• Dragii mei dragi, VREM ASFALT
    Cetățenii nu își doresc să mai piardă timpul în trafic, dat fiind faptul ca odată cu deschiderea școlii din Cetatea Fetei, la orele de varf, străzile adiacente străzii Eroilor sunt blocate(Stejarului, Teilor, Porii, Fagului etc.). Fluxului mare de vehicule generat de deschiderea unității școlare, face imposibil traficul în aceasta zona. Asfaltarea acestei rute adiacente ar fluidiza traficul în aceasta zona, astfel facilitand și transportul în comun, printr-un număr mai redus de autovehicule pe rutele autobuzelor. Drept urmare, transportul în comun va fi o alternativa mai atractiva, astfel contribuind si acesta mai departe la decongestionarea zonei.
    734 din 800 Semnături
    Inițiat de Horea Chicinaş Picture
  • Petiție pentru înființarea Muzeului Transportului Bucureștean
    Construit în urmă cu aproape 150 de ani, depoul Victoria reprezintă cel mai vechi depou de tramvaie din București. Dacă în marile orașe europene astfel de capsule ale timpului sunt valorificate și transformate în veritabile muzee ale transportului în comun, la București această opțiune nu este considerată de autorități. STB a derulat în ultimii ani contracte de casare a sute de vehicule din parcul rece - tramvaie, troleibuze și autobuze de patrimoniu care, în loc să fie abandonate sub cerul liber spre casare, ar fi putut fi restaurate și expuse într-un astfel de muzeu. Un exemplu de viziune pe termen lung ne oferă capitala Austriei, Viena, unde autoritățile au transformat depoul central Erdberg (construit în anul 1901 lângă canalul Dunării) într-un superb muzeu al transportului în comun. Acesta adăpostește una dintre cele mai vaste colecții de tramvaie, autobuze și metrouri, purtând turiștii în timp, din vremurile tramvaielor trase de cai și până la deschiderea metroului vienez din 1978. La fel, Muzeul Ingineriei Municipale din Cracovia include o colecție de tramvaie istorice restaurate și funcționale, ce ies pe traseu în fiecare weekend, iar modernizarea și extinderea halelor istorice se derulează cu finanțare europeană, prin multiple programe regionale de dezvoltare. Alte exemple de asemenea muzee ar mai fi la Amsterdam, Bruxelles, Londra, Liège, Paris, Praga, dar și în România! La Timișoara se află, într-o hală din fostul depou central Take Ionescu, Muzeul Corneliu Mikloși. Acesta găzduiește un număr impresionant de tramvaie istorice funcționale și de troleibuze păstrate în vederea restaurării. Un alt muzeu cu un potențial enorm se conturează la Iași, unde, cu ajutorul Asociației „Tramclub Iași”, au fost păstrate numeroase tramvaie și autobuze istorice, au fost salvate de la casare și aduse autobuze și troleibuze din alte orașe și, în fiecare sâmbătă, „Tramvaiul Comunismului” iese pe traseu pentru a-i plimba, ca pe vremuri, pe turiștii veniți din toate colțurile Europei. Banii proveniți din tururile ghidate cu tramvaiul de epocă merg spre întreținerea tramvaiului ITB, construit în 1959. În contrast, muzeul din București se află într-o cameră din incinta complexului sportiv STB de la marginea orașului, găzduind doar câteva fotografii, documente și diverse obiecte donate muzeului. Tramvaiele de epocă restaurate până în prezent nu sunt accesibile publicului în cadrul acelei locații, ci se află stocate în depoul Dudești, ieșind o singură dată pe an la paradă. Așadar, Asociația „Metrou Ușor” propune ca o parte a depoului Victoria să fie transformată în Muzeul Transportului Bucureștean, loc în care să fie expuse vehiculele deja restaurate și cele ce încă mai pot fi salvate de la casare. Halele monument istoric (construite la sfârșitul secolului XIX pentru tramvaiele trase de cai) pot fi restaurate și extinse cu finanțare europeană, pentru gararea tuturor exponatelor. Locația centrală, cu acces facil la toate mijloacele de transport, face ca acest obiectiv să fie extrem de atractiv și de accesibil pentru public. În proximitate se află numeroase alte muzee, precum Grigore Antipa, Geologiei, Hărților și Țăranului Român, astfel că depoul istoric poate fi integrat foarte ușor în circuitele turistice. Ajutați-ne să salvăm istoria transportului public bucureștean. Vă invităm să semnați petiția pentru edificarea Muzeului Transportului Bucureștean și să vizitați pagina de Facebook a inițiativei: https://tinyurl.com/initiativamtb
    2.480 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociația „Metrou Ușor” Picture
  • Cerem prelungirea traseelor STB 301 si 135 până la Primăria Tunari
    La începutul anului școlar, traseele respective au fost deja prelungite până la limita dintre orașul Voluntari și comuna Tunari. Prelungirea traseelor cu aproximativ un kilometru și jumătate ar ajuta sute de locuitori ai comueni Tunari care nu beneficiază în prezent de transport civilizat și suficient către centrul Municipiul București. Măsura ar fi benefică și pentru Societatea de Transport București care ar avea mai mulți călători pe o distanță pe care, în prezent, autobuzele circulă aproape goale. Cerem primăriilor prelungirea traseelor pentru fluidizarea traficului în nordul Capitalei și creșterea standardelor de viață
    1.534 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Oana Despa Picture
  • Vrem urgentarea lucrărilor la semaforul de la Moțăieni
    DN71 este drumul care leagă Nordul județului Dâmbovița de reședința sa, de centrul județului și de București. Este drum vital pentru localitățile din Nord : Fieni, Runcu, Pietrosita, Moroeni, Sinaia , etc. Acum se produc cozi mari la semaforul de pe raza localității Moțăieni, producând timp pierdut, nervi si trafic.
    865 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Manea Remus Picture
  • 🌳 Grădina Cișmigiu - VREM restaurare, NU mutilare!
    ❗️ Primăria Capitalei a anunțat un proiect pentru restaurarea peisagistică a Grădinii Cișmigiu, întins pe 3 ani și care prevede intervenții majore la nivel de vegetație, alei, amenajări peisagistice, ansambluri monumentale și la rețelele de utilități. Aceste lucrări nu respectă caracterul istoric, valoarea peisagistică și ecologică a parcului. 😠 Proiectul a fost aprobat sărind etapele normale pentru o lucrare de acest calibru, fără a avea ca bază de start un PUZ actualizat (documentație de urbanism care reglementează tipurile de intervenții permise într-o zonă clar delimitată a orașului), fără consultare publică, fără concurs internațional de soluții cu juriu și fără a respecta legislația în vigoare pentru parcuri. 👎 Ce este în neregulă cu acest proiect? 1. Lipsa de transparență din partea PMB și ALPAB – deși Grădina Cișmigiu este unul dintre locurile reprezentative pentru București, proiectul nu poate fi consultat de cetățeni. 2. Lipsa unei dezbateri publice înainte de elaborarea temei de proiectare – PMB și ALPAB nu au invitat la dialog reprezentanți ai societății civile și specialiști în domeniu care să expună opiniile comunităților pe care le reprezintă și să contribuie cu idei pentru realizarea proiectului. 3. Schimbarea imaginii cu care Cișmigiul s-a identificat în ultimii 100 de ani – lucrările de reabilitare aprobate vor modifica definitiv, până la mutilare, detalii-simbol ale Grădinii Cișmigiu: pietruirea sau pavarea unor spații verzi identitare (Parterul Central, peluza cu flori dinspre blv. Regina Elisabeta, Rotonda Scriitorilor), reconfigurarea accesului în parc din zona Izvorului lui Eminescu. 4. Reducerea spațiilor verzi din parc, tăierea platanilor monumentali din zona Foișorului sau a altor arbori sănătoși/monumentali din parc vor afecta puternic echilibrul ecosistemului actual. 5. Eliminarea unor funcțiuni introduse de-a lungul vremii și de care depinde comunitatea care folosește zilnic parcul: două locuri de joacă vor fi desființate și al treilea relocat, locul de sport pentru persoanele vârstnice va fi eliminat, iar țarcul de căței va fi înlăturat definitiv. 6. Dublarea unor investiții făcute de curând (sistemul de iluminat a fost refăcut în 2018) sau realizarea altor investiții inutile (stâlpi wi-fi, înlocuirea mobilierului actual). 7. Construirea de noi spații comerciale ce va duce la amplificarea imaginii de târg în loc să mențină liniștea necesară într-un monument istoric, spațiu verde și de relaxare. În prezent, în Grădina Cișmigiu există 12 spații comerciale istorice și construcții temporare, iar prin proiectul aprobat de PMB se va ajunge la un total de 21 de spații comerciale. 👍 Ce ne dorim? 1. Publicarea proiectului complet, plătit din bani publici și realizat de Compania Municipală pentru Dezvoltare Durabilă prin atribuire directă. 2. Dezbatere publică filmată la care să fie invitată comunitatea locală și specialiști în domeniu pentru definirea temei de proiect și a viziunii pentru restaurarea Grădinii Cișmigiu. 3. Refacerea proiectului în urma unui concurs care să genereze cele mai bune soluții pentru a pune în valoare potențialul istoric al Grădinii Cișmigiu și a răspunde nevoilor utilizatorilor frecvenți. 4. Restaurarea Grădinii Cișmigiu să fie facută cu menținerea spațiului verde actual, protejarea arborilor existenți și minimizarea impactului pe care proiectul îl are asupra biodiversității din zonă. Proiectul trebuie să includă un plan de replantări, cu aviz de la Ministerul Culturii, și să nu depășească suprafața admisă pentru alei și pavaje într-un parc (maxim admis 10% alei și pavaje, conform art. 18(7) din legea 24/2007). 5. Realizarea unui studiu sociologic și consultarea comunității de utilizatori frecvenți ai Grădinii Cișmigiu, pentru a reduce impactul lucrărilor asupra acestora (părinți cu copii, oameni în vârstă, posesori de câini). 6. Eliminarea unor noi investiții din proiectul prezentat, care le-ar dubla pe cele făcute deja în ultimii doi ani (iluminatul în parc, restaurarea mobilierului actual). 7. Grădina Cișmigiu trebuie tratată ca o oază de liniște și verdeață în inima capitalei, nu ca un parc de distracții sau o zonă comercială. ➡️ Semnează petiția și luptă alături de noi pentru a proteja Grădina Cișmigiu!
    7.659 din 8.000 Semnături
    Inițiat de CișmiCivic Grupul de inițiativă civică Cișmigiu Picture
  • Stop alergiei-stop ambroziei !
    Datele arata ca in medie 1 din 4 persoane sufera de o forma de alergie. Daca acest trend se mentine, pana in anul 2020, 1 din 2 persoane va dezvolta o forma de reactie alergica. La nivel global, ponderea Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii. O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani. Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).Cantităţile de polen,depăşesc in Romania de 15 ori nivelul cât de cât cunoscut în restul Europei. Şi dacă nivelul plantei se reduce la jumătate, jumătate tot înseamna de 7 ori mai mare, care tot este foarte mult.
    14.800 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Roxana Patru
  • Vreau TRANSPORT PUBLIC DECENT pe ruta Năvodari-Constanța !
    La Suceava, Craiova, Sibiu, Lugoj, Alexandria, Gura Humorului, Deva, Brăila, Câmpia Turzii, Iași se poate! Toate aceste localități au terminat de implementat sau implementează proiecte de transport public local intern sau către localitățile limitrofe, cu autobuze electrice.Toate proiectele s-au realizat cu fonduri europene! Vrem ca și la Năvodari, să reinființăm linia 23 ECO! Vrem transport public cu autobuze electrice pe ruta Năvodari-Constanta! Vă mulțumim! Grupul de Inițiativă Locală NĂVODARI
    2.050 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Grupul de Initiativa Locala Picture
  • Siguranta in Scoli - Paza Institutiilor de Invatamant
    Statul trebuie să asigure siguranța cetățenilor, iar în școli trebuie să asigure și paza. M-am uitat pe site-ul Ministerului Educației Naționale și am scos numărul școlilor primare și gimnaziale, școlilor profesionale, al liceelor și colegiilor. Avem 9848 de unitati de invatamant unde ar trebui asigurată paza de către stat: Școli primare: 2859 Școli gimnaziale: 5419 Școli profesionale: 58 Licee: 1085 Colegii: 408 Seminarii: 27 Altele: 20 Paza acestora este făcută prin firme private, plătite tot de la bugetul de stat. Dar Jandarmeria Romana are aproape 25.000 de angajați, iar în fiecare județ sunt în jur de 500 de angajați. Așa cum jandarmii asigură paza anumitor instituții centrale și ambasadelor, ar trebui să o asigure și copiilor noștri. Ei sunt plătiți de la bugetul de stat și există numeroase suspiciuni că doar "stau în unitate", pe banii noștri. Mai mult, firmele de pază au angajați care de multe ori nu au pregătirea necesară și în cazul unor evenimente neașteptate ei solicită oricum ajutorul autorităților, adică poliția sau jandarmeria. Hai să folosim resursele plătite cu bani mulți și care au și legea în mână alături de posibilitatea legală de a acționa imediat, fără să mai aștepte după apeluri la 112.
    1.284 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Marian Raduna
  • Curățați malurile Someșului!
    Amenințarea asupra sănătății noastre Filmările recente de pe Someș arată o situație alarmantă care amenință, în mod evident, sănătatea populației. Deșeurile de electrocasnice, acumulatori auto, moloz din construcții care ajung în Someș pun în pericol sănătatea și viața locuitorilor din aval. Amenințarea ecosistemului natural Este rușinos și scandalos că în 2019 în zona metropolitană a Clujului, există munți de gunoaie, o amenințare gravă asupra ecosistemul acvatic. Filmările recente ne fac să realizăm că măsurile actuale de oprire a gunoaielor la intrarea în Cluj-Napoca sunt inutile și ineficiente în raport cu dimensiunea reală a problemei. Doar unui PET îi ia 450 de ani să se degradeze cu totul. Materialele folosite în compoziția plasticului sunt cancerigene și reprezintă un pericol real pentru viața acvatică, dar și pentru cei ce consumă pești proveniți din aceste ape. În aceste condiții este evident că măsurile de protecție a râului trebuie să adreseze sursa gunoaielor și să prevină ca acestea să ajungă în apă. Viitorul Someșului din Cluj Primăria Cluj-Napoca urmează să implementeze un proiect de amenajare a Someșului, pe baza unui proiect rezultat în urma unui concurs internațional de soluții. Acest plan generos riscă să cadă în ridicol în absența unor politici coerente de mediu în amonte pe cursul râului, politici care să asigure un Someș curat. Este o rușine pentru Cluj și Florești că avem un râu care duce cu el în aval de la ambalaje, la frigidere și chiar canapele și dulapuri, nemaivorbind de tonele de moloz! Responsabilitate Atragem atenția asupra responsabilității instituțiilor abilitate în gestionarea acestei crize ecologice. Mormanele uriașe de gunoi de pe malul Someșului s-au adunat în zeci de ani și se întind pe mai mulți kilometri. Ele nu sunt doar responsabilitatea floreștenilor - pentru că sunt duse acolo și de sute de clujeni care preferă să le arunce pe maluri decât să plătească taxele de la rampa de gunoi. Mobilizare Imaginile cumplite făcute publice pe durata evenimentului Someș Delivery, au generat nu doar un VAL de conștientizare și indignare publică, dar și unul de mobilizare. Trebuie să ne folosim de acesta pentru a nu rămâne doar cu valul de gunoaie. Suntem sute de mii de oameni care putem să acționăm acum împreună pentru un Someș curat. Dacă voturile noastre sunt importante pentru cei doi politicieni, și părerile noastre trebuie să fie la fel. Semnează acum petiția și dă-o mai departe spre cât mai mulți prieteni!
    3.651 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Someș Delivery Picture
  • #NUaici #NUașa #ParknRide #Sinaia
    De ce? Pentru că (pe scurt): https://youtu.be/vPWEongyy4w și pentru că (pe larg): https://www.riseproject.ro/parcare-mamut-platita-din-bani-publici-si-avizata-de-ministrul-culturii-ridicata-intr-un-sit-istoric/ sau, altfel spus: https://www.facebook.com/207482172677076/posts/2300800886678517/ ori, alte păreri: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2974132472619480&id=100000682680913
    1.338 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Tibi Ghita-Istrate Picture
  • Combaterea invaziei fără precedent de țânțari din județul Giurgiu
    Bolile transmisibile sunt nenumărate, mai ales pentru copii, iar disconfortul fizic a ajuns la forme extreme.
    2.293 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Laura Fatu
  • Opriți distrugerea Pădurii Drăgoieni
    Pădurea din zona comunei Drăgoieni este una dintre puținele păduri rămase în apropierea orașului Târgu Jiu care abundă atât în floră, cât și în faună. În aceasta se regăsesc inclusiv arbori seculari, având o valoare deosebită în ceea ce privește biodiversitatea. Pădurea îndeplinește rolul de barieră în calea poluanților și a fenomenelor meteo extreme, contribuind la creșterea calității aerului din orașul Târgu Jiu și împrejurimi și protejând zona de anumite fenomene climatice. Defrișarea celor 7,86 ha de firma privată Transalpin 2008 SRL perturbă echilibrul ecosistemelor din pădure prin distrugerea habitatului animalelor, stres fonic, degradarea solului. Arborii seculari sunt expuși, la rândul lor, tăierii, ceea ce reprezintă o pierdere dureroasă pentru patrimoniul natural al județului. Totodată, potecile care făceau pădurea accesibilă sunt degradate la rândul lor de autovehiculele necesare în proces. (https://bit.ly/2Insrp9) Deși Direcția Silvică Gorj pretinde că este vorba despre "tăieri de regenerare a pădurii", de pe panoul cu elemente de identificare lipsesc fix informațiile referitoare la modul și anul în care se va asigura această regenerare, lipsa de transparență trezind suspiciuni. (https://bit.ly/2IOODay) În sudul țării, deșertificarea terenurilor ca urmare a despăduririi reprezintă o problemă tot mai gravă. Alte consecințe includ alunecările de teren, inundațiile, condiții meteo problematice, interacțiuni nedorite între oameni și animale ca urmare a pierderii habitatelor. În epoca crizelor climatice, protejarea mediului ar trebui să fie pusă înaintea profitului. Conștientizând acest aspect, cetățenii orașului Târgu Jiu (și nu numai) se opun distrugerii Pădurii Drăgoieni pentru satisfacerea unor interese economice și cer autorităților să acționeze prompt.
    1.468 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Mihnea Popescu Picture