INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național. INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.   ------------------------------ 👉 Ce face INP? ●  administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR - peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI - 17 milioane de Euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani). ● gestionează din punct de vedere științific și administrează bazele de date naționale în domeniul patrimoniului cultural - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ș.a. - furnizând informațiile de bază pentru protejarea acestuia; ● asigură relația României cu UNESCO și implementarea Convenției Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural și Natural (1972) în România, prin elaborarea dosarelor de nominalizare, coordonarea activităților de protecție și gestiune a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și monitorizarea acestora, obținând în ultimii ani înscrierea a trei noi poziții culturale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Roșia Montană, Brâncuși, Frontierele Imperiului Roman - Dacia; ● Fundamentează științific deciziile Comisiilor de specialitate - CNMI, Secțiuni de specialitate, CZMI -  privind intervențiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil și oferă consultanță de specialitate proprietarilor și investitorilor, având  ca principal scop protejarea valorilor culturale; ● are rol profesional esențial în procesul de avizare și autorizare a intervențiilor care au impact asupra monumentelor istorice și zonelor protejate,  prin opinii profesionale independente, riguros argumentate, astfel încât interesul public al protejării patrimoniului cultural să fie împlinit;  ● implementează proiecte europene strategice și investiții prin PNRR, inclusiv patru centre-pilot de economie circulară și eficiență energetică pentru clădirile istorice; ● organizează atestarea specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice; ● este agregator național pentru Europeana, contribuind decisiv la digitalizarea și accesibilizarea digitală a patrimoniului cultural. ●  derulează cercetări și studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel național (CNCS, UEFISCDI etc.) cât și în proiecte și colaborări internaționale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.) ;  ● chiar dacă puternic subdimensionat, este forul instituțional din România cu cea mai mare capacitate profesională, unică în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialiști și experți cu vastă experiență, atestați în domeniul protejării monumentelor istorice. ------------------------------  👉 Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii? ● Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR ca urmare a desființării instituției de implementare, ca entitate distinctă de instituția finanțatoare, și riscând implicit pierderea finanțării directe de cca 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării; ● Blocarea  sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI); ● Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului; ● Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat; ● Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale; ● Compromiterea de relații internaționale esențiale și a credibilității României în fața UNESCO și a altor parteneri europeni; ● Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa dar și pentru securitatea națională. ●  Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.  Desființarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituțional construit în decenii, ar reduce eficiența administrativă și ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național. 

Pentru că siguranța rutieră nu este o opinie. Este o obligație a statului față de fiecare cetățean.  În fiecare an, în România mor oameni în accidente care implică vehicule lente, nesemnalizate sau neomologate, iar aceste tragedii se repetă mereu în același mod: noaptea, pe drumuri naționale, în zone rurale.  Toți șoferii care circulă regulamentar sunt expuși acestui risc. Oricare dintre noi, oricare dintre copii, familie, prieteni, poate deveni victimă într-o secundă.  Fiecare secundă în care nu se schimbă legea = este o șansă în plus ca alt om să moară nevinovat.  Alte persoane ar trebui să ni se alăture pentru că:  • nu cerem bani de la stat • nu cerem privilegii • cerem o regulă simplă și logică care salvează vieți În momentul în care se va interzice clar prezența tractoarelor pe drumurile naționale, riscul acestor accidente va scădea imediat, exact cum s-a întâmplat în alte țări care au făcut această schimbare. Aceasta nu este o problemă “doar la noi în sat”. Aceasta este o problemă națională.   Dacă nu cerem schimbarea împreună, nu se va schimba nimic.

După ce în primăvară s-au tăiat arbori emblematici ai orașului și s-au toaletat incorect nenumărați arbori din cartiere, toamna aceasta se taie din nou abuziv și haotic în multe zone din oraș. 1. Castanii de la patinoar • Cinci castani sănătoși de pe Aleea de Sub Tâmpa au fost tăiați pentru că încurcau un proiect de construcție al Consiliului Județean pentru noul sediu al bibliotecii de la agrement. Un peisaj cu valoare identitară pentru generații întregi de brașoveni a dispărut peste noapte, doar ca să aflăm ulterior că “a fost o greșeală”. • Când se propun, avizează și execută proiecte în astfel de zone istorice, este obligatoriu ca întregul proces să fie planificat și monitorizat cu cea mai mare atenție, respectând legislația în vigoare, garantând cea mai înaltă calitate a lucrării și grijă față de mediului înconjurător. 2. Locul de joacă din Parcul Central • În Parcul Central, sub pretextul înlocuirii instalațiilor de joacă, s-au tăiat arbori, s-au făcut toaletări în afara sezonului și s-au folosit excavatoare pentru a monta borduri și alei, afectând rădăcinile copacilor. Rădăcinile retezate de excavatoare duc în timp la ramuri care se usucă și destabilizează arborii, aceștia riscând să devină un pericol public.  • Parcul Central este patrimoniul cetățenilor acestui oraș. Proiecte care schimbă complet spații publice istorice, cu valoare identitară pentru locuitori, trebuie supuse consultării publice, cu documentație clară și transparentă. • Lucrarea din parc este o intervenție majoră și are nevoie de autorizație de construire. Pentru această lucrare nu este afișat niciun panou informativ al proiectului. În plus, avizele pentru punerea în valoare a lemnului nu sunt emise conform legislației în vigoare, menționând tăieri sub Tâmpa, în timp ce lemnul e încărcat în Parcul Central. 3. Pădurea de pini de pe Cloșca • Odată cu campania de marcare a arborilor “periculoși” de sub Tâmpa s-a creat un precedent periculos pentru întregul oraș. S-au tăiat arbori pe drumul Poienii și în Poiana Brașov, în cartierul Noua și pe Panselelor, pe Mihai Eminescu, iar acum și pe Cloșca și în pădurea de pini de lângă, care oferă o priveliște unică în peisajul urban. • În plus, în pădurea dinspre turnul de apă Warthe este emisă o autorizație de punere în valoare pentru 250mc, adică 125 tone de lemn sau 200-300 arbori, motivul indicat fiind “regenerare naturală”. 4. Toaletări făcute greșit în întregul oraș, fără consultarea arboriștilor • Practicile de “topping” afectează grav sănătatea arborilor. Ei devin mai predispuși la boli și putregaiuri și mai vulnerabili în fața furtunilor. Arborii nu mai pot ține umbră, coronamentul lor fiind redus semnificativ. • Toaletările nu fac parte din curățenia de primăvară/toamnă. Ele trebuie făcute doar la nevoie, urmând un ghid aprobat de arboriști, cu lucrări executate profesionist, verificate ulterior de personalul avizat. În schimb, arborii au nevoie de îngrijire proactivă (lărgirea alveolelor, mulcire, aerarea solului, ancorare etc) și de monitorizare pentru a le prelungi viața. • Arborii maturi tăiați nu pot fi compensați prin plantarea unor puieți. Ei fac parte din patrimoniul orașului și sunt valoroși atât pentru oameni, cât și pentru biodiversitate. Un oraș fără arbori maturi este un oraș care se sufocă. Facem SCUT pentru arborii Brașovului. ✍️ Semnează și tu!

 Acest demers are rolul de a arăta autorităților locale faptul că în societatea civilă există voci critice și opoziție față de asemenea măsuri, elemente esențiale pentru generarea unor schimbări reale.

  Mâine și tu poți fi interzis! Azi vor să interzică motocicletele, dar mâine și tu poți fi interzis. Nu lăsa ca libertatea de mișcare să fie decisă de campanii mediatice și de câțiva care strigă mai tare. Semnează pentru reguli corecte, nu pentru interdicții.    1️⃣ Apără echilibrul între drepturile cetățenești  • O interdicție totală ar afecta libertatea de circulație și dreptul de a folosi mijloace de transport legale. • Prin petiție, locuitorii arată că nu doresc ca drepturile unora să fie restrânse doar pe baza nemulțumirilor subiective sau a presiunii mediatice.   2️⃣ Promovează soluții reale, nu gesturi populiste   • Zgomotul urban nu se rezolvă prin interzicerea unei categorii de vehicule, ci prin măsuri aplicabile tuturor: verificarea evacuărilor neconforme, controale la sursa de zgomot, educație rutieră. • O petiție trimite autorităților mesajul că cetățenii preferă reglementare corectă și dialog, nu interdicții „de imagine”.   3️⃣ Protejează diversitatea și progresul urban   • Motocicletele nu sunt doar hobby, ci și mijloc de transport eficient, cu amprentă de trafic și parcare mai mică decât mașinile. • Interzicerea lor ar însemna pași înapoi pentru mobilitate, contrar ideilor de oraș verde și fluid.   4️⃣ Descurajează manipularea mediatică   • Când jurnaliști cu audiență ridicată folosesc platformele pentru a crea panică și a cere interdicții radicale, se poate ajunge la decizii politice dezechilibrate. • O petiție semnată de cetățeni transmite clar că nu toți acceptă narativele construite pe emoție și exagerare.   5️⃣ Încurajează participarea civică   • Este un mod prin care locuitorii își arată vocea și responsabilitatea, nu doar lasă deciziile la latitudinea autorităților sau a câtorva voci puternice din presă. • Într-o democrație, tăcerea poate fi interpretată ca acord tacit.   💡 Concluzie: O astfel de petiție nu este doar despre motociclete, ci despre cum se iau deciziile într-o comunitate: pe bază de fapte, dialog și respect pentru drepturile tuturor, sau sub presiunea unor campanii emoționale.  

Noi, semnatarii acestei petiții, susținem dezvoltarea Ghimbavului în acord cu PUG-ul preliminar la care Primăria deja a lucrat. https://primaria-ghimbav.ro/serviciul-amenajarea-teritoriului-si-urbanism/pug-si-rlu-oras-ghimbav/ Vrem o dezvoltare corectă și în interesul comunității, nu un oraș sufocat de blocuri și hoteluri pe străzi înguste, cu spații verzi reduse și fără consultare reală.  Acest PUZ nu afectează doar câteva străzi, ci riscă să deschidă calea spre construcții tot mai înalte, oriunde în oraș, schimbând radical caracterul Ghimbavului.

🌳 Pentru dreptul la spațiu public liber – Parcurile nu sunt bunuri comerciale, ci bunuri comune. Ele trebuie să rămână accesibile gratuit tuturor, indiferent de venituri sau condiție socială. 🌳 Pentru protejarea arborilor istorici – În zona vizată pentru „Lumina Park” se află cei mai mulți arbori istorici din Kiseleff, conform Registrului Verde realizat de ASOP. Acești arbori nu pot fi înlocuiți. Orice afectare a rădăcinilor sau solului este ireversibilă. 🌳 Pentru interesul public autentic – Interesul public nu înseamnă profit pe termen scurt sau evenimente private mascate drept „culturale”. Interesul public este accesul liber la natură, sănătatea comunității și protejarea patrimoniului cultural. 🌳 Pentru viitorul Bucureștiului – Orașul are deja una dintre cele mai mici suprafețe de spațiu verde pe cap de locuitor din Europa. Fiecare metru pătrat contează. Dacă acceptăm ca parcurile să fie transformate în spații comerciale, precedentul creat va afecta toate spațiile verzi din oraș. 🌳 Pentru reguli clare și corecte – Lipsa unui regulament de organizare a evenimentelor în parcurile istorice lasă loc abuzurilor și deciziilor arbitrare. Este nevoie de reguli transparente și predictibile pentru ca niciun parc să nu mai fie „închiriat” fără criterii clare.

• Semnează și tu petiția dacă vrei un oraș mai sigur și mai liniștit!

 Această petiție este importantă pentru că afectează toți cetățenii din Comuna Chiajna într-un mod direct sau indirect. Prețurile parcărilor și modul în care sunt implementate reprezintă un punct de interes major, mai ales pentru riverani. 

Siguranta noastră, a copiilor si a generatiilor viitoare este dată in Special de locul unde locuim! 

  De ce este important să susținem această petiție  Terenul de aproximativ 3,5 hectare din cartierul Noua, aflat pe locul fostului ștrand, este una dintre puținele suprafețe mari rămase disponibile pentru proiecte utile comunității. În prezent, autoritățile propun amenajarea unei zone pietonale cu bănci, însă locuitorii cartierului consideră că această idee nu răspunde nevoilor reale ale zonei.  Cartierul Noua are deja o zonă de agrement extinsă în jurul Lacului Noua, cu alei, bănci și spații verzi pentru relaxare. În schimb, ce lipsește cu adevărat sunt:  • Locuri de parcare, tot mai greu de găsit din cauza aglomerării zonei; • Terenuri pentru activități sportive, necesare tinerilor și familiilor care vor să facă mișcare aproape de casă. Dacă nu ne exprimăm clar dorințele, riscăm ca această oportunitate să fie irosită pe o amenajare decorativă, fără impact real.   Semnând această petiție, transmitem autorităților un mesaj clar: ➡️ vrem soluții reale pentru cartierul nostru; ➡️ vrem o dezvoltare urbană gândită cu și pentru cetățeni; ➡️ vrem ca vocea noastră să conteze.   Implică-te! Fiecare semnătură contează pentru viitorul cartierului Noua.  

Ne dorim spatii verzi unde putem sa ne intalnim , sa ne relaxam, sa petrecem in aer liber timp de calitate singuri, impreuna cu familia sau cu ceilalti membri ai comunitatii. Dorim respect atat pentru noi cat si pentru mediul in care traim .Dorim ca viitorul comunitatii- copiii nostri, sa creasca intr-un mediu sanatos si echilibrat.  Facem apel la ARTICOLUL 35 (Constitutia Romaniei) Dreptul la mediu sănătos. (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.