Construită de administrația Habsburgică, calea ferată Oravița - Anina este cea mai veche linie de cale ferată de pe actualul teritoriu al României. Linia este inclusă în Lista Monumentelor Istorice (2015) și reprezintă una din bijuteriile tehnice și arhitecturale din Europa de sud-est. Calea ferată Oravița - Anina este totodată și unul din cele mai importante puncte de atracție turistică din Banat! Video: https://www.youtube.com/watch?v=CQ2ChifSjxM&t=12s&fbclid=IwAR0e74mszpNk6ku_gSFkd4d9HEHmgCfwtGieO0asPt2BpdjrWFUqKelMAWk

Drumul este extrem de anevoios. Pe timp de ploaie devine foarte greu practicabil, iar pe timpul iernii accesul este atât de dificil, încât duce la izolare. Practic, sătenii devin prinși în propriul sat - unei salvări îi ia în mod normal cam o oră și jumătate să ajungă în Izvorul Alb, iarna devenind imposibil să mai ajungă vreodată. Având în vedere că satul este locuit într-un procent mai mult decât jumătate de oameni în vârstă, locuitorii satelor Secu si Izvorul Alb nu solicită nici măcar un standard de viaţă adecvat mileniului trei, ci posibilitatea de a ajunge la un spital până când nu e prea târziu. Având în vedere posibilitatea accesării de fonduri europene, în cazul în care nu există fonduri locale, implementarea unor proiecte pentru atragerea de fonduri europene devine imperios necesară. Soluția pentru problema sătenilor există doar dacă există și disponibilitatea autorităților locale de a o rezolva. Solicităm instituţiilor dumneavoastră să ia aceste măsuri pentru remedierea imediată a problemelor expuse, pentru a evita depopularea deja masivă a zonelor sus menționate.

Orașul Găești se afla la intersecția a trei drumuri naționale DN61, DN7, DN72, în apropierea autostrăzii A2. Conform cifrelor de trafic CESTRIN pe aceste sectoare de drum național se înregistrează un trafic consistent de aproximativ 10 000 de vehicule pe zi. In lipsa unei șosele de centură toate aceste autovehicule sunt nevoite să tranziteze orașul Găești provocând un disconfort ridicat atât pentru cetățeni, cât și pentru participanții la trafic.

Cetățenii nu își doresc să mai piardă timpul în trafic, dat fiind faptul ca odată cu deschiderea școlii din Cetatea Fetei, la orele de varf, străzile adiacente străzii Eroilor sunt blocate(Stejarului, Teilor, Porii, Fagului etc.). Fluxului mare de vehicule generat de deschiderea unității școlare, face imposibil traficul în aceasta zona. Asfaltarea acestei rute adiacente ar fluidiza traficul în aceasta zona, astfel facilitand și transportul în comun, printr-un număr mai redus de autovehicule pe rutele autobuzelor. Drept urmare, transportul în comun va fi o alternativa mai atractiva, astfel contribuind si acesta mai departe la decongestionarea zonei.

La începutul anului școlar, traseele respective au fost deja prelungite până la limita dintre orașul Voluntari și comuna Tunari. Prelungirea traseelor cu aproximativ un kilometru și jumătate ar ajuta sute de locuitori ai comueni Tunari care nu beneficiază în prezent de transport civilizat și suficient către centrul Municipiul București. Măsura ar fi benefică și pentru Societatea de Transport București care ar avea mai mulți călători pe o distanță pe care, în prezent, autobuzele circulă aproape goale. Cerem primăriilor prelungirea traseelor pentru fluidizarea traficului în nordul Capitalei și creșterea standardelor de viață

Pasajul rutier peste calea ferata de pe DN61 km 77+200 este singurul drum de legătură dintre Găești și A1 și satele vecine. Aflându-se într-o stare destul de precara exista riscul de a se creea un dezastru în cazul unui cutremur sau al unui accident rutier cu lovirea elementelor constructive sau în cazul lipsei lucrărilor de intretinere.

DN71 este drumul care leagă Nordul județului Dâmbovița de reședința sa, de centrul județului și de București. Este drum vital pentru localitățile din Nord : Fieni, Runcu, Pietrosita, Moroeni, Sinaia , etc. Acum se produc cozi mari la semaforul de pe raza localității Moțăieni, producând timp pierdut, nervi si trafic.

Să facem o comparație statistică între Zona metropolitană Cluj și Zona metropolitană Constanța​, dat fiind că la Cluj transportul public rutier este eficient(200 milioane de călătorii / bilete pe an vs. 20 milioane călătorii/bilete la Constanța), iar proiectul de metrou / tren metropolitan este deja în stadiu avansat, urmând să primească finanțarea pentru execuție din PNRR, în timp ce la Constanța nu au fost demarate nici măcar studii de prefezabilitate. 1. Zona metropolitană Cluj: -Populație: 418.153 de locuitori​ -Suprafață: 1603 km2​ -Densitate: 255 loc./km2​ -Salariul mediu brut - 2020: 6233 lei​ -Forța de muncă-efectiv salariați: 260.461​ -Număr șomeri: 5527​ -Număr de turiști: 253.673​ 2.Zona metropolitană Constanța: -Populație: 490.939 de locuitori​ -Suprafață: 2121,39 km2​ -Densitate: 231,5 loc./km2​ -Salariul mediu brut - 2020: 4955 lei​ -Forța de muncă-efectiv salariați: 186.106​ -Număr șomeri: 7174​ -Număr de turiști: 1.004.521 *Analiză comparativă pe baza datelor furnizate de INS, pentru anul 2020​. Zone metropolitane precum Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova sau Iași pun deja de mult timp accentul pe dezvoltarea stategiilor de mobilitate urbană atât în ceea ce privește transportul public rutier, dar mai ales a transportului public pe cale ferată, respectiv trenuri metropolitane. Constanța, de ce nu? Vă mulțumim!

Nivelul de stres al locuitorilor din Dragomiresti Deal a crescut considerabil din cauza acestor masini de mare tonaj prezente in trafic, acestia neputandu-se deplasa nici cu bicicleta pe marginea carosabilului drumului DJ601 din cauza acestora. Drumul DJ601 este foarte aglomerat, iar iesirea din satul Dragomiresti Deal spre Centura Bucuresti a devenit un cosmar, formandu-se cozi interminabile. Se menționează că aceste TIR-uri și alte mașini de mare tonaj nu își desfășoară activitatea pe raza comunei Dragomirești-Vale (la unul din parcurile logistice).

Dorim promovarea mersului pe bicicletă în Cluj-Napoca, o alternativă sănătoasă, eficientă și nepoluantă la traficul auto, dar lipsa unor modalități convenabile și sigure de a stoca bicicletele în cartierele de blocuri descurajează adoptarea acestui mod de transport. Doar cei foarte hotărâți și pasionați își asumă efortul de a depozita bicicleta în beci, în scara blocului sau chiar urcând-o la etaj în apartament, nemaivorbind de deranjul adus celorlalți locatari prin ocuparea unui spațiu comun și așa restrâns. Familiile cu mai mulți bicicliști sunt în dificultate și mai mare, cei care au garaj, copertină sau alte posibilități de parcare fiind relativ puțini. Existența doar a acestor spații ad-hoc de stocare, puține la număr și mici, reprezintă o piedică pentru cei care ar vrea să folosească bicicleta zilnic. Dacă dorim un aer mai respirabil și clujeni mai activi și sănătoși, pe lângă încurajarea transportului în comun trebuie să încurajăm activ și mersul cu bicicleta, eliminând unul din motivele principale pentru care locatarii cartierelor nu adoptă acest mod de transport. Asigurarea spațiilor de parcare pentru bicicliști, la fel ca pentru șoferi, este un pas necesar în această direcție. Această campanie este un prim pas, cel de a aduna suport din partea cetațenilor interesați. Detaliile de implementare ale unor astfel de parcări trebuie dezbătute împreună de către experții de la primărie și cetățeni. Tocmai pentru a nu ne pierde în detalii la început de campanie, nu există propuneri concrete aici legat de modul de securizare, supraveghere, aspectele birocratice sau financiare.

În data de 25 iunie, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2019, prin care a eliminat transportul județean din sfera serviciilor publice, la solicitarea conducerilor consiliilor județene și a transportatorilor. Cel mai proeminent efect al acestei modificări este, din nefericire dispariția obligațiilor transportatorilor de a acorda reduceri pentru elevi la transportul județean, precum și de a stabili tarife diferite pentru elevi, conform OUG 69/2016. Astfel, Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede, la art. 84 alin. (1) și (2) dreptul tuturor elevilor de a beneficia de tarif redus cu 50% la transportul local în comun (inclusiv între localitățile unui județ) pe tot parcursul anului calendaristic. Astfel, operatorii de transport sunt obligați să asigure elevilor abonamente cu reduceri. Or, obligarea transportatorilor de a acorda aceste tarife reduse reprezintă o obligație de serviciu public prevăzută în contractele încheiate între operatori și consilii județene. Tot în baza acestui contract, operatorii primesc compensații (subvenții) pentru a acoperi diferența de tarif și a nu funcționa în pierdere. Din nefericire, însă, odată cu eliminarea transportului județean din sfera serviciilor publice, nu mai există contracte, obligații sau compensații de serviciu public, deci operatorii de transport nu mai pot fi obligați să acorde reduceri. Totodată, la art. 84, alin. (3), Legea nr. 1/2011 prevede dreptul elevilor ce nu au profilul sau specializarea dorită sau nu au o unitate de învățământ liceal în localitatea de domiciliu de a beneficia de decontarea integrală a navetei. Punând în practică, acest lucru înseamnă că elevul își cumpără abonamentul cu tarif redus de la transportator, iar diferența de preț o poate deconta de la unitățile de învățământ, primind finanțare de la bugetul de stat pentru acest lucru. Totuși, în anul 2016, Guvernul a impus operatorilor de transport plafoane pentru prețurile pe care le pot practica în vânzarea abonamentelor elevilor, instituind tarife maximale, ce constituie obligații de serviciu public. Astfel, în momentul eliminării transportului județean din sfera serviciilor publice, operatorii nu mai pot fi obligați să respecte aceste tarife maximale, motiv pentru care prețurile la abonamentele elevilor pot crește foarte mult, mai ales având în vedere faptul că, spre deosebire de serviciile publice, atunci când transportul se efectuează în regim de concurență (așa cum se întâmplă ca urmare a adoptării OUG nr. 51/2019), transportatorii își pot stabili prețurile în mod discreționar. Astfel, prețurile foarte mari ce vor fi practicate de transportatori vor duce la imposibilitatea decontării navetei elevilor. Pentru mai multe detalii tehnice: https://asociatiaelevilor.ro/wp-content/uploads/2019/07/Comunicat-de-presă-FER-5_2019.pdf

De ce? Pentru că (pe scurt): https://youtu.be/vPWEongyy4w și pentru că (pe larg): https://www.riseproject.ro/parcare-mamut-platita-din-bani-publici-si-avizata-de-ministrul-culturii-ridicata-intr-un-sit-istoric/ sau, altfel spus: https://www.facebook.com/207482172677076/posts/2300800886678517/ ori, alte păreri: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2974132472619480&id=100000682680913