Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.

Dacă doriți să ne mai bucurăm de frumusețea și de umbra copacilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității, dacă doriți ca arborii deja existenți din oraș să fie protejați, altăturați-vă acestei campanii!

Dacă vrei sa trăiești, sa muncești, sa te odihnești, sa te relaxezi și sa te distrezi intr-o țară educata și civilizata, în care sa fii liber dar sa știi ca libertatea înseamnă și reguli, adică legi pe care trebuie sa le respecți, alatura-te și tu campaniei noastre. Și eu sunt "Nostalgic " după sunetul respectării și aplicării legilor, Și eu sunt "Nostalgic " dupa bun simt și respect al semenilor, și al mediului înconjurător. Si eu sunt "Nostalgic" după respectarea drepturilor animalelor. Și vreau sa celebrez în Festivaluri toate de mai sus.

Protejarea falezei și taluzului este esențială pentru menținerea integrității mediului înconjurător și a identității arhitecturale a orașului Constanța. Aceste zone sunt un simbol al orașului și ar putea fi un important punct de atracție turistică, oferind o perspectivă panoramică asupra mării și constituind un loc de recreere și relaxare pentru locuitori și turiști dacă Primăria ar amenaja spațiul verde. Cu atât mai mult cu cât Constanța este unul dintre cele mai vitregite orașe în ceea ce privește spațiile verzi.

Turismul sustenabil, care presupune activități recreative cu impact minim asupra mediului; precum drumețiile, cicloturismul, alergarea montană, schiul de tură sau fotografierea florei și faunei sălbatice; contribuie semnificativ la conservarea durabilă pentru generațiile următoare a patrimoniului natural unic în Europa al munților României, sursă vitală de aer și ape curate, îndeosebi în contextul climatic actual, și care va genera bunăstare pe termen lung în comunitățile locale prin activități economice complementare, limitând astfel exodul tinerilor din mediul rural, un fapt confimat prin asemenea exemple de bune practici în multe arii naturale protejate din Europa și din lume, inclusiv în comunitățile adiacente acestora. Prin comparație, turismul montan de masă, în afara impactului distructiv evident pe care îl are asupra mediului, nu aduce beneficii reale decât administratorilor domeniilor schiabile și marilor operatori din industria HORECA, comunitățile locale rămânând în mare măsură marginalizate. Nu sacrificați binele tuturor pentru profitul câtorva! Vă mulțumim!

Parcuri pentru Bragadiru!

Dorim protectia Padurii Cetatuia deoarece este o arie deosebit de pretioasa pentru locuitorii Iasului, o zona de verdeata cu aer curat si foarte frumoasa! Spunem nu betoanelor, natura este pe primul loc! Opțiunile de petrecere a timpului liber în natură, în perimetrul orașului, sunt deja limitate, atât din perspectiva spațiului, cât și a activităților ce pot fi desfășurate. Cateva beneficii pentru definirea unui parc sau arie naturala in zona Cetatuia : ● Se eliberează zona centrală a Iașului și se încurajează utilizarea zonele periferice, dar mai apropiate de zona în care locuiesc, pentru recreere. ● Amenajarea zonelor naturale, folosite deja de ieșeni informal în scop de recreere, contribuie la protejarea acestora întrucât sunt redate comunității spre utilizare într-o manieră organizată. ● Fiind areale naturale acestea sunt versatile și se adresează multor categorii de cetățeni (iubitori de plimbare, trasee cu bicicleta, familii, posesori de animale etc.) ● Realizarea de trasee verzi, pentru alergare sau ciclism are potențial să devină vector pentru dezvoltarea zonelor periferice ale Iașului.

• Pentru ca Bucureștiul este printre primele 3 cele mai poluate capitale din UE iar bucureștenii mor mai devreme cu 4 ani decât locuitorii altor orașe, conform raportului Institutului Național de Sănătate Publică pe 2020; • Pentru ca Bucureștiul are insuficient spațiu verde, doar 7 – 9 mp/ locuitor, în timp ce recomandările europene dar și legislația națională prevăd un minim de 26 mp spațiu verde/ locuitor; • Deoarece Constituția României prevede dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic precum și obligația persoanelor fizice și juridice de a proteja și a ameliora mediul înconjurător; • Pentru ca Pădurile Urbane sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și pentru lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea prafului din aer și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului și prin diminuarea temperaturilor extreme; • Pentru ca, din fericire, prin puterea regeneratoare a naturii, pepiniera existentă pe terenul Serelor Militari a devenit deja o adevărată pădure urbana formată din copaci maturi - nuci, alți pomi fructiferi, ulmi, salcâmi - pădure care care găzduiește o faună formată din fazani, ciocănitori, mierle, iepuri de câmp și vulpi. Este nevoie doar de vointa politica pentru: • scoaterea celor 84 de hectare de la Serele Militari din rezerva de retrocedare a statului român și despăgubirea eventualilor proprietari prin compensații bănești sau de altă natură, prevăzute de lege; • transferul celor 84 hectare sus-menționate din proprietatea privată a statului român și administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a Municipiului București și administrarea Sectorului 6 pentru realizarea parcului – pădure urbană pe întreaga suprafață.

Susținem că pot fi identificate soluții pentru traversarea pădurii Băneasa, cu respectarea tuturor condițiilor necesare pentru protejarea pădurii și a faunei. Există exemple de bună practică, iar dezbaterile vor permite să alegem, comunitatea din Greenfield alături de ceilalți bucureștenii și împreună cu autoritățile publice, cele mai bune soluții. Susținem dezvoltarea cartierului Greenfield în acord cu nevoile comunității și înțelegem dorința de profit a dezvoltatorilor imobiliari, dar în niciun caz nu putem susține măsuri ce pot afecta calitatea vieții sau a mediului! Susținem nevoia de mobilitate a locuitorilor din Greenfield, iar administrațiile publice locale trebuie să înțeleagă că, în lipsa unor alternative viabile, suntem nevoiți să utilizăm în exces deplasările motorizate individuale pentru a avea acces la servicii: grădiniță, școală, sănătate, piață etc. Te rugăm să sprijini demersul nostru prin semnarea acestei petiții pentru a grăbi organizarea dezbaterilor! Discuțiile între toți cei interesați nu pot fi decât un lucru benefic, în acord cu obligațiile stabilite de Directiva europeană de protecție a mediului care stabilește că publicul trebuie implicat în luarea deciziilor. Dacă ai semnat petiția, te rugăm să urmărești evenimentele care vor urma pentru a fi la curent cu deciziile ce se vor lua pe acest subiect. Lansarea acestei petiții este prima activitate a Grupului de Inițiativă Civică Greenfield. Suntem abia la început, dar ne dorim să aducem împreună pe toți aceia interesați de o dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Acțiunile Grupului de Inițiativă Civică Greenfield sunt aprobate cu unanimitate de voturi de ultima Adunarei Generală a Asociației de Proprietari Platanilor 5, cea mai mare asociație de proprietari a cartierului Greenfield (723 apartamente).

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.  Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro  *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro  "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde

Este o campanie care ajuta intreaga comunitate prin dezvoltarea sanatoasa a orasului tinand cont de normele de sanatate.

Daca va plac parcurile, pasarile, verdeata mai mult decat betoanele, va rog sa semnati aceasta petitie catre Primaria Municipiului Bucuresti.