Dezvoltarea infrastructurii în regiunea Moldovei va aduce beneficii economice, culturale și sociale, întregii țări. De treizeci de ani, Moldova este lăsată la coadă de toate guvernările. Lipsa investițiilor în marea infrastructură a făcut ca aproape un sfert din populația României să fie condamnată la sărăcie și subdezvoltare. De la intrarea României în UE, Moldovei i-a fost alocat un procent de sub 5% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru căi ferate și autostrăzi. În contrapartidă, Transilvaniei i-au fost alocat, anual, un procent de aproape 80 la sută. Este momentul să spunem Stop! Nu vrem altceva decât alocarea fondurilor, fie ele de la bugetul național sau din bugetul fondurilor europene, în funcție de numărul populației. Vrem 25% pentru Moldova!

Aceasta petiție este importantă deoarece zona este Arie Naturală Protejată, unde nu ar trebui să existe trafic auto intens și unde nu ar trebui folosite materiale precum asfaltul. Dorim stoparea ASFALTĂRII DIN FAȚA PEȘTERII HUDA LUI PAPARĂ ȘI A ASFALTĂRII CELOR DOUĂ PARCĂRI DE PE DRUMUL DE ACCES CĂTRE PEȘTERĂ.

Actuala pandemie, care a impus decizii excepţionale timp de mai multe săptămâni în toată lumea, a obligat autorităţile tuturor ţărilor să redirecţioneze sume importante de bani către sănătate. De asemenea, blocarea sau reducerea activităților au afectat bugetele majorității salariaţilor. În condiţiile în care nu se întrevăd soluţii pentru reluarea firească a activităţilor economice, probabil este greu de estimat care vor fi efectele economice pe termen lung. Acesta este motivul pentru care multe dintre autorităţile europene au anunţat măsuri suplimentare de încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situaţie: reluarea activităţilor economice impune deplasarea persoanelor, însă este necesară continuarea regulilor de distanţare fizică/socială. Tocmai de aceea este nevoie ca autorităţile locale să asigure condiţii optime de deplasare pentru locuitori. În condiţiile în care niciun oraş din lume nu are o reţea stradală care să permită deplasarea tuturor locuitorilor cu autoturismul, iar transportul public este evitat din cauza imposibilităţii păstrării distanţei recomandate între călători, este nevoie ca autorităţile să încurajeze modurile de deplasare nemotorizate. Insă, fără a înţelege care sunt nevoile utilizatorilor, administraţiile publice din România vor continua să irosească fonduri pe o infrastructură nefuncţională. Adoptarea Normativului in procedură de urgenţă poate pune în valoare avantajele utilizării bicicletei, aplicabile în această perioadă: - distanţare fizică / socială în condiţiile necesităţii începerii activităţilor economice - dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftin decât cea rutieră (pentru acelaşi volum de trafic) - costuri scăzute pentru utilizatori (faţă de deplasarea motorizată) - menţinerea unui nivel al calităţii aerului sub limita periculoasă pentru sănătatea umană - creşterea eficienţei utilizării spaţiului stradal (știindu-se faptul că reţeaua stradală nu are cum să permită circulaţia tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spaţiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei) - eliminarea stresului şi îmbunătățirea stării de sănătate. Petiţia transmisă autorităţilor poate fi citită aici: https://docs.google.com/document/d/1ZTNMi29QXtEORjZZOHx6kN8FKj7wdjp68SvtbP-n93Y/edit?usp=sharing

Semnarea petiției este importantă pentru Ca te ajuta pe tine și pentru a proteja persoanele nevinovate, pentru a nu diminua răspunderea celor vinovați de un accident și mai ales scutirea companiilor de Asigurari de la plata parțiala a daunelor din polițele RCA.

*Combaterea izolării satelor aflate pe acest tronson: Ciuchici, Macovişte, Slatina Nera,Sasca Montană, Ştinăpari,Cărbunari *Accesul facil al Ambulanţei, în condiţiile în care în aceste sate locuiesc preponderent vârstnici, care au nevoie de îngrijiri medicale în caz de urgenţă *Dezvoltarea economică, culturală şi turistică a zonei,care are un potenţial imens: *Potenţial turistic:Cheile Nerei, Cascada Şuşara, Cascada Beuşniţa, Ochiul Bei,Lacul Dracului, *Potenţial cultural: Tradiţii, Obiceiuri, Legende

Campaniile incepute prin DECLIC au avut rezultate in trecut si asta ne da incredere sa incepem una noua si foarte importanta la care ti-am fi recunoscatori daca ai participa si tu. Haideti sa ne facem zona mai frumoasa, mai sigura si mai apropiata de cum arata alte comune europene. Haideți să presăm autoritățile să folosească în mod util banii noștri și să rezolve una dintre marile probleme ale infrastructurii in comuna Racasdia.

Primaria nu a construit infrastructura necesara unui numar atat de ridicat de locuinte si de locuitori. Retelele de apa potabila sunt proiectate pentru un numar limitat de consumatori si nu fac fata blocurilor nou construite. Nu sunt prevazute parcari, nu sunt prevazute spatii verzi etc. În ultimii ani, Mamaia Sat s-a dezvoltat ca un cartier de case, vile și mici pensiuni, unde cei mai mulți dintre localnici și turiști caută liniște, relaxare, verdeață și evadarea din aglomerația urbană. Cu toate acestea, zona a devenit o țintă preferată pentru rechinii imobiliari, care din dorința de a face bani cu orice preț, construiesc blocuri pe terenuri foarte mici, aflate intre case deja construite, afectându-le liniștea, intimitatea, însorirea și confortul. Solicităm ferm Primăriei Năvodari să actualizeze neîntârziat PUZ-ul cartierului Mamaia Sat, prin revenirea la regimul de înălțime al constructiilor P+1+M. De asemena, solicitam să se ia măsuri pentru respectarea cu strictețe POT, CUT și limitele între proprietăți.

În 2018, au murit în accidente auto 1.867 de români. Alți 8.144 au fost răniți grav. Murim de două ori mai mult pe șosele față de media Uniunii Europene. Mortalitatea în orașe e de 4 ori mai mare decât media europeană. Iar în rândul copiilor de 6 ori. Din 2011 până azi nu s-au înregistrat scăderi majore ale numărului victimelor. După ce semnezi petiția, intră pe www.hartapunctelornegre.ro pentru detalii.

Cerem prelungirea traseelor de transport public din București până în Ansamblul Rezidențial Greenfield Sectorul 1 din următoarele motive: 1. Suntem o comunitate de 4500 de locuitori, în majoritate persoane tinere, active, familii cu copii plus personal angajat al unităților sanitare ale capitalei cu locuințe de serviciu în Greenfield conform Hotărârii Consiliul General al Municipiului București 858/12.12.2018 pe baza căreia Primaria Municipiului București a achiziționat în Greenfield Residence 70 de apartamente cu destinația de locuințe pentru personalul angajat în unitățile sanitare aflate în administrarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB); 2. Suntem cetățeni ai Sectorului 1, plătitori de impozite și taxe; 3. Vrem să utilizăm transportul public pentru a reduce traficul auto al capitalei; 4. Suntem proprietari și chiriași în Greenfield care nu deținem un autoturism personal; 5. Suntem părinți, copii, rude, prieteni ai locuitorilor din Greenfield care nu deținem un autoturism personal; 6. Dorim să călătorim în oraș plătind prețul transportului în comun de 30 de lei pentru un abonament lunar la STB față de 70 lei prețul unui abonament lunar la dezvoltator oferit pentru locuitori; 7. Avem copii care urmează școli, licee și facultăți de stat și care nu pot beneficia de abonament lunar cu prețul redus în valoare de 15 lei pentru o linie STB, față de 35 de lei costul unui abonament lunar la dezvoltator; 8. Suntem pensionari care nu putem beneficia de gratuitatea oferită de STB; 9. Avem nevoie de bone, menajere, meseriași, însoțitori, tratamente medicale la domiciliu din partea unor persoane care nu dețin autoturism personal; 10. Avem nevoie de ruta Greenfield – Piața Victoriei; 11. Avem nevoie de ruta Greenfield – Pipera; 12. Avem nevoie de mijloace de transport cu orarul de funcționare al STB (5-23), dezvoltatorul asigură curse în intervalul orar 7 – 21 în zilele lucrătoare și 10-16 în zilele nelucrătoare. 13. În prezent dezvoltatorul asigură trei trasee (Greenfield – Mall Băneasa, Greenfield – Pipera și Greenfield – Aviatorilor) cu un total de 70 de curse (56 de curse în zile lucrătoare și 14 curse în zile nelucrătoare doar pe primul traseu) insuficiente pentru nevoile locuitorilor; 14. Cele mai apropiate stații STB de Greenfield Residence sunt ”Pasajul Otopeni” pe ruta autobuzului 304 și ”Gradina Zoologică” pe ruta autobuzului 301. Ambele stații sunt la o distanță aproximativă de 2 km față de centrul cartierului. Traseele pedestre se desfășoară pe drumuri publice cu un singur trotuar îngust, fără trotuar sau pe drum forestier. Suntem în imposibilitate de a parcurge aceste trasee în condiții de siguranță; 15. Există stația Pasajul Otopeni pe linia autobuzului 304 care operează fără condiții adecvate de funcționare. Este situată în intersecția bretelei care vine din Șoseaua București-Ploiești cu Aleea Teișani. Stația este semnalizată printr-un stâlp cu plăcuță, nu are nicio dotare minimală: trotuar, asfalt, refugiu, bancă, cos de gunoi, trecere de pietoni; 16. Pe Aleea Teișani și Drumul Pădurea Pustnicu circulă autobuzul dezvoltatorului, autocarele de la școala privată Avenor și autocarul Serviciului de Informații Externe, deci pot circula și autobuze STB; 17. Din 2016, când s-au mai făcut acest tip de cereri de căre locuitori la autorități, și până în prezent Aleea Teișan a fost reasfaltată și a fost prelungită partea asfaltată de la intersecția cu Drumul Pădurea Pustnicu până la intrarea în Cartierul Platanilor din Greenfield Residence, au fost montați stâlpi pentru iluminatul stradal, se curăță și se deszăpezește conform programului primăriei de sector, se toaletează vegetația laterală a străzilor. 18. Suntem locuitori ai Ansamblului Rezidențial Greenfield Sectorul 1 pentru care s-a aprobat, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 705/ 18.12.2019, Planul Urbanistic Zonal ”PUZ Aleea Teișani–Drumul Pădurea Neagră Nr. 56-64, Ansamblul Rezidențial Greenfield Sectorul1” care reglementează regimul de construcție maxim P+10. În același timp la cererile nr. 10739/08.06.2019 depuse de către Asociația de Proprietari Bl. RU 37 Corp A+B și nr. CAS-15758-R0G1F8/04.03.2016 depusă de Asociația Civic Alert la Regia Autonomă de Transport București, actuala Societate de Transport București, s-au primit răspunsurile BRP 46482/17.06.2016, respectiv nr. 44883/18.04.2016 prin care se specifica despre infrastructura zonei că este inadecvată transportului public. În aceste condiții primăriile trebuie să găsească soluții urgente pentru o infrastructură adecvată autorizațiilor de construcție pe baza cărora s-a construit acest cartier.

În prezent, decontarea transportului se face conform HG 863/2016, sume care nu acoperă costul real, elevii fiind puși în situația de a suporta costurile suplimentare din veniturile familiei. Conform chestionării a 921 de elevi navetiști ai județului Sălaj, beneficiari primari ai educației, nu li se decontează decât un procent din prețul real al abonamentului. 27,14% au primit decontul sub 30 % 57,11% au primit decontul între 30% - 50% 9,99% au primit decontul între 50% - 70% 5,75 % au primit decontul peste 70% Un singur elev a primit 100% Astfel, pentru 23 km se deconteaza 80-90 lei, costul real al transportului fiind 220 lei, elevul suportând lunar 130-140 lei din bugetul familiei.

Pe DN1 circulă peste 30.000 de mașini, pe anumite segmente chiar depășind 50.000 de mașini pe zi, ceea ce îl face cel mai circulat drum al României, fapt care justifică prioritatea construirii acestor autostrăzi. "Drumul Naţional 1 (DN1) este cea mai aglomerată şi cea mai periculoasă rută din România, mai cu seamă pe porţiunea dintre Ploieşti şi Braşov. De altfel, poliţiştii apreciază că la originea majorităţii accidentelor stă aglomeraţia excesivă, care generează stres şi neatenţie în trafic. Potrivit statisticilor rutiere, în ultimii zece ani, DN1 este responsabil de moartea a 987 de oameni, judeţul Braşov fiind considerat porţiunea cea mai periculoasă." Autostrada SIBIU - BRAȘOV - IASI este singura variantă rentabilă și fezabilă de conectare a Moldovei cu Ardealul prin intermediul unei autostrăzi construite din fonduri europene. In urma analizei experților europeni alături de specialiști români a proiectului privind conectarea Moldovei cu Ardealul prin intermediul unei autostrăzi, s-a ajuns la anumite concluzii, incluse deja într-un document, care a fost prezentat în cadrul subcomitetului sectorial pe transport POIM 2014-2020. În cadrul studiului au fost analizate patru trasee de autostradă: Cluj – Bistriţa – Suceava; Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; Târgu Mureş – Sighişoara – Bacău; Braşov – Bacău. „Din analiza cost – beneficiu se poate constata că singurul proiect uşor peste limita de rentabilitate este Autostrada Braşov – Bacău”, se arată în analiza experţilor. Potrivit lor, varianta Braşov – Bacău se califică pentru fondurile europene, fiind singura care îndeplineşte condiţiile de rentabilitate, cu un coeficient mai mare de 5%. Semnează pentru ca autostrada tuturor românilor să devină realitate. Europa se oprește odată cu autostrăzile. Autostrazile deschid Europa. #sinoi Surse: https://m.adevarul.ro/locale/galati/topul-celor-mai-periculoase-sosele-romania-statistica-mortii-drumurile-nationale-1_5b7962c6df52022f758e4c61/index.html https://www.mytex.ro/stiri/546-expres/588778-autostrada-brasov-bacau-singura-rentabila-si-fezabila-prin-fonduri-europene.html?fbclid=IwAR2JgcGwPx5suPPiVaSm8gRyQ7vR3D9XbxEi_D1Djo1XTPrZidItIwSEBB0

Pentru siguranța cetățenilor, se impune semnalizarea corespunzătoare a trecerii cu dispozitive care emit semnale acustice și luminoase, dar și montarea de bariere. Pericolul de accidente este uriaș, mai ales in zilele cu ceață deasă, când trenul nu este vizibil. De asemnea, solicităm și asfaltarea corespunăzătoare a trecerii, pentru ca autovehicolele să ruleze mai ușor și mai sigur.