• Salvăm Parcul Grozăvești!
    Suntem aici pentru că vrem să reîntregim Parcul Grozăvești și să-l salvăm din calea betonării. Poate că și tu ai copii și îți imaginezi cât de greu este să nu îi poți duce la un loc de joacă într-un parc aproape de casă. Sau poate că, pur și simplu, te-ai săturat de aglomerația din extrem de puținele parcuri din București și îți dorești să avem în capitală mai multe oaze verzi în care să te poți relaxa la umbră, să socializezi, să alergi sau să scoți cățelul la plimbare. Parcul Grozăvești are avantajul să se afle în imediata apropiere a stației de metrou Politehnica (*) și ar putea deservi unui număr mare de oameni. Cu toate acestea, de aproape 20 de ani stă în paragină. Este timpul să ne luăm parcul înapoi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie să punem presiune pe instituțiile publice cu ajutorul acestei petiții. Investigația jurnalistica RiseProject privind retrocedările abuzive din Parcul Grozavesti a fost publicată in anul 2018 si descrie cum a fost ciopârțit parcul. (**) Din fericire PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 in vigoare nu permite betonarea Parcului Grozăvești pe bucata proprietate privată a dezvoltatorilor imobiliari, retrocedata abuziv. SRI, ce intenționa să construiască un spital pe parcela de ~10.000mp, proprietate a statului din Parcul Grozavesti, a obținut recent fonduri de la Guvern pentru construirea unui nou spital în alta locație, pe o suprafață de 5 ori mai mare în localitatea Balotești, foarte aproape de București. De curând, Primăria Sector 6 a cerut oficial Primăriei Municipiului București să reîntregească și redea comunității Parcul Grozăvesti, pentru a-l salva din calea betonării. Noi, grupul civic "Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești" susținem acest demers, iar semnătura ta contribuie să convingem instituțiile statului că este necesar ca Parcul Grozăvești trebuie să fie al oamenilor, nu al dezvoltatorilor imobiliari. AVEM NEVOIE DE ACEST PLĂMÂN VERDE CA DE AER! Semnează, distribuie și ajută-ne să salvăm Parcul Grozăvești! (*) https://bit.ly/Harta_Parc_Grozavesti (**) https://www.riseproject.ro/articol/marea-devastare-parc-din-bucuresti-inghitit-de-mafia-retrocedarilor-pe-mana-cu-ramona-manescu/
    1.579 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești Picture
  • Opriți distrugerea tacită a Făgetului și a ultimei comunități rurale tradiționale din jurul Clujului
    Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.
    757 din 800 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Vrem un parc nou in Sectorul 5 ROCAR Park
    De ce este important sa avem un parc nou ? O constructie a unui parc pe fosta platforma AUTOBUZUL / ROCAR ar ridica media de metru pătrat de spatiu verde per cap de locuitor, ar aduce un spatiu pubic utilizabil de cetatenii din zona si nu numai si ar lumina urbanistic aceasta zona problematica. Proiectul ar da o gura de aer sanatos cartierului. Nu exista niciun parc in zona care sa filtreze cat de cat aerul, daca vrei si tu poti contribui cu o semnatura si o distribuire masiva, impreuna suntem multi. Nota : nu trebuie pierdut din vedere ca acest parc nou o data facut va genera o dezvoltare a zonei si din punct de vedere urbanistic si financiar, ar putea fi un element de legatura foarte important pentru comunitate si pentru autoritatile locale care avea de primit mai multi bani la buget.
    145 din 200 Semnături
    Inițiat de Robert Lupulescu Picture
  • Recuperarea terenului fostului Aeroport Bucuresti-Giulesti (Romeo Popescu), proprietate a Statului
    Fiecare semnatura este importanta si va contribui la petitia colectiva adresata autoritatilor competente. Multumim tuturor celor ce doresc sa se implice.
    146 din 200 Semnături
    Inițiat de Valentin Grigorescu
  • Fara constructii pe plaja CORBU si VADU in Rezervatia Natura 2000 si Biosfera Deltei Dunarii
    Protejarea ariilor naturale, a plajelor virgine , de constructii de beton si sticla , este datoria noastra a fiecarui cetaten al aceste tari. http://www.anpm.ro/documents/18093/48762593/EA+18+imobile_final.pdf Un studiu cel putin dubios , pentru fauna si flora din aceste arii protejate de lege , elaborat in vederea obtinerii autorizatiei de mediu . Dezastru ecologic ! Acesta inseamna sfarsitul, prin distrugere a acestor zone din patrimoniul ariilor protejate. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/plaja-de-la-corbu-a-intrat-in-vizorul-dezvoltatorilor-imobiliari-primarul-despre-constructiile-ridicate.html
    17.448 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Dan Stancu
  • NU tăiați arborii din Parcul Corvin-Hunedoara
    Parcul Corvin este singurul spațiu cu adevărat verde rămas în Municipiul Hunedoara. Copacii maturi din acest parc și umbra acestora sunt un refugiu și o barieră în calea poluării și a zgomotelor produse de traficul extrem din zonă, precum și a temperaturilor ridicate din timpul verii. Cele 20 de specii existente au format un mic ecosistem, care este apreciat de toți cei care îl frecventează, oameni, păsări, animale. Pentru toate aceste motive, cerem modernizarea responsabilă a Parcului Corvin, cu intervenții minime asupra ecologiei existente. De câțiva ani asistam în Mun. Hunedoara la o campanie de distrugere a arborilor, mii dintre aceștia au fost toaletați abuziv, motiv pentru care câteva sute de arbori s-au uscat. Iar încercările de replantare altor arbori s-au soldat cu un eșec , în ultimii 2 ani Primăria Hunedoara a cheltuit 40.200 de lei pentru plantari de arbori care s-au uscat în proporție de 100%. Arborii sunt extrem de importanți pentru calitatea vieții locuitorilor municipiului. Trebuie știut ca 1m³ de coroana volum standard cu indice de densitate 1,00 absoarbe aproximativ 9 g CO2 pe ora și eliberează cel puțin 1.5 g O2, ceea ce ajuta la îmbunătățirea calității aerului. Reducerea masivă a coroanelor și tăierea arborilor contribuie la creșterea temperaturii în oraș și diminuează calitatea aerului pe care îl respirăm cu toții, afectând grav sănătatea populației. Solicităm oprirea construirii Amfiteatrului în Parcul Corvin și a tăierii celor 27 de arbori. Dorim un oraș verde în care sa respiram aer curat.
    394 din 400 Semnături
    Inițiat de Claudiu Ionescu
  • Octavian Berceanu repus in functie
    Exista istoricul poluarii aerului in Bucuresti si acesta arata depasiri enorme la toti parametrii masurati in perioada noiembrie - ianuarie. La o saptamana dupa instalarea in functie a lui Octavian Berceanu poluarea aerului in Bucuresti ajunge pe "verde" si ramane asa pana la momentul destituirii sale. Nu exista studii medicale sau statistice publicate despre consecintele poluarii in Bucuresti prin incinerarea deseurilor, dar daca aceste studii ar exista sau s-ar da publicitatii cred ca oricine ar realiza cat de grava este situatia. Studii asemanatoare din capitale europene mai putin afectate decat Bucurestiul arata o crestere alarmanta a afectiunilor pulmonare grave ca bronho-pneumopatia obstructiva cronica, astm sau cancer pulmonar. Este vorba de sanatatea noastra si de cea a copiilor nostri.
    34 din 100 Semnături
    Inițiat de Claudiu Ionescu
  • Vrem perdele forestiere în jurul platformelor industriale din judeţul Mureş!
    Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde
    524 din 600 Semnături
    Inițiat de plusdeverde . Picture
  • Solicităm stoparea accesului motocicliștilor enduro pe Valea Căpușului
    Deși până în prezent au fost depuse mai multe petiții de către locuitori din Căpușu Mic la instituțiile vizate , acestea au fost în mare măsură ignorate, răspunsul în plan concret al autorităților fiind de cele mai multe ori inexistent. Cu siguranță sprijinul vostru ar putea fi determinant și ar insufla energie locuitorilor din micul sat care se luptă de ani de zile cu aceste abuzuri. Unii dintre ei sunt timorați de faptul că e periculos să te opui unor ”oameni plini de bani și printre care se află politicieni și avocați”.
    585 din 600 Semnături
    Inițiat de Daramus Ovidiu
  • Salvați stejarul lui Cuza din Bacău
    Semnați acestă petiție pentru a salva Stejarul lui Cuza!
    2.664 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ion Holban
  • Salvați cascada Bigăr!
    Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa [email protected] ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/
    1.245 din 2.000 Semnături
    Inițiat de ViitorPlus asociația pentru dezvoltare durabilă Picture
  • Ecologizare și estetizare a lacului din parcul „Grădina Romei - Kossuth Kert”
    Parcul „Grădina Romei” este cel mai impozant parc din municipiul Satu Mare. Dragi îmi erau duminicile, când tata ne ducea să ne plimbăm cu trenulețul. Dragi îmi sunt și zilele când îmi duc propriii copii acolo. Cel mai mult ne place să privimbroscuțele cum sar în apă. Parcul are o frumusețe aparte, a fost conceput cu mai bine de 120 de ani în urmă, ca grădină botanică, un parc dendrologic. Acum, are nevoie de modernizări, pentrua-l face contemporan și ecologic. Pentru întreținerea lacului, se folosește foarte multă apă curată. Periodic, se goleșteparțial și se completează cu apă proaspătă, altfel se formează alge filamentare, care, pe lângă că sunt inestetice, emană un miros urât. Acest procedeu este costisitor, dar și irosește o resursă vitală, apă curată.Este necesar să implementăm soluții tehnologice noi: construirea unui ecosistem încare apa să se filtreze natural, cu plante acvatice frumoase. Un ecosistem cu plante și animale, cum este lacul de la grădina zoologică din Timișoara, format din nuferi,pești colorați și broaște țestoase, sau prin popularea lacului cu rațe, gâște și lebede, precum sunt lacurile din parcurile londoneze, concepute să imite natura.Iar în apropiere se poate organiza un chioșc cu animale mici, precum iepuri și hamsteri, pe care copiii îi pot hrăni sau mângâia. Pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor este necesar să fie o diversificare a spațiilor de agrement din oraș, nu este îndeajuns să avem spații de joacă pentru copii, dar care, toate, arată la fel. Beneficiile acestui proiect: - economisim apă; - lacul devine ecologic, „verde”; - crește valoarea de obiectiv turistic și de agrement a parcului – și dau exemplu lacul cu nuferi de la Băile Felix sau pe cel cu pești colorați din BaiaMare; - crește valoarea academică a parcului, pe lângă valoarea dendrologică (studierea arborilor) actuală se adaugă valoarea limnologică (studierea lacurilor cu apă dulce) și valoarea ornitologică (studierea păsărilor). - scade costul cu întreținerea lacului, deoarece va fi un ecosistem; - un obiectiv recreativ nou pentru cei foarte mici, care pot hrăni pești, broaște țestoase sau păsări; - creșterea calității peisagistic-ambientale a zonei; - surplusul de animale care rezultă din înmulțirea lor se poate valorifica sau dona către centrele de asistență socială.
    318 din 400 Semnături
    Inițiat de Oana Bodescu