La începutul anului școlar, traseele respective au fost deja prelungite până la limita dintre orașul Voluntari și comuna Tunari. Prelungirea traseelor cu aproximativ un kilometru și jumătate ar ajuta sute de locuitori ai comueni Tunari care nu beneficiază în prezent de transport civilizat și suficient către centrul Municipiul București. Măsura ar fi benefică și pentru Societatea de Transport București care ar avea mai mulți călători pe o distanță pe care, în prezent, autobuzele circulă aproape goale. Cerem primăriilor prelungirea traseelor pentru fluidizarea traficului în nordul Capitalei și creșterea standardelor de viață

Pasajul rutier peste calea ferata de pe DN61 km 77+200 este singurul drum de legătură dintre Găești și A1 și satele vecine. Aflându-se într-o stare destul de precara exista riscul de a se creea un dezastru în cazul unui cutremur sau al unui accident rutier cu lovirea elementelor constructive sau în cazul lipsei lucrărilor de intretinere.

DN71 este drumul care leagă Nordul județului Dâmbovița de reședința sa, de centrul județului și de București. Este drum vital pentru localitățile din Nord : Fieni, Runcu, Pietrosita, Moroeni, Sinaia , etc. Acum se produc cozi mari la semaforul de pe raza localității Moțăieni, producând timp pierdut, nervi si trafic.

Să facem o comparație statistică între Zona metropolitană Cluj și Zona metropolitană Constanța​, dat fiind că la Cluj transportul public rutier este eficient(200 milioane de călătorii / bilete pe an vs. 20 milioane călătorii/bilete la Constanța), iar proiectul de metrou / tren metropolitan este deja în stadiu avansat, urmând să primească finanțarea pentru execuție din PNRR, în timp ce la Constanța nu au fost demarate nici măcar studii de prefezabilitate. 1. Zona metropolitană Cluj: -Populație: 418.153 de locuitori​ -Suprafață: 1603 km2​ -Densitate: 255 loc./km2​ -Salariul mediu brut - 2020: 6233 lei​ -Forța de muncă-efectiv salariați: 260.461​ -Număr șomeri: 5527​ -Număr de turiști: 253.673​ 2.Zona metropolitană Constanța: -Populație: 490.939 de locuitori​ -Suprafață: 2121,39 km2​ -Densitate: 231,5 loc./km2​ -Salariul mediu brut - 2020: 4955 lei​ -Forța de muncă-efectiv salariați: 186.106​ -Număr șomeri: 7174​ -Număr de turiști: 1.004.521 *Analiză comparativă pe baza datelor furnizate de INS, pentru anul 2020​. Zone metropolitane precum Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova sau Iași pun deja de mult timp accentul pe dezvoltarea stategiilor de mobilitate urbană atât în ceea ce privește transportul public rutier, dar mai ales a transportului public pe cale ferată, respectiv trenuri metropolitane. Constanța, de ce nu? Vă mulțumim!

Nivelul de stres al locuitorilor din Dragomiresti Deal a crescut considerabil din cauza acestor masini de mare tonaj prezente in trafic, acestia neputandu-se deplasa nici cu bicicleta pe marginea carosabilului drumului DJ601 din cauza acestora. Drumul DJ601 este foarte aglomerat, iar iesirea din satul Dragomiresti Deal spre Centura Bucuresti a devenit un cosmar, formandu-se cozi interminabile. Se menționează că aceste TIR-uri și alte mașini de mare tonaj nu își desfășoară activitatea pe raza comunei Dragomirești-Vale (la unul din parcurile logistice).

Dorim promovarea mersului pe bicicletă în Cluj-Napoca, o alternativă sănătoasă, eficientă și nepoluantă la traficul auto, dar lipsa unor modalități convenabile și sigure de a stoca bicicletele în cartierele de blocuri descurajează adoptarea acestui mod de transport. Doar cei foarte hotărâți și pasionați își asumă efortul de a depozita bicicleta în beci, în scara blocului sau chiar urcând-o la etaj în apartament, nemaivorbind de deranjul adus celorlalți locatari prin ocuparea unui spațiu comun și așa restrâns. Familiile cu mai mulți bicicliști sunt în dificultate și mai mare, cei care au garaj, copertină sau alte posibilități de parcare fiind relativ puțini. Existența doar a acestor spații ad-hoc de stocare, puține la număr și mici, reprezintă o piedică pentru cei care ar vrea să folosească bicicleta zilnic. Dacă dorim un aer mai respirabil și clujeni mai activi și sănătoși, pe lângă încurajarea transportului în comun trebuie să încurajăm activ și mersul cu bicicleta, eliminând unul din motivele principale pentru care locatarii cartierelor nu adoptă acest mod de transport. Asigurarea spațiilor de parcare pentru bicicliști, la fel ca pentru șoferi, este un pas necesar în această direcție. Această campanie este un prim pas, cel de a aduna suport din partea cetațenilor interesați. Detaliile de implementare ale unor astfel de parcări trebuie dezbătute împreună de către experții de la primărie și cetățeni. Tocmai pentru a nu ne pierde în detalii la început de campanie, nu există propuneri concrete aici legat de modul de securizare, supraveghere, aspectele birocratice sau financiare.

În data de 25 iunie, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2019, prin care a eliminat transportul județean din sfera serviciilor publice, la solicitarea conducerilor consiliilor județene și a transportatorilor. Cel mai proeminent efect al acestei modificări este, din nefericire dispariția obligațiilor transportatorilor de a acorda reduceri pentru elevi la transportul județean, precum și de a stabili tarife diferite pentru elevi, conform OUG 69/2016. Astfel, Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede, la art. 84 alin. (1) și (2) dreptul tuturor elevilor de a beneficia de tarif redus cu 50% la transportul local în comun (inclusiv între localitățile unui județ) pe tot parcursul anului calendaristic. Astfel, operatorii de transport sunt obligați să asigure elevilor abonamente cu reduceri. Or, obligarea transportatorilor de a acorda aceste tarife reduse reprezintă o obligație de serviciu public prevăzută în contractele încheiate între operatori și consilii județene. Tot în baza acestui contract, operatorii primesc compensații (subvenții) pentru a acoperi diferența de tarif și a nu funcționa în pierdere. Din nefericire, însă, odată cu eliminarea transportului județean din sfera serviciilor publice, nu mai există contracte, obligații sau compensații de serviciu public, deci operatorii de transport nu mai pot fi obligați să acorde reduceri. Totodată, la art. 84, alin. (3), Legea nr. 1/2011 prevede dreptul elevilor ce nu au profilul sau specializarea dorită sau nu au o unitate de învățământ liceal în localitatea de domiciliu de a beneficia de decontarea integrală a navetei. Punând în practică, acest lucru înseamnă că elevul își cumpără abonamentul cu tarif redus de la transportator, iar diferența de preț o poate deconta de la unitățile de învățământ, primind finanțare de la bugetul de stat pentru acest lucru. Totuși, în anul 2016, Guvernul a impus operatorilor de transport plafoane pentru prețurile pe care le pot practica în vânzarea abonamentelor elevilor, instituind tarife maximale, ce constituie obligații de serviciu public. Astfel, în momentul eliminării transportului județean din sfera serviciilor publice, operatorii nu mai pot fi obligați să respecte aceste tarife maximale, motiv pentru care prețurile la abonamentele elevilor pot crește foarte mult, mai ales având în vedere faptul că, spre deosebire de serviciile publice, atunci când transportul se efectuează în regim de concurență (așa cum se întâmplă ca urmare a adoptării OUG nr. 51/2019), transportatorii își pot stabili prețurile în mod discreționar. Astfel, prețurile foarte mari ce vor fi practicate de transportatori vor duce la imposibilitatea decontării navetei elevilor. Pentru mai multe detalii tehnice: https://asociatiaelevilor.ro/wp-content/uploads/2019/07/Comunicat-de-presă-FER-5_2019.pdf

De ce? Pentru că (pe scurt): https://youtu.be/vPWEongyy4w și pentru că (pe larg): https://www.riseproject.ro/parcare-mamut-platita-din-bani-publici-si-avizata-de-ministrul-culturii-ridicata-intr-un-sit-istoric/ sau, altfel spus: https://www.facebook.com/207482172677076/posts/2300800886678517/ ori, alte păreri: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2974132472619480&id=100000682680913

Dorim să sesizăm faptul că începând cu data de 29.05.2019, în zona Nicolina-CUG (șos. Nicolina nr.76B, mun.Iași, jud.Iași), un beneficiar privat a început să execute lucrări de construiere a unui bloc de locuințe cu regim de înălțime D+P+3E+Etaj4 redus. Precizăm că la moment se desfășoară lucrări de săpături mecanizate cu un buldoexcavator pe șenile și demolări de elemente din beton-armat (canivouri cu rețele subterane de termoficar, apă și canalizare care deservesc mai multe blocuri vecine). Rog implicare/demarare petiție pentru oprirea lucrărilor de construcție demarate, întrucât la blocul cel mai apropiat de zona în care se execută lucrările de săpături au început să apară degradări/crăpături, iar continuarea lucrărilor pun în pericol stabilitatea și rezistența structurii blocului in care locuiesc; în zona excavată s-au depistat canivouri cu rețele subterane de termoficare, apă și canalizare care deservesc mai multe blocuri; zgomot infernal; praf-poluare peste limitele normale; ocuparea abuzivă a spațiului de parcare pentru desfășurarea șantierului. Până în acest moment s-au strâns mai multe liste cu semnăturile locatarilor nemulțumiți din zona Nicolina-CUG - IASI (peste 250 semnături), din blocurile afectate de lucrările care au început pe Șoș. Nicolina nr.76B, la construirea unui bloc de locuințe colective între alte 7 blocuri, într-o zonă deja sufocată de dezvoltarea haotică a Iașului din ultima perioadă, de lipsa locurilor de parcare, de lipsa spațiilor verzi, de o poluare a aerului peste limitele normale și legale reglementate. Proprietarii de apartamente și locatarii din zonă sunt revoltați și deranjați de lucrările demarate (persoane cu dizabilități, familii cu copiii mici, persoane în vârstă etc.) și nu ne-am dat acceptul și nu suntem de acord cu construirea unui imobil (bloc de locuințe colective - regim de înălțime D+P+3E+Etaj4 redus) pe o zonă de spațiu verde și parcare comună de autoturisme, blocând astfel accesul vehiculelor autospeciale pentru stingerea incendiilor și a vehiculelor speciale de la ambulanță / SMURD. Este inadmisibil cum se poate elibera o astfel de autorizație de construire pentru amplasarea unui bloc de locuințe cu regim de înălțime D+P+3E+Etaj4 redus, fără a avea loc o consultare și dezbatere publică cu proprietarii direct afectați și asociațiile de proprietari din stricta vecinătate a zonei în care se dorește de construit acest bloc. Dorim oprirea lucrărilor de construire a blocului de locuințe colective cu regim de înălțime D+P+3E+Etaj4 redus, anularea Autorizației de construire nr.359 din 03.04.2019 și refacerea zonei de spațiu verde și parcare comună pentru locatarii din blocurile învecinate. Mulțumim anticipat pentru implicare în aceste problemele semnalate de locatarii direct afectați. Cu stimă, Asociația de proprietari "CONFORT" și locatarii blocurilor 989A, 991A, 991B, 993, 995,1006A și 1006B

Este important pentru sanatatea publica a locuitorilor, pentru siguranta celor cand parcurg strazile pe jos.

Este importanta continuarea lucrarilor la podul de la intersectia DNCB cu DN1A pentru ca in aglomeratia de la Mogosoaia ne pierdem aproximativ 20 de zile pe an. De asemenea, conform autorizatiei nr. 152 din data de 06.08.2018 cartierul Arbo Residence urmeaza a avea 1041 apartamente, fapt ce va ingreuna si mai mult traficul din Mogosoaia daca infrastructura nu se va dezvolta conform cerintelor. In plus, in Hotararea de consiliu local nr. 105 din 14.12.2017 la pagina 64 este mentionat ca estimare pe termen de 10-15 ani un numar de 95.718 locuitori, ceea ce arata ca pasajul este necesar pentru a putea tine pasul cu tranzitarea zonei, dar si cu dezvoltarea acesteia.

Glasul Hunedoarei ne atrage atenția că pentru 98 de ani trenul mic a dus şi adus pădurenii la şi de la Hunedoara şi a coborât minereu de fier la combinat. Traseul de vis cu care își delecta călătorii această linie este închis acum de 20 de ani. În 1900, la un an de la demararea lucrărilor la calea ferată cu ecartament îngust, trenul a transportat douăzeci de mii de tone de minereu. 120 de ani mai târziu dorim să fim gazde primitoare pentru turiștii care doresc să viziteze zona. Proiectul acesta este fundamental pentru dezvoltarea turistică a zonei Hunedoarei, considerând potențialul turistic uriaș al acesteia dar și din punct de vedere istoric, fiind prima de acest tip din România. Mocănița de la Hunedoara ar putea lega obiective precum Castelul Corvinilor (Huniazilor), Furnalul de la Govajdia (monument istoric de arhitectură industrială după legea nr. 5 din 6 Martie 2000, care acum se află în paragină), dar și alte atracții naturale. Biserica de la Ghelari și lacul Cinciș sunt alte câteva obiective turistice ușor de vizitat, plecând în drumeție cu „trenul mic”. În octombrie 2017, Bogdan Tomoioagă, secretar de stat în Ministerul Turismului, care cunoaşte foarte bine potenţialul turistic al mocăniței de la Vișeu, i-ar fi spus președintelui Consiliului Județean, Mircea Bobora: „Domnule preşedinte, două probleme aveţi de rezolvat: 1 – regimul juridic al terenului, 2 – proiectul cu care să veniţi la Ministerul Turismului şi să-l includem în master-planul investiţiilor pe turism”. Și noi ne dorim ca acest proiect să fie realizat!