RO: Nu ne permitem ca în astfel de centre să apară focare ca cele din Spania sau Statul Washington, unde rezidenții au fost decimați din cauza slabelor măsuri de protecție și a lipsei de reacție a autorităților. Deja avem un caz foarte grav la Spitalul Obregia și acesta este abia începutul! Nu îi sacrificați pe cei mai vulnerabili și pe cei care le poartă de grijă zi de zi! _______________________ ENG: In these facilities, we cannot afford any COVID-19 outbreaks such as those in Spain or Washington State, where residents have been decimated because of insufficient protection measures and the authorities' lack of reaction. A very serious case has already occurred at Obregia Psychiatric Hospital and this is just the beginning! Don't sacrifice the most vulnerable and the people who take care of them every day!

SITUAȚIA IN FAPT: Interpreta în limbaj mimico - gestual Monica Savin a dat în judecată pe Nicușor Pârvu - persoana surda și niciun alt intrepret din țara nu dorește sa interpreteze în procesul acesta. Grecu Mihail este președinte al Asociației Surzilor din România (ANSR) de mai bine de 15 ani și o susține pe Savin Monica. Situația Surzilor din România este din ce în ce mai grea, mai complicata. Un număr de cca 4.000 de surzi sunt membri ANSR, dintr- un număr de cca 25.000, restul fiind pe nicăieri, nu beneficiază de interpreți, informații, etc. Subvenția pentru interpreții în limbaj mimico - gestual (LMG) merge integral la ANSR. CEREM: 1. DEMISIA președintelui ANSR, MIHAIL GRECU și a interpretei LMG MONICA SAVIN de la Filiala Surzilor Slatina. 2. SUSȚINEM persoana surda - NICUȘOR PÂRVU. 3. SUSȚINEM INDEPENDENȚA INTERPREȚILOR ÎN LMG. 4. SUSȚINEM ELIMINAREA CONFLICTELOR DE INTERESE.

De câțiva ani, lupta surzilor din România s-a amplificat pentru recunoașterea completă a rolului și a participării lor în societatea românească, de asemeni pentru recunoașterea oficială a Limbii Semnelor Române în Parlament, dar o tăcere profundă și o lipsă de cunoaștere încă înconjoară viețile oamenilor surzi. Opiniile surzilor sunt adesea neglijate de societatea romanească, ca și cum situația lor de handicap i-ar împiedica să aibă acces deplin la dezbaterile intelectuale sau politice. Surzii gândesc chiar dacă nu vorbesc!!! In accesibilitatea în ceea ce privește comunicarea informațiilor în viața de zi cu zi este ceea ce generează multe consecințe dezastruoase pentru integrarea surzilor în societate. În formarea copiilor surzi, educația școlară este foarte importantă. În ultimii ani, rata de promovabilitate a elevilor surzi este foarte scăzută. Au fost inițiative, petiții și propuneri cu privire la schimbarea curriculum școlar, a programei de bacalaureat și la adaptarea subiectelor de capacitate și bacalaureat care să fie elaborate special pentru elevii surzi, însă până acum nu a apărut nici o schimbare. Elevii surzi prezintă dificultăți de înțelegere a cerințelor și a problemelor din examene, iar majoritatea sunt depunctați pentru exprimarea scrisă. Elevii surzi sunt cei mai dezavantajați fața de elevii auzitori la examenele de capacitate și bacalaureat, în special la disciplina limba și literatura română, deoarece ei se exprimă în limba lor maternă, limba semnelor. Și implicit, efectele sunt dezastruoase pentru că mulți surzi nu au șansa să termine o școală, să urmeze o facultate și nici să se angajeze în domeniu, fiind nevoiți să trăiască cu venituri foarte mici și să fie discriminați în educație, la locul de muncă și în societate. Li se încalcă cele mai importante drepturi! Și de asta vă rugăm, domnule Chiotan, să vă preocupați în primul rând! În România, cifrele surdității variază în funcție de vârsta la care apare surditatea. Acest handicap este adesea înțeles greșit sau perceput prost de întreaga societate română. Numeroase publicații științifice din străinătate afirmă că limba semnelor în cazul persoanelor surde generează patru funcții importante: • instrument de comunicare: persoana surdă folosește limbajul semnelor pentru a primi și a transmite mesaje, în oral și în scris, adică să răspundă diferitelor cerințe de informare, imaginație etc; • instrument de gândire: limbajul semnelor permite persoanei surde să se numească, identifice, să exploreze, să verbalizeze, să specifice, să organizeze și să conceptualizeze diferitele aspecte ale realității; • instrument de învățare: utilizarea limbajului semnelor permite persoanei surde să testeze în primul rând înțelegerea despre lumea din jur, precum și funcționarea limbajului semnelor. În plus, atunci când învață, persoana surdă dezvoltă un repertoriu al strategiilor de învățare care îi permit să devină un elev autonom; • instrument de construire al identității: limbajul semnelor permite persoanei surde să facă parte din realitatea socială, să se înțeleagă, să se adapteze valorile culturale de care este atașată. Prin limbajul semnelor persoana surdă se afirmă ca identitate, poate exterioriza realitatea și poate descrie ceea ce o înconjoară.

Situația din școlile speciale din România NU POATE RĂMÂNE așa! 1. Context ‐ În ciuda discursului oficial, sistemul de învățământ românesc este profund segregat, izolând copiii cu dizabilități în școlile speciale. ‐ Peste 31.000 de copii cu dizabilități sunt izolați în 176 de școli speciale. ‐ Cei mai multi dintre ei sunt victime ale tratamentelor crude, inumane și degradante de către cadrele didactice și personalul auxiliar (bătăi, sedative, contenționări etc.). 2. Statistici și investigații mass‐media ‐ În 30,76% dintre județele din România, parchetele și inspectoratele de poliție au înregistrat plângeri penale legate de abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale doar în 2016. Nu au fost luate măsuri suplimentare. ‐ Mass‐media din România a documentat pe larg abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale. https://vimeo.com/211528383 ‐ Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD)(www.cedcd.ro) a depus numeroase plângeri penale și petiții la Guvern și Ministerul Educației. Nu a fost luată nicio măsură. - CEDCD a sesizat joi, 30 martie 2017, Parchetul de pe langă Judecătoria Sectorului 4, Avocatul Poprului și Autoritatea Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la abuzurile și relele tratamente aplicate copiilor cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4 din București. Conform probelor video și înscrisurilor aflate în posesia CEDCD și depuse la dosarul în cauză, copiii cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4, sunt bătuți cu brutalitate în mod sistematic de cadrele didactice, sunt legați cu funia și transportați către diferite zone ale unității de învățământ, sunt agresați fizic, psihic și emoțional permanent. Conform probelor video și a declarațiilor personalului școlii, copiii sunt dați cu capul de pereți, trântiți pe jos, trași de păr, lăsați nesupravegheați la ore, ținuți dezbrăcați în școală, totul desfășurându-se ”în spatele ușilor închise”, așa cum declară unul dintre profesorii școlii în cauză. Este momentul să ne unim forțele pentru cei mai vulnerabili dintre micii noștri prieteni. Vă cerem tuturor sprijinul pentru a îndrepta un sistem de învățământ care chinuie și pedepsește niște copii fără vină. Semnați și distribuiți, vă rugăm!

Centrul de Resurse Juridice a vizitat inopinat în 8 şi 14 martie a.c. Secţia de psihiatrie din Gura Văii, județul Mehedinţi unde a găsit 50 de persoane cu dizabilități intelectuale şi cu probleme de sănătate mintală închise în această secţie sunt lipsite de cele mai elementare condiţii de viaţă şi de tratament. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat abuzurile, în scris, conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, Consiliului Judeţean şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mehedinţi (DGASPC), solicitându-le intervenţia de urgenţă pentru asigurarea accesului la servicii adecvate în comunitate. CRJ a mai sesizat aceste aspecte şi în anul 2009, fără ca vreo decizie care să conducă la integrarea în comunitate a acestor persoane să fi fost adoptată de către autorităţile locale competente. Situaţia acestora este cunoscută de peste zece ani conducerii DGASPC Mehedinţi , fără ca vreo soluţie să fi fost identificată, aceştia răspunzând că „nu au locuri disponibile în centrele de tip rezidenţial” (citat dintr-un răspuns transmis spitalului în anul 2014). Azi, managerul spitalului afirmă că secţia de psihiatrie oferă toate condiţiile demne pentru asigurarea serviciilor de sănătate mintală. Situația nu poate continua așa. Acești oameni sunt abuzați de ani de zile, cu complicitatea instituțiilor care ar trebui să le asigure recuperarea și integrarea în comunitate. Avem nevoie de sprijinul fiecăruia dintre voi pentru a determina responsabilii să respecte legea și drepturile omului și în cazul acestor 50 de persoane cu dizabilități uitate la capătul lumii!

Această inițiativă este importantă pentru mine deoarece experiențele personale mi-au afectat integrarea socială și educațională. Dificultățile au început încă din adolescență. La 14 ani, am trecut printr-o perioadă extrem de grea, în care am avut gânduri suicidare. Pentru a-mi continua studiile, am fost nevoit să schimb aproximativ șapte școli și licee. Aceste experiențe mi-au arătat cât de importante sunt sprijinul și incluziunea. La 28 de ani, sunt masterand în securitate cibernetică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Mă confrunt în continuare cu dificultăți de integrare și experiențe pe care le consider discriminatorii. Au existat situații în care colegii nu interacționau cu mine, mă considerau ciudat pentru că vorbesc mult și mă simțeam exclus. O persoană cu autism și/sau ADHD poate avea inteligență normală sau ridicată, poate urma studii universitare și poate dobândi competențe valoroase, dar să întâmpine dificultăți importante în comunicare, organizare, relații sociale ori adaptarea la anumite medii. Aceste dificultăți nu ar trebui minimalizate doar pentru că nu sunt vizibile din exterior. Nu este vina noastră că ne naștem așa și nu ar trebui să fim obligați să ne ascundem dificultățile sau să ne schimbăm personalitatea pentru a fi acceptați. În ultimii aproximativ trei ani, am trecut și prin experiențe dificile online. Au circulat despre mine afirmații clasate chiar de poliție care spun foarte clar ca sunt nevinovat, deși interpretarea multor studenți este că sunt o persoana ,,rea voită" inclusiv acuzații privind comportamente violente sau sexuale, și am întâmpinat excluderea din anumite pagini și comunități online, inclusiv Rospin Sibiu/Romania și AIESEC Sibiu. Am sesizat autoritățile competente și dețin documente privind demersurile făcute. Aceste situații arată importanța raportării accesibile, a evaluării imparțiale și a protejării demnității online. Stigmatizarea și izolarea pot afecta grav sănătatea mintală și pot contribui la situații de criză, inclusiv gânduri suicidare. Am trecut și eu printr-o perioadă foarte grea și îmi doresc ca alți tineri să nu fie lăsați fără sprijin, să nu fie discriminați și să aibă acces la servicii de sănătate mintală. Am întâlnit afirmația că doar 1% dintre persoanele cu autism și ADHD au un loc de muncă, în timp ce 99% nu au, atribuită unor surse precum Autism-Europe și Autism Voice România. Nu am confirmat încă exactitatea acestei cifre și consider că datele reale privind integrarea profesională în România trebuie verificate. Persoanele neurodivergente trebuie să aibă șanse reale de integrare. Inteligența nu garantează acceptarea socială, iar potențialul profesional nu elimină nevoia de sprijin. Problema nu mai este doar personală: îmi doresc politici publice pentru incluziune, sănătate mintală și prevenirea discriminării și a suicidului. Ce solicit prin această petiție? Solicit un cadru legislativ prin care persoanele cu autism și/sau ADHD să primească sprijin adaptat nevoilor reale, chiar și fără certificat de handicap ori CES, fără ca inteligența normală sau ridicată să justifice automat refuzul. Propun următoarele măsuri legislative: 1. Introducerea orelor obligatorii de educație pentru sănătate mintală în școli și universități Propun Ministerului Educației introducerea unor ore obligatorii de educație pentru sănătate mintală, atât pentru elevi, cât și pentru studenți, susținute de psihologi și, acolo unde este necesar, de psihiatri sau alți specialiști calificați.  2. Legea nr. 199/2023 a învățământului superior – introducerea unui mecanism similar de sprijin pentru studenții cu autism și/sau ADHD, pe baza unor criterii clare și a nevoilor individuale. 3. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – analizarea extinderii accesului la sprijin și adaptări rezonabile pentru persoanele ale căror dificultăți funcționale sunt semnificative, inclusiv atunci când nu au certificat de handicap. 4. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii – analizarea unor prevederi explicite privind adaptările rezonabile la locul de muncă pentru persoanele cu autism și/sau ADHD, inclusiv posibilitatea muncii la distanță atunci când atribuțiile postului permit și nevoile individuale o justifică. 5. OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare – analizarea consolidării protecției împotriva discriminării și stigmatizării persoanelor neurodivergente în educație, la muncă și în accesul la servicii. Solicit și mecanisme accesibile de raportare și soluționare a hărțuirii și excluderii, inclusiv în mediul online. 6. Legislația privind asigurările sociale de sănătate și compensarea medicamentelor – evaluarea posibilității de a îmbunătăți accesul la medicamente prescrise pentru ADHD și la servicii psihologice, psihiatrice și terapii adecvate, gratuit sau subvenționat, în funcție de dovezile medicale și resursele disponibile. 7. Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar și normele privind bursele – analizarea unor criterii clare pentru ca elevii diagnosticați cu autism și/sau ADHD să poată primi sprijin financiar în funcție de nevoile lor, fără excludere automată doar pentru lipsa certificatului de handicap sau CES. 8. Inițierea unui demers legislativ coordonat – solicit Parlamentului și ministerelor competente să analizeze aceste modificări împreună cu persoanele diagnosticate și organizațiile reprezentative, astfel încât sprijinul să țină cont de nevoile funcționale reale Nu solicit privilegii sau beneficii automate, ci criterii clare. Solicit șanse echitabile, evaluare corectă și sprijin adaptat nevoilor reale. O persoană poate avea potențial intelectual și profesional și, în același timp, poate avea nevoie de ajutor pentru a-și valorifica acel potențial. Prin această petiție, doresc să deschid un dialog constructiv cu Parlamentul României, Avocatul Poporului, instituțiile responsabile de sănătate, educație și muncă, organizațiile pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și societatea civilă conform criteriilor clinice din ICD-11 și DSM-5. Consider că, pe măsură ce crește vizibilitatea diagnosticelor de autism și ADHD, este tot mai important să înțelegem aceste condiții din perspectivă medicală, socială și juridică. Ele au o componentă neurobiologică și genetică, iar apariția lor nu trebuie transformată într-un motiv de învinovățire a părinților, în special a femeilor care nasc, sau a persoanelor diagnosticate. 

Infiintarea acestui Centru de Diabet si Boli de Nutritie din Iasi si regiunea Moldovei, ar usura viata de zi cu zi a sute, daca nu mii de copii si automat parinti , care ar putea sa inteleaga mai bine aceasta afectiune si ar preveni complicatiile acesteia , prin tratament , automonitorizare, exercitiu fizic si nu in ultimul rând dieta.