• Pentru ca Bucureștiul este printre primele 3 cele mai poluate capitale din UE iar bucureștenii mor mai devreme cu 4 ani decât locuitorii altor orașe, conform raportului Institutului Național de Sănătate Publică pe 2020; • Pentru ca Bucureștiul are insuficient spațiu verde, doar 7 – 9 mp/ locuitor, în timp ce recomandările europene dar și legislația națională prevăd un minim de 26 mp spațiu verde/ locuitor; • Deoarece Constituția României prevede dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic precum și obligația persoanelor fizice și juridice de a proteja și a ameliora mediul înconjurător; • Pentru ca Pădurile Urbane sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și pentru lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea prafului din aer și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului și prin diminuarea temperaturilor extreme; • Pentru ca, din fericire, prin puterea regeneratoare a naturii, pepiniera existentă pe terenul Serelor Militari a devenit deja o adevărată pădure urbana formată din copaci maturi - nuci, alți pomi fructiferi, ulmi, salcâmi - pădure care care găzduiește o faună formată din fazani, ciocănitori, mierle, iepuri de câmp și vulpi. Este nevoie doar de vointa politica pentru: • scoaterea celor 84 de hectare de la Serele Militari din rezerva de retrocedare a statului român și despăgubirea eventualilor proprietari prin compensații bănești sau de altă natură, prevăzute de lege; • transferul celor 84 hectare sus-menționate din proprietatea privată a statului român și administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a Municipiului București și administrarea Sectorului 6 pentru realizarea parcului – pădure urbană pe întreaga suprafață.

Susținem că pot fi identificate soluții pentru traversarea pădurii Băneasa, cu respectarea tuturor condițiilor necesare pentru protejarea pădurii și a faunei. Există exemple de bună practică, iar dezbaterile vor permite să alegem, comunitatea din Greenfield alături de ceilalți bucureștenii și împreună cu autoritățile publice, cele mai bune soluții. Susținem dezvoltarea cartierului Greenfield în acord cu nevoile comunității și înțelegem dorința de profit a dezvoltatorilor imobiliari, dar în niciun caz nu putem susține măsuri ce pot afecta calitatea vieții sau a mediului! Susținem nevoia de mobilitate a locuitorilor din Greenfield, iar administrațiile publice locale trebuie să înțeleagă că, în lipsa unor alternative viabile, suntem nevoiți să utilizăm în exces deplasările motorizate individuale pentru a avea acces la servicii: grădiniță, școală, sănătate, piață etc. Te rugăm să sprijini demersul nostru prin semnarea acestei petiții pentru a grăbi organizarea dezbaterilor! Discuțiile între toți cei interesați nu pot fi decât un lucru benefic, în acord cu obligațiile stabilite de Directiva europeană de protecție a mediului care stabilește că publicul trebuie implicat în luarea deciziilor. Dacă ai semnat petiția, te rugăm să urmărești evenimentele care vor urma pentru a fi la curent cu deciziile ce se vor lua pe acest subiect. Lansarea acestei petiții este prima activitate a Grupului de Inițiativă Civică Greenfield. Suntem abia la început, dar ne dorim să aducem împreună pe toți aceia interesați de o dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Acțiunile Grupului de Inițiativă Civică Greenfield sunt aprobate cu unanimitate de voturi de ultima Adunarei Generală a Asociației de Proprietari Platanilor 5, cea mai mare asociație de proprietari a cartierului Greenfield (723 apartamente).

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde

Este o campanie care ajuta intreaga comunitate prin dezvoltarea sanatoasa a orasului tinand cont de normele de sanatate.

Daca va plac parcurile, pasarile, verdeata mai mult decat betoanele, va rog sa semnati aceasta petitie catre Primaria Municipiului Bucuresti.

Condițiile de viață normale și sănătoase sunt un drept al tuturor și, numai uniți, putem obține ceea ce ni se cuvine!

Credem că este datoria fiecărui român să se implice și să tragem împreună un semnal de alarmă pentru toată clasa politică din România, ca să schimbe urgent această lege!!!

❗ Iulian DUMITRESCU, Roberta ANASTASE și subordonații acestora din PNL și partidele satelit sunt deciși să distrugă Parcul Municipal Ploiești Vest, cu o suprafață de 60 de hectare. După două încercări eșuate în Consiliul local Ploiești, pe 26 ianuarie PNL a organizat o conferință de presă în care practic au spus că decizia e luată: terenul parcului va fi transferat de la Ploiești la Consiliul Județean și se va construi pe el. ✍️ Am scris extensiv despre porcăria asta, dar am să mă refer acum și la prostiile debitate în conferința de presă: 1) Consiliul Județean ar avea un proiect pentru construcția unei săli polivalente de 16.000 de locuri, a unui patinoar și a unui bazin olimpic de înot. 𝐅𝐀𝐋𝐒! Nu există nici proiect, nici finanțare pentru acest proiect, nici măcar studii de fezabilitate. Au fost făcute licitații pentru două studii de fezabilitate, câștigate de Zone Sport Tech.Ro și Intergroup Engineering. Acestea, însă erau licitații pentru studii de fezabilitate pe un teren al CJ din comuna Bărcănești. Le e frică să le dea în lucru și să facă plățile către cele două firme pentru că terenul parcului nu le aparține și asta e graba; 2) Suplimentar, față de cele 3 construcții, mai vor să facă o a 4-a: un muzeu de realitate virtuală cu temă protocronistă. O idioțenie extrem de scumpă de câteva milioane de euro de care Ceaușescu ar fi mândru; 3) Mergem mai departe și presupunem că toate acestea s-ar face (ceea ce nu va fi cazul, dar hai să zicem). PNL susține că spațiul verde nu va fi diminuat. 𝐅𝐀𝐋𝐒! În realitate cam 40% din suprafața actuală de spațiu verde folosit de ploieșteni va dispărea sub betoane și asfalt. Astfel: ▪ Suprafața actuală a parcului este de circa 50 de hectare, la care se adaugă o fâșie de teren viran de 10 hectare lângă centura Ploiești Vest. Din cele 50 de hectare, 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮-𝐳𝐢𝐬, 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢, 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐚 𝟑𝟓 𝐝𝐞 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞, pentru că alte 15 hectare sunt peste zona de conducte, lângă liniile de cale ferată și Gara de Vest (și nu se poate construi acolo, iar oamenii nu se prea aventurează în general până acolo când sunt la plimbare); ▪ 𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚ț𝐚 𝐬ă𝐥𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐯𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐞: 𝟐 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞. Singurele proiecte asemănătoare din România au fost prezentate în București de către fosta ministră Elena Udrea și foștii primari Sorin Oprescu și Gabriela Firea. Udrea propunea o sală de 15.000 de locuri, Oprescu vorbea despre o sală de 12.000 de locuri (licitația a fost anulată de instanță), iar Firea despre o sală polivalentă de 20.000 de locuri. Suprafața doar a sălii ar fi de circa 20.000 de metri pătrați, conform proiectelor prezentate; ▪ 𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚ț𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐜ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫: 𝟑-𝟒 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞. E mult? Pai hai să vedem: vorbim de o sală cu 16.000 de locuri, deci potențial 16.000 de persoane care se vor buluci simultan în Parcul Municipal Ploiești Vest la un meci sau la un concert. Iar 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚ț𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐫𝐦ă𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 ș𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐯ă𝐳𝐮𝐭ă î𝐧 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢e: în jurul parcului nu există spații publice în care să poți parca. Conform HG 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism, în cazul sălilor de competiții sportive (polivalente sau specializate) trebuie construit câte un loc de parcare la fiecare 5-20 de spectatori. Pentru că nu există practic niciun loc de parcare în proximitatea parcului, pentru că nu se poate ajunge acolo decât cu mașina personală, este obligatorie construcția de locuri de parcare. Dacă ar fi construit necesarul, am vorbi de 3200 de locuri de parcare care, fără drumuri de acces în interiorul parcării, ar însemna peste 3 hectare de teren, probabil circa 4 hectare cu tot cu acestea. Hai, să zicem, la modul conservator că avem nevoie de 2000 de locuri de parcare: înseamnă, conform normelor legale, în jur de 2 hectare fără drumurile de acces, vreo 3 ha cu tot cu acestea; ▪ 𝐁𝐚𝐳𝐢𝐧 𝐨𝐥𝐢𝐦𝐩𝐢𝐜 𝐝𝐞 î𝐧𝐨𝐭: 𝟏 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫. Vi se pare și acesta mult? Nu e. Conform proiectului tip de bazin de înot didactic și de agrement (deci clădire de bazin mic) realizat de Compania Națională de Investiții, suprafața minimă acceptată a terenului este de 0,5 ha. În cazul de față vorbim de bazin olimpic de înot. Am găsit un proiect asemănător propus de dl. Țiriac, care avea 0,8 hectare. În cazul Ploieștiului vorbim de un bazin olimpic al statului, care, evident, va trebui să aibă bazin olimpic, bazine didactice, vestiare pentru folosință publică, tribune, încăperi conexe, un minim de parcări și alte mici construcții prin jur etc. Deci, da, 1 hectar. ▪ 𝐏𝐚𝐭𝐢𝐧𝐨𝐚𝐫, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐯𝐢𝐫𝐭𝐮𝐚𝐥ă, 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐧𝐢𝐬 ș𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬, 𝐜𝐥ă𝐝𝐢𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐨𝐫𝐭, 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐬𝐞 𝐞𝐭𝐜: adăugați dumneavoastră ce știți că mai este necesar, logic și de bun simț într-un astfel de complex faraonic. Ne ducem cu toate construcțiile vânturate de PNL binișor în jurul a 10 hectare construite sau peste (betonate și asfaltate). 𝐀ș𝐚𝐝𝐚𝐫, asta î𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧ă 𝐜𝐞𝐥 𝐩𝐮ț𝐢𝐧 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐚 𝟏𝟎 𝐝𝐞 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐞𝐭𝐨𝐚𝐧𝐞 ș𝐢 𝐛𝐢𝐭𝐮𝐦 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝟑𝟓 𝐝𝐞 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮-𝐳𝐢𝐬 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚ț𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢. Vorbim de distrugerea Parcului Municipal Ploiești Vest, nu există vreun dubiu, și de înjumătățirea spațiului verde în Ploiești la circa 4-5 m2 pe cap de locuitor, norma europeană fiind de 26 de metri pătrați. 𝐀𝐬𝐢𝐬𝐭ă𝐦 𝐥𝐚 𝐨 𝐠𝐨𝐥ă𝐧𝐢𝐞 𝐟ă𝐫ă 𝐦𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐢 ș𝐢 𝐨 𝐜𝐫𝐢𝐦ă 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞ș𝐭𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐬𝐢𝐦𝐢𝐥𝐚𝐫ă 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞ș𝐞𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐨𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚.

În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.

Sărbătorile de iarnă ne oferă un minunat prilej de a fi împreună cu cei dragi și de a gusta din magia tradițiilor și a obiceiurilor. Bradul de Crăciun este unul dintre simbolurile acestei sărbători care leagă, între ele, generațiile. Ne bucurăm să îl admirăm împodobit și ne încântă să îi vedem pe cei mai mici membrii ai familiei păstrând obiceiurile și cântând colinde în jurul său. Ne-am obișnuit de-a lungul timpului ca un impunator brad natural de Crăciun să domine centrul Ramnicului în timpul sarbatorilor de iarnă. Totuși, la o privire mai atentă, acest falnic exemplar, sau, de cele mai multe ori, multiplele falnice exemplare care sunt necesare pentru a fi tăiate și așezate împreună pentru a crea imaginea de brad impunator cu care ne-am obișnuit, sunt victimele fără glas ale dorinței noastre de prea grandios. Un brad atât de înalt ca cel tăiat, transportat și apoi menținut artificial în centrul Ramnicului pentru doar cateva saptamani, apoi aruncat, sau, în cel mai bun caz, partial reciclat, are nevoie de zeci de ani pentru a crește și a se dezvolta. La origine, un astfel de brad, face parte integranta si importanta dintr-un ecosistem care, la randul sau, se dezvolta incet, de-a lungul timpului, dar poate fi distrus mult prea ușor. Dorim oare sa le lasam drep mostenire copiilor si nepotilor nostri mesajul ca natura și resursele sunt infinite și mereu la dispozitia noastra sau preferăm sa ne bucuram si sa ne minunam împreuna cu ei de frumusețea naturii așa cum și acolo unde se găsește ea pentru multe generații de acum înainte? In acest sens, solutii exista. O solutie simpla a fost gasita si implementata deja de administratiile altor orase si chiar metropole. De exemplu, în Madrid locuitorii sunt intampinati în toate piețele importante de brazi artificiali, care, ca si aspect, înlocuiesc cu mult success brazii naturali si, in plus, pot fi montati si demontati oricand este nevoie. Același lucru se intampla și mai aproape de noi, în multe zone ale municipiului București. Dorim ca o astfel de soluție care protejează natura și, în același timp, ne dă posibilitatea să ne bucurăm de magia sărbătorilor fără a știrbi cu ceva din frumusețea momentului, să fie implementată cat mai curând și de primăria municipiului Râmnicu Vâlcea.

Dorim protejarea biodiversității specifice parcului Copou, care este recunoscut în primul și în primul rând pentru teii acestuia, nu pentru copaci ornamentali care nu sunt specifici zonei. Dorim ca reprezentați primariei să iasă la declarații și sa prezinte detaliile proiectului în cel mai scurt timp posibil!

Pentru că este un proiect ușor de implementat, rapid, cu minime modificări și costuri și ar aduce o oază de verdeață la dispoziția oamenilor din Deva și nu numai. Pentru că locuitorii din cartier și din oraș, în special copiii ar avea în apropiere un spațiu de relaxare și de ce nu, chiar de joacă, ambele necesare pentru comunitate. Pentru că se poate aduce o zona verde înapoi în circuitul urban spre folosul locuitorilor din Deva și împrejurimi.