Condițiile de viață normale și sănătoase sunt un drept al tuturor și, numai uniți, putem obține ceea ce ni se cuvine!

Credem că este datoria fiecărui român să se implice și să tragem împreună un semnal de alarmă pentru toată clasa politică din România, ca să schimbe urgent această lege!!!

❗ Iulian DUMITRESCU, Roberta ANASTASE și subordonații acestora din PNL și partidele satelit sunt deciși să distrugă Parcul Municipal Ploiești Vest, cu o suprafață de 60 de hectare. După două încercări eșuate în Consiliul local Ploiești, pe 26 ianuarie PNL a organizat o conferință de presă în care practic au spus că decizia e luată: terenul parcului va fi transferat de la Ploiești la Consiliul Județean și se va construi pe el. ✍️ Am scris extensiv despre porcăria asta, dar am să mă refer acum și la prostiile debitate în conferința de presă: 1) Consiliul Județean ar avea un proiect pentru construcția unei săli polivalente de 16.000 de locuri, a unui patinoar și a unui bazin olimpic de înot. 𝐅𝐀𝐋𝐒! Nu există nici proiect, nici finanțare pentru acest proiect, nici măcar studii de fezabilitate. Au fost făcute licitații pentru două studii de fezabilitate, câștigate de Zone Sport Tech.Ro și Intergroup Engineering. Acestea, însă erau licitații pentru studii de fezabilitate pe un teren al CJ din comuna Bărcănești. Le e frică să le dea în lucru și să facă plățile către cele două firme pentru că terenul parcului nu le aparține și asta e graba; 2) Suplimentar, față de cele 3 construcții, mai vor să facă o a 4-a: un muzeu de realitate virtuală cu temă protocronistă. O idioțenie extrem de scumpă de câteva milioane de euro de care Ceaușescu ar fi mândru; 3) Mergem mai departe și presupunem că toate acestea s-ar face (ceea ce nu va fi cazul, dar hai să zicem). PNL susține că spațiul verde nu va fi diminuat. 𝐅𝐀𝐋𝐒! În realitate cam 40% din suprafața actuală de spațiu verde folosit de ploieșteni va dispărea sub betoane și asfalt. Astfel: ▪ Suprafața actuală a parcului este de circa 50 de hectare, la care se adaugă o fâșie de teren viran de 10 hectare lângă centura Ploiești Vest. Din cele 50 de hectare, 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮-𝐳𝐢𝐬, 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢, 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐚 𝟑𝟓 𝐝𝐞 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞, pentru că alte 15 hectare sunt peste zona de conducte, lângă liniile de cale ferată și Gara de Vest (și nu se poate construi acolo, iar oamenii nu se prea aventurează în general până acolo când sunt la plimbare); ▪ 𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚ț𝐚 𝐬ă𝐥𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐯𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐞: 𝟐 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞. Singurele proiecte asemănătoare din România au fost prezentate în București de către fosta ministră Elena Udrea și foștii primari Sorin Oprescu și Gabriela Firea. Udrea propunea o sală de 15.000 de locuri, Oprescu vorbea despre o sală de 12.000 de locuri (licitația a fost anulată de instanță), iar Firea despre o sală polivalentă de 20.000 de locuri. Suprafața doar a sălii ar fi de circa 20.000 de metri pătrați, conform proiectelor prezentate; ▪ 𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚ț𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐜ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫: 𝟑-𝟒 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞. E mult? Pai hai să vedem: vorbim de o sală cu 16.000 de locuri, deci potențial 16.000 de persoane care se vor buluci simultan în Parcul Municipal Ploiești Vest la un meci sau la un concert. Iar 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚ț𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐫𝐦ă𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 ș𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐯ă𝐳𝐮𝐭ă î𝐧 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢e: în jurul parcului nu există spații publice în care să poți parca. Conform HG 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism, în cazul sălilor de competiții sportive (polivalente sau specializate) trebuie construit câte un loc de parcare la fiecare 5-20 de spectatori. Pentru că nu există practic niciun loc de parcare în proximitatea parcului, pentru că nu se poate ajunge acolo decât cu mașina personală, este obligatorie construcția de locuri de parcare. Dacă ar fi construit necesarul, am vorbi de 3200 de locuri de parcare care, fără drumuri de acces în interiorul parcării, ar însemna peste 3 hectare de teren, probabil circa 4 hectare cu tot cu acestea. Hai, să zicem, la modul conservator că avem nevoie de 2000 de locuri de parcare: înseamnă, conform normelor legale, în jur de 2 hectare fără drumurile de acces, vreo 3 ha cu tot cu acestea; ▪ 𝐁𝐚𝐳𝐢𝐧 𝐨𝐥𝐢𝐦𝐩𝐢𝐜 𝐝𝐞 î𝐧𝐨𝐭: 𝟏 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫. Vi se pare și acesta mult? Nu e. Conform proiectului tip de bazin de înot didactic și de agrement (deci clădire de bazin mic) realizat de Compania Națională de Investiții, suprafața minimă acceptată a terenului este de 0,5 ha. În cazul de față vorbim de bazin olimpic de înot. Am găsit un proiect asemănător propus de dl. Țiriac, care avea 0,8 hectare. În cazul Ploieștiului vorbim de un bazin olimpic al statului, care, evident, va trebui să aibă bazin olimpic, bazine didactice, vestiare pentru folosință publică, tribune, încăperi conexe, un minim de parcări și alte mici construcții prin jur etc. Deci, da, 1 hectar. ▪ 𝐏𝐚𝐭𝐢𝐧𝐨𝐚𝐫, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐯𝐢𝐫𝐭𝐮𝐚𝐥ă, 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐧𝐢𝐬 ș𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬, 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐨𝐫𝐭, 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐬𝐞 𝐞𝐭𝐜: adăugați dumneavoastră ce știți că mai este necesar, logic și de bun simț într-un astfel de complex faraonic. Ne ducem cu toate construcțiile vânturate de PNL binișor în jurul a 10 hectare construite sau peste (betonate și asfaltate). 𝐀ș𝐚𝐝𝐚𝐫, asta î𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧ă 𝐜𝐞𝐥 𝐩𝐮ț𝐢𝐧 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐚 𝟏𝟎 𝐝𝐞 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐞𝐭𝐨𝐚𝐧𝐞 ș𝐢 𝐛𝐢𝐭𝐮𝐦 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝟑𝟓 𝐝𝐞 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮-𝐳𝐢𝐬 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚ț𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢. Vorbim de distrugerea Parcului Municipal Ploiești Vest, nu există vreun dubiu, și de înjumătățirea spațiului verde în Ploiești la circa 4-5 m2 pe cap de locuitor, norma europeană fiind de 26 de metri pătrați. 𝐀𝐬𝐢𝐬𝐭ă𝐦 𝐥𝐚 𝐨 𝐠𝐨𝐥ă𝐧𝐢𝐞 𝐟ă𝐫ă 𝐦𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐢 ș𝐢 𝐨 𝐜𝐫𝐢𝐦ă 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞ș𝐭𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐬𝐢𝐦𝐢𝐥𝐚𝐫ă 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞ș𝐞𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐨𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚.

În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.

Sărbătorile de iarnă ne oferă un minunat prilej de a fi împreună cu cei dragi și de a gusta din magia tradițiilor și a obiceiurilor. Bradul de Crăciun este unul dintre simbolurile acestei sărbători care leagă, între ele, generațiile. Ne bucurăm să îl admirăm împodobit și ne încântă să îi vedem pe cei mai mici membrii ai familiei păstrând obiceiurile și cântând colinde în jurul său. Ne-am obișnuit de-a lungul timpului ca un impunator brad natural de Crăciun să domine centrul Ramnicului în timpul sarbatorilor de iarnă. Totuși, la o privire mai atentă, acest falnic exemplar, sau, de cele mai multe ori, multiplele falnice exemplare care sunt necesare pentru a fi tăiate și așezate împreună pentru a crea imaginea de brad impunator cu care ne-am obișnuit, sunt victimele fără glas ale dorinței noastre de prea grandios. Un brad atât de înalt ca cel tăiat, transportat și apoi menținut artificial în centrul Ramnicului pentru doar cateva saptamani, apoi aruncat, sau, în cel mai bun caz, partial reciclat, are nevoie de zeci de ani pentru a crește și a se dezvolta. La origine, un astfel de brad, face parte integranta si importanta dintr-un ecosistem care, la randul sau, se dezvolta incet, de-a lungul timpului, dar poate fi distrus mult prea ușor. Dorim oare sa le lasam drep mostenire copiilor si nepotilor nostri mesajul ca natura și resursele sunt infinite și mereu la dispozitia noastra sau preferăm sa ne bucuram si sa ne minunam împreuna cu ei de frumusețea naturii așa cum și acolo unde se găsește ea pentru multe generații de acum înainte? In acest sens, solutii exista. O solutie simpla a fost gasita si implementata deja de administratiile altor orase si chiar metropole. De exemplu, în Madrid locuitorii sunt intampinati în toate piețele importante de brazi artificiali, care, ca si aspect, înlocuiesc cu mult success brazii naturali si, in plus, pot fi montati si demontati oricand este nevoie. Același lucru se intampla și mai aproape de noi, în multe zone ale municipiului București. Dorim ca o astfel de soluție care protejează natura și, în același timp, ne dă posibilitatea să ne bucurăm de magia sărbătorilor fără a știrbi cu ceva din frumusețea momentului, să fie implementată cat mai curând și de primăria municipiului Râmnicu Vâlcea.

Dorim protejarea biodiversității specifice parcului Copou, care este recunoscut în primul și în primul rând pentru teii acestuia, nu pentru copaci ornamentali care nu sunt specifici zonei. Dorim ca reprezentați primariei să iasă la declarații și sa prezinte detaliile proiectului în cel mai scurt timp posibil!

Pentru că este un proiect ușor de implementat, rapid, cu minime modificări și costuri și ar aduce o oază de verdeață la dispoziția oamenilor din Deva și nu numai. Pentru că locuitorii din cartier și din oraș, în special copiii ar avea în apropiere un spațiu de relaxare și de ce nu, chiar de joacă, ambele necesare pentru comunitate. Pentru că se poate aduce o zona verde înapoi în circuitul urban spre folosul locuitorilor din Deva și împrejurimi.

Votul este o opțiune, care se poate exprima în mai multe feluri: -direct prin prezență la vot și acordare vot - prin absență neavând încredere în candidați. Dacă tu ști că pe fiecare listă, de la fiecare organizație politică, există cel puțin un candidat care are un dosar penal, a fost condamnat pentru o infracțiune, are legături cu lumea interlopă etc.. ești îndreptățit să nu îți exprimi votul fizic, acordând astfel, un vot de neîncredere. Dacă validarea alegerilor ar fi făcută, dacă prezența la vot, este mai mare de 50%+1, atunci și această exprimare electorală este contorizată și ar bloca abuzurile politice.

Poate ai auzit și tu aceste cifre amețitoare, precum că 2,1 milioane de hectare sunt defrișate în fiecare an pentru a produce carne de vită. Soia, uleiul de palmier și alte uleiuri vegetale sunt alte produse care generează defrișări anuale masive, de peste 600.000 de hectare, din care doar 6% sunt pentru consumul uman. Hârtia, lemnul sau alte produse derivate direct din exploatarea pădurilor sunt a treia mare categorie de mărfuri care generează defrișări. În total, cele trei categorii de produse de mai sus sunt responsabile pentru trei sferturi din toate defrișările care au loc în fiecare an pentru produse care ajung la raft. [1] Cum poți alege ce să pui în coșul de cumpărături fără povara unor defrișări pe care tu nu le-ai cerut, dar care vin la pachet cu produsele pe care le cumperi în mod uzual? Alternativa cea mai simplă este să interzicem comercializarea mărfurilor și produselor care generează defrișări. Fără cerere, producătorii vor fi nevoiți să-și schimbe practicile astfel încât să oprească defrișările, care implică distrugerea biodiversității și afectarea sănătății noastre. În prezent, în cadrul unor discuții trilaterale la care participă reprezentanți de la Consiliul Europei, Comisia Europeană și Parlamentul European, decidenții politici negociază în numele României pentru a ajunge la textul final al unui regulament menit să prevină comercializarea pe teritoriul Uniunii Europene a mărfurilor și produselor care generează defrișări. Cetățenii din Uniunea Europeană [2], organizațiile societății civile [3], corporațiile [4] și oamenii de știință [5] solicită cu toții o legislație europeană puternică în acest sens, așadar e momentul ca și decidenții politici din România să meargă până la capăt. Cere-le să voteze un regulament ambițios, care să cuprindă: O listă cuprinzătoare de bunuri, care include carnea de vită, cacao, cafea, soia, palmier de ulei și lemn, cauciuc, porumb, carne de oaie, capră și porc, păsări și cele mai derivate produse posibile; Definiții clare, solide și credibile stabilite la nivelul Uniunii Europene, inclusiv pentru „despădurire” și „degradarea pădurii”, care protejează efectiv pădurile din Uniunea Europeană și din afara acesteia; Protecție imediată pentru „alte terenuri împădurite” și angajamentul de a extinde protecția pentru alte ecosisteme naturale (cum ar fi savanele, turbăriile și zonele umede) în decurs de un an de zile; Protecția drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, cu precădere pentru drepturile Popoarelor Indigene, comunităților locale și ale apărătorilor naturii și ale drepturilor omului, precum și respectarea dreptului la Consimțământ Liber, Prealabil și Informat (FPIC); Obligații de diligență temeinice pentru marii operatori și comercianți, care presupun o trasabilitate deplină, pe baza geolocalizării, a tuturor loturilor de teren pentru toate produsele, fără excepții. Conformitatea produselor ar trebui să fie confirmată în declarațiile obligațiilor de diligență necesare, iar acțiunile întreprinse pentru conformitate ar trebui să fie detaliate în rapoarte publice periodice; Un rol limitat al certificărilor prin intermediul terților care iau forma unor „informații complementare”, pentru a nu absolvi operatorii sau comercianții de obligațiile lor de diligență, așa cum a fost propus de către Comisia Europeană; Obligații echivalente de diligență pentru instituțiile financiare din Uniunea Europeană; Un cadru de aplicare puternic și cuprinzător, care include un minim obligatoriu de controale pentru conformitate, după cum este propus de Parlamentul European, sancțiuni disuasive și uniforme, precum și îngrijorări puternic fundamentate și mecanisme de acces la justiție; O dată de referință pentru cel târziu 31 decembrie 2019, conform propunerii Parlamentului European; Măsuri de sprijinire a părților interesate vulnerabile din țările producătoare, în special pentru împuternicirea popoarelor indigene, comunităților locale, femeilor, micilor proprietari și societății civile. 5 decembrie 2022 este data celei de-a treia întâlniri a discuțiilor trilaterale, care e posibil să fie și cea în care se ajunge la un rezultat final al regulamentului. Așadar, semnează petiția acum! Această campanie este coordonată în România de către asociația Mai bine și este susținută de Agent Green și Greenpeace România. Campania este implementată în cadrul coaliției internaționale #Together4Forests. [6] Note: [1] https://ourworldindata.org/drivers-of-deforestation [2] https://www.wwf.eu/campaigns/together4forests/ [3] https://together4forests.eu/resources/EN_Civil%20Society%20Position%20Statemet_Proposed%20EU%20regulation%20on%20deforestation-free%20products.pdf [4] https://www.wwf.eu/?3477466/Companies-call-for-strong-EU-law-to-halt-trade-of-commodities-linked-to-nature-destruction [5] https://ethz.ch/content/dam/ethz/special-interest/usys/ites/ecosystem-management-dam/documents/Scientist%20Letter%20on%20forest%20degradation.pdf [6] https://together4forests.eu/

Trebuie sa oprim distrugerea spatiilor verzi din Bucuresti.

Semnez această petiție pentru că pădurea este și a mea și pentru că îmi pasă. Mult s-a vorbit despre păduri. Prea puțin s-a făcut. Cei mai mulți dintre noi suntem deznădăjduiți și începem să ne pierdem chiar și speranța că va fi mai bine. Dar, dezastrul ar fi fost și mai mare dacă o mână de oameni curajoși nu s-ar fi expus la pericole uriașe pentru a expune mafia pădurilor. Nu au făcut-o pentru sine ci pentru noi toți și le suntem datori. Au luptat pentru noi, cei care avem nevoie de tot ce ne oferă pădurea: aer curat, apă pură, loc de recreere, protecție în calea intemperiilor, scene paradisiace cu biodiversitatea plină de viață și de culoare, iar pentru unii chiar loc de inspirație pentru artă. Lemnul pe care îl oferă pădurea este și el important dacă este scos cu măsură, cu gândul la generațiile viitoare și dacă să păstrează și locuri neatinse unde natura să își poată urma cursul fără influența omului. Schimbarea în bine nu va veni dacă rămânem descurajați, neimplicați și dacă îi abandonăm pe luptători. Este crucial să ne dăruim glasul pentru interesul colectiv. Să ne exprimăm părerea. Să spunem cu ce suntem de acord și cu ce nu. Să ne exersăm spiritul civic și să cultivăm curajul pentru că împreună suntem mai puternici. Ori Pădurea României este un bun public. Nu este a autorităților ci a fiecăruia dintre noi și atunci fiecare are dreptul de a spune ce dorește să se întâmple cu pădurea. Autoritățile trebuie doar să aplice ce le cerem. Puterea este de la noi. Trebuie doar să punem capăt dezbinării și împreună să cerem ce ni se cuvine.

Lipsa spațiilor verzi UCIDE, iar sectorul 5 este cel mai vitregit! Trăim pe viu fenomenul de supraaglomerare a orașelor, iar la marile probleme cu care ne confruntăm – traficul intens, poluarea atmosferică, acumularea de deşeuri – se mai adaugă şi reducerea, tot mai dramatică, a spaţiilor verzi, prin convertirea acestora în suprafeţe ocupate de asfalt, betoane și noi proiecte imobiliare. Spațiile verzi combat problemele de sănătate tipice traiului din mediul urban. Studiile arată că existența unui spațiu verde în apropiere și o plimbare de 30 de minute într-un mediu natural, cinci zile pe săptămână reduc depresiile cu 25%, astmul cu 25-30%, riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral cu 20% până la 30%.