• Domnule președinte Iohannis, nu acceptati ca vânătorii să controleze pescuitul din Romania!
    În ultimul timp AGVPS au pierdut multe fonduri de vânătoare, iar cum încasările lor au scăzut. Așa că doresc să monopolizeze pescuitul din România. Cum? Simplu: 1. să poată da vânătorii amenzi la pescari 2. pescarii să fie obligați să își plătească permisele la AJVPS-uri În ultimii 60 de ani, de când apele sunt gestionate de AGVPS, pescarii cotizează ca membrii la AJVPS-uri și plătesc permise fără a primi nimic în schimb (cu foarte mici excepții). Nu populări, nu pază, nu curățenie, nu educație, într-un cuvânt, nu primesc înapoi condiții decente de practicare a pescuitului recreativ. Nu mai vorbim de aspectul apelor din România, secate de MHC-uri, betonate și defrișate! Adevărul este că banii pescarilor au finanțat întotdeauna activitatea de vânătoare, iar deciziile în AJVPS-uri au fost luate întotdeauna de vânători, aceste asociații fiind conduse întotdeauna de vânători! În 2017 ANPA a demarat o procedură de atribuire a zonelor de pescuit. Dar această atribuire a fost doar o simulare de a preda în mod legal în gestiune zonele de pescuit AJVPS-urilor (cu mici excepții). ”Întâmplător”, 80% dintre zonele de pescuit au fost contractate de AJVPS-uri. Asta înseamnă că 80% din totalul zonelor de pescuit din România sunt momentan gestionate de vânători! Licitațiile pentru zonele de pescuit organizate începând cu anul 2017 au pornit de la o idee bună, dar a rezultat un dezastru generat de prostie, incompetență și hoție. Pe 20 martie, în Camera Deputaților s-a votat o lege care va modifica legislația de pescuit, într-un mod evident în favoarea AJVPS-urilor. Detalii aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16182 Mai exact, organizațiile vânătorești - NU PESCĂREȘTI!, care au contracte de gestionare a zonelor de pescuit, vor avea competența de a sancționa contravențiile din Legea Pescuitului. Ba mai mult, vor putea instrumenta fapte care constituie infracțiuni. Asta fără a avea pregătirea necesară sau măcar un curs elementar de agent constator, în comparație cu angajații Poliției și Jandarmeriei Române care urmează o școlarizare aparte sau funcționarii publici (angajați ANPA sau ai Gărzii de Mediu), care răspund pentru ceea ce fac! Acești paznici de vânătoare ai AJVPS-urilor sunt de cele mai multe ori slab pregătiți profesional și vor putea să facă abuz de această putere care ar urma să li se dea! Totodată, permisele de pescuit ar fi valabile doar la nivel apelor gestionate de fiecare AJVPS județean, întrucât reciprocitatea deocamdată reprezintă o enigmă în materie de aplicabilitate. Articolele 12, 15 și 18 de aici probează ce am scris mai sus: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr132_17__1_.pdf Am fi perfect de acord ca permisele să fie valabile doar pe anumite zone de pescuit, atâta timp cât atribuirea zonelor de pescuit s-ar realiza pe criterii de performanță și cu obligații clare de a asigura condiții cât mai bune de practicare a pescuitului recreativ. După mijlocul anilor 2000 au început să apară și alte asociații, multe dintre ele începând să facă treabă bună (Vizpart, Filiala Pescarilor Sibiu, Aqua Crisius, CRE Bacău, Asociația Club Sportiv Bucovina Fishing, Grupul Pescarilor Sportivi Orădeni etc.) și implicit să câștige tot mai mulți adepți, în dauna AJVPS-urilor. Practic, prin promulgarea acestei legi, asociațiile de pescari nou înființate ar fi ”moarte din fașă”, iar puținele asociații de pescari care au izbutit să gestioneze câteva ape (20 % din totalul de la nivel național; restul de 80 % sunt gestionate de AJVPS-uri) vor asista neputincioase cum vânătorii pot aplica legea, iar reprezentanții lor nu. Semnează dacă te-ai săturat ca vânătorii să conducă pescuitul din România!
    2.157 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Aqua Crisius
  • Susținem Parcul Uranus
    Parlamentul României este izolat de cetățeni și oraș printr-un gard de 3 km lungime. 50 de hectare de teren din centrul capitalei României sunt irosite si abandonate. Află mai multe despre acest proiect aici: www.parculuranus.org Casa Poporului este un adevărat oraș interzis pe când toate parlamentele Europei trăiesc in spatii publice și în mijlocul oamenilor. A venit momentul ca și Parlamentul României să se deschidă către cetățeni. Împreună cu o echipă de arhitecți, urbaniști și peisagiști am propus transformarea terenului din jurul Casei Poporului într-un parc public. Împreună cu Parcul Izvor și cu terenul din fața Academiei Române, noul Parc Uranus ar deveni al 3-lea cel mai mare parc al Bucureștiului. Propunerile noastre se găsesc pe parculuranus.org. Parcul Uranus - Un parc pentru o Românie modernă, deschisă și optimistă. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- EN: Romania’s Parliament is isolated from both the citizens and the rest of the city through a 3 km long fence. 50 hectares of land in Bucharest’s centre are wasted and abandoned. Casa Poporului is truly a forbidden city while most of Europe’s parliaments exist in public spaces and function in the middle of their citizens. The European Parliament itself has agoras, parks and open spaces around its buildings. The time has come for Romania’s Parliament to open itself up for its citizens. Together with a team of architects, urban planners and landscape artists we have suggested turning the land around Casa Poporului into a public park. Uranus Park, named in memory of the previous Uranus neighbourhood which was tore down entirely by authoritarian dictator Nicolae Ceaușescu in order to build Casa Poporului, will be Bucharest’s third largest park. Our full proposal is available at parculuranus.org. Uranus Park - a park for a modern, opened and optimistic Romania.
    5.457 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Shere Marinescu Picture
  • PARC, NU PARCARE, ÎN TINERETULUI !
    Agenția pentru Protecția Mediului a luat decizia emiterii Acordului de mediu pentru construirea unei parcări, pe o suprafață de 2,3 ha. din Parcul Tineretului din București. Construcția parcării ar însemna și tăierea a 250 de arbori si pierderea spațiului verde. Eco-Civica și Salvați Bucureștiul vor ataca în instanță Acordul de mediu și Autorizația de Construire aferente parcării. APM București a avizat și pierderea a peste 60 de ha din serele Berceni, deși acestea sunt spații verzi, anterior respingând edificarea serelor tocmai pe motiv că sunt spații verzi. Implică-te și apără-ți spațiul verde din oraș! Împreună trebuie să oprim aceste distrugeri și să nu mai cedăm niciun metru pătrat de spațiu verde!
    919 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Irina B.
  • Stop furtului de resurse din Măguri-Răcătău
    Măguri Răcătău este unul dintre locurile cele mai frumoase din România de care probabil nu ai auzit. Dar este și unul dintre cele mai grav afectate de defrișări și de supra-exploatarea resurselor sale. În fiecare sezon poposesc aici peste 2000 de persoane, dintre care peste un sfert sunt minori, pentru a lucra fără carte de muncă pe sume derizorii. Oamenii culeg între 10-15 tone de ciuperci pe zi, 60 de tone de fructe de pădure și generează un profit de milioane de euro companiilor care vând aceste delicatese pe piețele internaționale. Măguri Răcătău se confruntă cu mai multe probleme, toate interconectate: - defrișări masive - supra-exploatarea resurselor (ciuperci, fructe) care nu mai reușesc să se regenereze de la an la an - scăderea numărului de animale sălbatice (urs, cerb, lup). Acestea rămân fără hrană și ascunzișuri - sărăcirea comunităților locale și exploatarea grupurilor vulnerabile Este clar că o astfel de problemă nu poate exista fără complicitatea autorităților locale. Dar soluții există! Avem deja exemple de bună practică din alte zone montane ale țării, dar și din alte state europene, pe care nu trebuie decât să le preluăm și să le implementăm. Cere și tu DIICOT și ANAF să ia măsurile necesare acum, până nu e prea târziu.
    1.084 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Antoniu Bumb Picture
  • Salvați Castelul Brukenthal de la ruină și prăbușire!
    Fără presiunea noastră nimic nu se va întâmpla! Nu putem lăsa un asemenea monument de patrimoniu local și național să moară! Cu toții avem și vom avea nevoie de el! Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos are potențialul să devină un pilon turistic al Țării Făgărașului, având în vedere caracteristicile sale : 35 de camere, cramă subterană, arhitectură și decorațiuni, plasament excelent (la poalele munților, lângă herghelia Sâmbăta de Jos și în imediata apropiere de drumul european E68/DN1). Doar o renovare completă și o exploatare în beneficiul zonei va împlini acest potențial. Și puțină istorie… - Castelul a fost construit în perioada anilor 1750-1760 de către contele Jozef von Brukenthal (fratele lui Samuel Brukenthal – fondatorul Muzeului din Sibiu) in cinstea împărătesei Maria Thereza, care îi atribuise terenul în arendă. - Este o construcție solidă, în stil baroc, cu ziduri de peste 1m grosime. Are 35 de camere decorate cu picturi și având parchet din lemn de stejar și sobe de ceramică aduse de la Viena. În urma unui incendiu de la inceputul secolului XX, castelul a suferit daune mari, care au dus în anul 1932 la primele lucrări de restaurare, din nefericire nespecializate. În consecință, multe dintre picturile de pe pereți au fost acoperite cu var, cum este cazul celebrei fresce din sala mare care înfățișa scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgărașului (frescă atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu). - Castelul a servit o perioadă drept sediu administrativ pentru Herghelia de cai lipițani în incinta căreia se află. Din 2002, aparține Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Acest monument, cu vechimea, istoria și arhitectura lui, face parte din patrimoniul nostru și nu poate fi lăsat pradă distrugerii. Orice semnătură contează pentru salvarea lui!
    2.591 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ambrozie Irineu Darău Picture
  • Uniţi Salvăm Pădurea Crâng.
    Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.
    1.289 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sebastian Silvestru Picture
  • NU vânătorii pentru trofeu. Cerem o protecție reală pentru animelele sălbatice protejate
    Fără soluții reale pe termen lung ne vom întoarce la practica veche a vânătorii pentru trofeu a animalelor sălbatice protejate, în defavoarea comunităților locale, a naturii și a societății în general.
    15.490 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Csibi Magor Picture
  • Ocolirea parcului Herăstrău în siguranță pentru pietoni, persoane cu dizabilități și bicicliști
    Asociația HaicuBicla (#HcB) a identificat trei motive: 1. liniile de înaltă tensiune și circulația trenurilor reprezintă un pericol evident pentru numeroasele persoane care aleg să facă turul parcului traversând podul feroviar. Miercuri 07 martie 2017, un adolescent s-a electrocutat pe podul feroviar din parcul Herăstrau, cei 27.000 de volți provocându-i arsuri de gradele 2 și 3 pe 90% din suprafața corpului. În urmă cu doi ani, tot pe acest pod feroviar, doi băieți de 18 ani s-au electrocutat în aceleași condiții. 2. Turul parcului trebuie să fie accesibil inclusiv persoanelor cu dizabilități. 3. Prin deschiderea accesului public a curții ALPAB, ar exista un drum de halaj, așa cum cere legea. Ce înseamnă asta? Conform PUG București Lacul Herăstrău este în UTR V1C Conform aceluiași PUG în RLU (Regulamentul Local de Urbanism) Lacul Herăstrău este situat la zona V Art. 8 CIRCULAȚII ŞI ACCESE V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. - se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri. iar la Art.3 UTILIZĂRI INTERZISE. V1 + V2 - se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi. În traducere: se poate propune ca acest drum existent să devina parte din parc. Fără niciun cost.
    2.711 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Hai cu Bicla Picture
  • Parcul Național Buila-Vânturarița sau exploatare minieră?
    La ora actuală politicienii și autoritățile locale din Vâlcea fac demersuri și presiuni pentru rezolvarea politică a situației, fără consultarea/implicarea nici măcar a administrației parcului național și a asociației care l-a înființat. Asta deși au avut la dispoziție încă din 2009 raportul cu concluzii și recomandări care dacă ar fost urmate ar fi clarificat situația. Nu dorim să se înceapă extinderea din voința politică, pentru a realiza ulterior că s-a greșit. Vrem să fim convinși prin studii și argumente tehnice reale că nu se fac aceste distrugeri ireparabile în van. Vrem să avem încredere în autorități că respectă legile în vigoare și vrem să fie implicați în luarea deciziei toți factorii interesați. Dacă se distruge muntele din parc, acesta e pierdut definitiv și odată cu el dispar de acolo și peisajul și relieful carstic cu doline și lapiezuri, și recifii de corali și punctele fosilifere, și frasinii seculari și pădurea virgină, și pajistea înflorată și speciile de plante și animale. Exploatarea mai pune în pericol și: - una dintre cele mai frumoase peșteri din zonă, aflată în imediata apropiere; - Cheile Costești, care sunt și așa colmatate în două locuri de prăbușirile din carieră; - mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, monument istoric destul de încercat în timp tocmai de detonările trecute din carieră. - chiar stabilitatea muntelui poate avea de suferit. Tocmai de asta am recomandat un studiu geofizic care să pună în evidență faliile și fracturile prezente în zonă; - stabilitatea haldei de steril care a afectat deja în trecut atât câteva zeci de gospodării strămutate, cât și cursul râului, care a trebuit să fie schimbat. O abordare matură înseamnă exploatarea resurselor ținând cont și punând în balanță toate aspectele sociale, economice și de mediu, având grijă nu numai de valorificarea resurselor dar și de ce lași în urmă, nu numai de profitul economic dar și de beneficiile sociale pe termen lung, nu numai de interesele companiilor implicate dar și ale comunităților locale.
    2.095 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican Picture
  • Cere Companiilor să Refuze Lemnul din Păduri Virgine, Parcuri Naționale și Rezervații
    Pentru că Guvernul României a făcut prea puțin să protejeze patrimoniul natural și începe să fie deja prea târziu să mai salvăm ceva. Pentru că pădurile virgine, parcurile naționale, monumentele naturii și rezervațiile științifice și cele naturale sunt cele mai valoroase dintre toate pentru a asigura continuitatea vieții și a diversității biologice. Aceste păduri s-au format după ultima era glaciară și și-au păstrat naturalețea până astăzi. Reprezintă legatura dintre trecut și viitor. Pentru că în acest moment parcurile naționale din România nu corespund recomandărilor științifice internaționale de nonintervenție (IUCN). Și pentru că Guvernul României găsește în permanență motive să legalizeze exploatări forestiere (accidentale, de igienă sau de conservare) în arii protejate. Pentru că pădurile virgine sunt distruse mai repede decât pot fi protejate legal prin includerea în Catalogul Național oficial. VIDEO https://www.youtube.com/embed/e9FzoSlmcF8 Pentru că ceea ce cerem este mai mult decât rezonabil. Aceste păduri mai acoperă abia 2% din suprafața țării. Exploatarea lor este pur și simplu un gest de lăcomie fără limite. Pentru că în România s-au construit fabrici de procesare a lemnului care înghit mai multă pădure decât se poate extrage în mod legal din pădurile aflate deja în circuitul economic. Pentru că legislația este prea complexă și haotică pentru a asigura respectarea ei. Pentru că multe firme de exploatare amestecă lemnul din diferite surse în depozite, iar prin ”albirea” actelor, proveniența reală nu poate fi cunoscută consumatorilor. Marile corporații străine și cele Românești de procesare și comercializare a lemnului și a produsele finite și semi-finite trebuie responsabilizate mai mult. Aplicarea unei exigențe minime nu mai este o opțiune. Corporațiile trebuie să se angajeze în mod voluntar să implementeze politici și măsuri stricte de transparență și trasabilitate pentru a evita lemnul din pădurile virgine și parcurile naționale. VIDEO https://www.youtube.com/embed/KJgwaDeSgN4
    12.617 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Stopați distrugerea văii Ilvei
    Pentru că distrugerea pădurilor și râurilor carpatine a luat proporții apocaliptice și nu ne mai putem permite pierderea niciunei văi. Pentru că pierderea patrimoniului natural este, spre deosebire de pierderile din alte domenii, un proces ireversibil. Ilegalitățile masive din domeniul mediului nu mai pot fi tolerate.
    2.504 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Salvați râul Bistra din situl ”Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat”
    Deși prea multe râuri de munte au fost sacrificate în ultimii ani pe altarul unei infime și ipotetice producții de energie regenerabilă, un nou proiect ilegal este demarat acum pe râul Bistra, în nord-estul Munților Țarcu, proiect ce va duce la afectarea gravă a integrității sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat și afectarea semnificativă a vidrei, specie de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl. Râul Bistra este unul dintre extrem de puținele râuri de mărime medie care încă nu are debitul diminuat de captări pentru amenajări hidroenergetice sau continuitatea cursului afectată de baraje, pe întreg parcursul de la izvor până la vărsarea în emisar (dar este din păcate amenințat și de Hidroelectrica). Acest râu de munte are o valoare ecologică și peisagistică de neprețuit, face parte din domeniul public, ar trebui ca noi toți (localnici, turiști, naturaliști) să ne putem bucura de el, nu să fie sacrificat pentru interese strict private (obținerea de certificate ”verzi” de către o firmă privată, pe care suntem obligați noi toți să le plătim, contrar voinței noastre și contrar interesului public). De remarcat că de câteva luni, conform literei m) de la art. 3 din Legea privind securitatea națională, orice acțiuni sau inacțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol și a apelor constituie amenințări la adresa securității naționale. Dar nu avem încă semnale că autoritățile ar fi dispuse să asimileze această nouă reglementare legală. Dacă s-ar respecta principiul precauției din OUG 195/2005 privind protecția mediului sau dacă s-ar ține cont de impactul cumulativ al amenajărilor hidroenergetice existente, care ne-au devastat într-o proporție covârșitoare rețeaua hidrografică, s-ar sista orice noi amenajări hidroenergetice. Proiectul ”Amenajare hidroenergetică AHE Bistra şi racordare la Sistemul Energetic Naţional” a fost autorizat de APM Caraș-Severin prin Decizia etapei de încadrare nr. 54/22.09.2010 (fără evaluare de mediu și fără evaluare adecvată), revizuită la data de 22.08.2011. De remarcat că această decizie a fost emisă la doar o lună înainte de emiterea Ordinului 2387/2011, când angajații APM este greu de crezut că nu știau că situl va fi declarat și că propunerea acestui sit fusese deja trimisă din ianuarie la Comisia Europeana. Conform Ordinului 135/2010, este obligatorie revizuirea deciziei de încadrare când apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii și când prevederile unor noi reglementări legale o impun. Prin urmare, APM Caraș-Severin omite de 5 ani să revizuiască decizia de încadrare, deși este obligatoriu, pentru că proiectul se suprapune cu suprafața sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat. Mai mult, ea a fost transferată în mai 2015 si nici atunci APM-ul nu a realizat că proiectul se suprapune cu situl Natura 2000 si decizia trebuie revizuită! Și la punctul 44 din Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-399/14 se enunță că proiectele aflate într-o astfel de situație trebuie supuse evaluării adecvate. Comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin a declarat în 25 mai că s-a început organizarea de șantier dar Garda de Mediu a stopat activitatea pentru că a expirat avizul de gospodărire a apelor.
    7.632 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu