• Nu tăiați teii de pe strada Universității
    Update: 28.02.2021 Un lucru îmbucurător pe care l-am aflat în urma discuțiilor avute cu cei din echipa de arhitecți care au realizat proiectul, e că mărimea arborilor care vor fi plantați pe strada Univerității va fi de cel puțin 5 metri. Dar asta nu înseamnă că teii maturi de pe stradă sunt lipsiți de valoare și continuăm să sperăm că se va căuta o soluție pentru a fi păstrați. ******* Este salutar faptul că proiectul propune plantarea unui număr mare de arbori. Totuși, vor fi necesari 10-15 ani pentru ca acești puieți să atingă dimensiunile teilor prezenți pe stradă – zona din fața bisericii Piariștilor sau a imobilelor de la numerele 2, 4, 10. Considerăm că, în condițiile în care continua aglomerare a orașului va duce la o creștere a cantității de noxe pe care le inhalăm zilnic, arborii maturi constituie un avantaj obținut în timp îndelungat și care nu trebuie pierdut. Ne bucură asigurările primite din partea reprezentanților municipalității, potrivit cărora teii de pe strada Kogălniceanu vor fi menținuți. De asemenea, ne bucură faptul că salcâmii de pe strada Universității (zona cinema Arta) vor fi integrați în noile aliniamente plantate. Conform aceluiași principiu, dorim să ne asigurăm că și teii maturi de pe strada Universității vor supraviețui.
    2.926 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Augusta Cosoveanu- Dabuleanu
  • Ocrotirea Parcului Dealul Capela, existent din timpul romanilor, de constructia de blocuri si vile
    Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem PARCUL DEALUL CAPELA, asa cum a fost din timpul romanilor, neafectat de betoane si alte idei nerealiste .
    1.137 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Dinu Adam
  • Locuitorii cartierului Tineretului nu vor pasarele
    Folosim zilnic trecerile de pietoni pentru a merge cu copii, cu cățeii, cu bicicletele sau cărucioarele în parc. Suntem tineri şi bătrâni, unii avem dificultăți în a ne deplasa, alții împingem cărucioarele bebeluşilor noştri, iar alții vrem să alergam în parc. Nu vrem să urcăm şi coborâm pasarele pentru a face asta. Ne dorim ca oraşul să fie unul pentru oameni. Cerem ca administrația locală să nu mai prioritizeze circulația maşinilor în detrimentul accesului nostru la singurul parc din zonă.
    2.087 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Camelia Bacioiu
  • Eliberați Pădurea Snagov de munții de gunoaie!
    Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.
    176 din 200 Semnături
    Inițiat de Loredana Lavric
  • Cerem renovarea pavajului din Parcul Tineretului, lasat in paragina de ani de zile!
    Starea pavajului din Parcul Tineretului afecteaza siguranta publica! Solicitam Primariei Municipiului Bucuresti sa isi respecte obligatia asigurarii sigurantei vizitatorilor Parcului Tineretului. Copiii si varstnicii se pot accidenta pe pavajul de pe malul lacului. Persoanele ce vin in parc pentru a se da cu bicicleta sau cu rolele risca de asemenea accidentari din cauza degradarii pavajului de pe alei.
    387 din 400 Semnături
    Inițiat de Gina Miu
  • Stop deseuri aruncate la intamplare in Somcuta Mare si satele apartinatoare
    Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.
    133 din 200 Semnături
    Inițiat de Bogdan Iulian Naghi
  • Solicit sprijin pentru salvarea pădurii TOPANA, din judetul OLT
    Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.
    160 din 200 Semnături
    Inițiat de VASILE FULGA
  • Salvați Parcul Colina din Cluj-Napoca!
    Calitatea vieții clujenilor, fie că vorbim despre puritatea aerului respirat, fie că vorbim despre posibilitatea de a ne petrece timpul liber într-un parc, trebuie să fie prioritatea celor care conduc urbea. Salvând de la distrugere parcul Colina, SINGURUL astfel de spațiu verde din Mănăștur, vom putea să se bucurăm în continuare de acest loc de promenadă și relaxare, "plămân" al orașului, habitat pentru numeroase specii de plante, păsări (privighetori, mierle, fazani) și mamifere (veverițe, vulpi, căprioare). De asemenea, prin modificările pe care le sugerăm, se va asigura un acces mai rapid dinspre și către Florești și Spitalul Regional.
    3.900 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Raluca Bodea
  • Vrem parcuri nu betoane - Salvați Balta Craioviței
    A început secarea si antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița Dacă crezi că este o zona plină de mizerie gândește-te cine a adus-o aici. Natura sau nepăsarea omului? Soluția nu este asanarea si distrugerea acestui mediu natural, afectat deja de acțiunea omului. Ceea ce se întâmplă acum are un impact asupra mediului ce nu poate fi evaluat pe termen lung. Studiile arata ca zonele umede sunt de o importanta cruciala pentru absortia de carbon si ecosistemele naturale de care omul depinde. Terenul odată asanat si izvoarele colmatate nu va mai putea fi readus la starea naturală Sau poate ești un aliat al naturii și ai de gând să faci ceva. Care e planul tău pentru viitor?
    336 din 400 Semnături
    Inițiat de Razvan Mihail Picture
  • Vrem parcuri, creșe, grădinițe și școli publice în cartierul Borhanci!
    Cartierul Borhanci s-a dezvoltat haotic, fără a asigura calitatea vieții în materie de urbanism. În prezent în cartierul Borhanci nu există școală, grădiniță sau creșă în regim public. Nu există un parc în care locuitorii să poată ieși în timpul liber. Există foarte multe străzi prost dimensionate unde trotuarele sunt înguste sau lipsesc. Există terenuri proprietate privată necorespunzător întreținute unde locuitorii din lipsă de alternative se plimbă atât cu animalele de companiei cât și cu copiii. Toate proiectele de bugetare participativă au fost neeligibile din cauza lipsei terenului proprietate publică în zonă. Primăria primește cotă parte la fiecare PUZ, dar în condițiile în care acestea organizează fiecare câte o parcelă mică, terenul nu poate fi folosit pentru a crea spații publice. Considerăm necesar un plan urbanistic de cartier astfel încât terenul cedat să poată fi valorificat de către primărie pentru rezolvarea imediată a acestor probleme generale. Având în vedere că există suficient teren pe care nu s-a construit încă și mai multe PUZ-uri se află în etapă de elaborare sau încă nu au fost aprobate cerem Primăriei Cluj-Napoca : - să intervină și să facă toate demersurile necesare pentru identificare unei zone dimensionată corespunzător pentru dezvoltarea spațiilor publice pentru viață în cartier luând în calcul planul de dezvoltare al zonei pentru următorii 20 de ani; - dacă este necesar să facă achiziții sau să organizeze schimburi de teren cu proprietarii beneficiari din PUZ-uri (și alți proprietari din zonă) astfel încât să intre în posesia terenului necesar; - să își asume responsabilitatea dezvoltării acestor facilități în zonă printr-un plan de organizare a zonei și aprobarea unui proiect de execuție din partea primăriei astfel încât să se asigure înființarea lor în cartier proporțional cu numărul locuitorilor din zonă și dimensiunea cartierului. Cluj-Napoca este la ora actuală oraș fruntaș în ceea ce privește proastă calitate a aerului cât și lipsa acută a spațiilor verzi atât de necesare vieții. Lipsa structurilor educaționale în cartierul Borhanci afectează grav locuitorii acestui cartier și este generatoare de trafic abundent pentru asigurarea acestor nevoi de bază. În cartierele învecinate, cât și în centrul orașului, structurile educaționale sunt aglomerate în mare măsură de către locuitorii din cartiere precum Borhanci. Spre exemplu școala Constantin Brâncuși e foarte aglomerată și clasele sunt supradimensionate afectând calitatea actului educațional. Acesta este motivul pentru care vă cerem să ne oprim din dezvoltarea haotică acum cât încă mai există spații libere ce pot fi amenajate ca spații publice.
    387 din 400 Semnături
    Inițiat de Adrian Dioșan
  • NU tăiați arborii din parcul Ștefan cel Mare(Cluj-Napoca)
    Parcul Ștefan cel Mare este singurul spațiu cu adevărat verde din arealul Piața Unirii-Piața Avram Iancu-Piața Cipariu, ale căror modernizări recente au redus spațiul verde și de umbră. Copacii maturi din acest parc și umbra acestora sunt un refugiu și o barieră în calea poluării și a zgomotelor produse de traficul extrem din zonă, precum și a temperaturilor ridicate din timpul verii. Spațiile de joacă și cu aparate sport cu care este dotat parcul sunt singurele umbrite din zona centru, motiv pentru care sunt foarte frecventate și îndrăgite. Înlăturarea copacilor maturi, chiar dacă vor fi înlocuiți cu arbori tineri, ar însemna o diminuare a efectelor benefice oferite de acest parc. Cele 30 de specii existente sunt naturalizate și și-au format un mic ecosistem, care este apreciat de toți cei care îl frecventează, oameni, păsări, animale. Pentru toate aceste motive, cerem modernizarea responsabilă a parcului Ștefan cel Mare, cu intervenții minime asupra ecologiei existente.
    4.519 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Dana Dragos
  • Opriți dinamitarea Văii Bistriței Gorjene!
    O carieră presupune distrugere totală a mediului. Nu doar că sunt eliminate biodiversitatea terestră și solul, dar chiar și relieful este mutilat ireversibil. Noi cariere nu au ce să caute în arii naturale protejate, ele echivalează de facto cu reducerea suprafeței ariei. Versantul sudic al Munților Vâlcan, zonă cu potențial turistic inestimabil, este deja mutilat de carierele de pe Valea Porcul și de la Suseni. Valea Pocul adăpostea un capital natural fabulos, de nivel mondial, dar a fost, la propriu, rasă de pe fața pământului. Deschiderea unei cariere și mai la vest, pe Valea Bistriței, înseamnă distrugerea completă a zonei. Impactul cumulat al celor trei zone de cariere asupra integrității ariei naturale protejate și asupra mediului înconjurător, în general, este colosal. Din istoricul de pe Google Earth se observă că firma în cauză a început mutilarea versantului, în partea de sud-est, în jurul coordonatelor 45°06′24.21′′ N și 23°02′36.08′′ E. Deci trebuie aplicate prevederile alin (2), art. 23 din legea 292/2018, este interzisă emiterea acordului de mediu. Și mai trebuie aplicată OUG 68/2007, cu privire la daunele de mediu. Din același istoric rezultă cu certitudine că au fost tăiați deja, recent, o serie de arbori în jurul coodronatelor de mai sus, fapt pentru care Garda Forestieră trebuie să aplice legea. Firma în cauză a mai încercat să dinamiteze valea și în trecut, în 26 iulie 2016 a fost chiar o dezbatere publică. Atunci ONG-urile au reușit să stopeze dezastrul. https://www.youtube.com/watch?v=Z150Up6fzN4 Acum firma profită de pandemie și, cu ”contribuția emerită” a APM Gorj, vrea să obțină acordul de mediu ocolindu-i pe localnici, fără ședința de dezbatere publică obligatorie prin lege. Abuzul funcționarilor APM Gorj este unul fără precedent, încearcă să emită acord de mediu pentru un proiect extrem de nociv, la care știu deja foarte bine că localnicii se opun. Și încearcă să o facă profitând cu cinism de pandemie. În realitate, niciun act de reglementare referitor la criza sanitară prin care trecem nu a aborgat nimic din legea 292/2018, deci ședințele de dezbatere publică rămân obligatorii. Trimiterea de e-mailuri nu reprezintă o ședință! Mai mult, chiar ANPM a putut să efectueze dezbateri publice în stare de alertă, în 18 și 19 august 2020. În plus, HG-ul în vigoare acum pentru starea de alertă este chiar mai permisiv decât cel în vigoare în 18 și 19 august. Deci nu există nicio ”scuză” pentru încalcare legii. Se remarcă și caracterul discriminatoriu al acestei ocoliri a legii, o parte dintre săteni neavând adresă de e-mail, deci neavând cum să trimită observații. Tot firma Explocarb SRL, descrisă de presa locală ca fiind firma unor ”băieți deștepți”, a amplasat în urmă cu câțiva ani o stație de concasare - sortare pe malul Bistriței, distrugând habitatul prioritar 91E0 (arinișul) în plin sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestui habitat. Conform principiului precauției din legislația de mediu, această firmă nu trebuie să mai primească niciun acord de mediu. Se remarcă și tentativa penibilă de a manipula publicul prin folosirea termenului ”microcarieră”. Este aceeași manipulare cu care ne-am lovit la distrugerea râurilor, unde s-a impus termenul de ”microhidrocentrală”. În realitate acestă carieră ar reprezenta începerea mutilării ireversibile a întregii zone, dacă vreți, un fel de ”cap de pod”. Apoi ea va fi folosită ca justificare pentru extindere (extindere recunoscută în evaluarea adecvată), și peisajul plin de pitoresc va fi înlocuit de dezastrul ecologic apocaliptic pe care-l vedem deja mai la est, pe Valea Porcul. Din formularul standard al sitului rezultă clar că proiectul afectează integritatea sitului Natura 2000. În formular se menționează la caracteristicile sitului, confrom studiului ICAS, că: ”Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină...” Dacă este dinamitat versantul văii Bistriței Gorjene, nu va mai fi un amfiteatru natural aproape nealterat, se schimbă în sens negativ caracteristicile oficiale ale sitului, deci este afectată integritatea sa. Titularul a depus un studiu fals de evaluare adecvată. Pe lângă falsul și contradicțiile din conținut, nu reiese nici că ar respecta măcar formal reglementările europene. Studiul trebuia să fie întocmit de un grup de specialiști care să acopere gama foarte largă de specii și habitate pentru care a fost desemnat situl în cauză (sit care reprezintă un caz excepțional, fapt subliniat în formularul standard: ”Cercetările româno-germane ... relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității”), după cum se poate vedea în cerințele Comisiei Europene, încă de la punctul 1.1: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/art6/natura_2000_assess_en.pdf Pe lângă Directiva Habitate, proiectul încalcă și Convenția Europeană a Peisajului (ratificata prin legea 451/2002), care prevede: ”Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană;” Aici, la ieșirea Bistriței Gorjene din munți, farmecul de un pitoresc unic al pesajului este dat de ”configurația naturală”, și ea trebuie menținută, nu dinamitată. Pentru localnici nu este vorba doar de peisaj și de costuri de oportunitate, proximitatea carierei față de locuințe, cu zgomotul, praful și utilajele grele aferente, le va transforma viața într-un calvar. Instituțiile de mediu s-au manifestat destul ca slugile unor parveniți fără scrupule, ignorând continuu dreptul constituțional al românilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic. Aceste abuzuri trebuie să înceteze!
    1.430 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu