o viteză medie zilnică de 13 km/h, atât cât este media RATB. Cu o economie de 50% din bugetul anual al RATB este foarte ușor apoi să investești în confortul mijloacelor de transport în comun și să mai rămână bani și pentru alte domenii de interes pentru bucureșteni: sănătate, învățământ, cultură, parcuri, servicii sociale etc Dacă te-am convins să semnezi petiția, nu uita să distribui mesajul și către prietenii tăi. Dacă nu te-am convins, nu uita să distribui mesajul și către prietenii tăi. ------------------------------------------ “Un oraș civilizat nu este cel în care și oamenii săraci folosesc mașinile ci orașul în care și bogații folosesc transportul public” - Enrique Peñalosa, primarul orașului Bogota

Au fost multi păgubiți in acest sens si asiguratorii nu i-au despăgubit pentru dăună din cauza lipsei unui vinovat.

Împreună pentru că ne pasă! Semnează şi tu şi trimite şi prietenilor tăi să ne susţină demersul. Prin semnarea și susținerea acestei petiții, oamenii își pot exprima nemulțumirea față de modul în care este gestionat traficul în zonă și pot cere administrației să ia măsuri concrete pentru rezolvarea problemei.

Simpla existență în statistici a pistelor neconforme blochează construirea unei infrastructuri reale pentru circulația bicicletelor. Folosirea bicicletei nu este un moft, nu este o joacă, ci răspunde nevoii de deplasare a unui important segment de locuitori ai Slatinei.