Către: Primarul General al Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului București, Consiliul Județean Ilfov, Guvernul și Parlamentul României
Eu vreau să locuiesc în municipiul București, nu în orașul Sector X!
Cerem organizarea unui referendum local privind reorganizarea administrativ-teritorială a Municipiului București și a Județului Ilfov, care să includă o întrebare pentru locuitorii Municipiului București dacă sunt de acord cu eliminarea Primăriilor de Sector și o intrebare pentru locuitorii Județului Ilfov dacă sunt de acord ca acesta să fie redenumit în Județul București și să includă municipiul București nu numai ca reședință de județ ci și ca teritoriu, creându-se astfel cadrul legal pentru dezvoltarea urbanistică unitară a zonei metropolitane București.
Solicităm Parlamentului modificarea Codului administrativ și a celorlalte legi aplicabile, astfel încât să fie eliminată organizarea municipiului București în șase sectoare cu primari și consilii locale proprii cât și a noțiunii de subdiviziune teritorială.
Harta administrativă pe care o folosim astăzi este, în linii mari, o creație directă a regimului comunist din anul 1968, adoptată într-o perioadă în care deciziile se luau exclusiv centralizat, prin decret de partid, fără consultarea democratică a populației.
După 1989, România a păstrat în mare parte organizarea administrativ-teritorială stabilită în 1968. Constituția din 1991 a consacrat organizarea teritoriului în comune, orașe și județe, iar legislația ulterioară a stabilit obligativitatea consultării cetățenilor prin referendum în cazul modificării limitelor teritoriale.
În timp ce alte state foste comuniste, precum Polonia, au realizat reforme administrativ-teritoriale importante după 1989, România a păstrat, în linii mari, structura județelor stabilită în 1968. Trăim într-o arhitectură teritorială gândită pentru o economie centralizată și planificată de acum aproape 60 de ani.
Solicităm Parlamentului modificarea Codului administrativ și a celorlalte legi aplicabile, astfel încât să fie eliminată organizarea municipiului București în șase sectoare cu primari și consilii locale proprii cât și a noțiunii de subdiviziune teritorială.
Harta administrativă pe care o folosim astăzi este, în linii mari, o creație directă a regimului comunist din anul 1968, adoptată într-o perioadă în care deciziile se luau exclusiv centralizat, prin decret de partid, fără consultarea democratică a populației.
După 1989, România a păstrat în mare parte organizarea administrativ-teritorială stabilită în 1968. Constituția din 1991 a consacrat organizarea teritoriului în comune, orașe și județe, iar legislația ulterioară a stabilit obligativitatea consultării cetățenilor prin referendum în cazul modificării limitelor teritoriale.
În timp ce alte state foste comuniste, precum Polonia, au realizat reforme administrativ-teritoriale importante după 1989, România a păstrat, în linii mari, structura județelor stabilită în 1968. Trăim într-o arhitectură teritorială gândită pentru o economie centralizată și planificată de acum aproape 60 de ani.
De ce este important?
N-am sa vin aici cu argumente financiare ( aparat administrativ redundant, companii municipale paralele, bugete paralele ) ori cu argumente urbanistice ( străzile pe unde circulă STB aparțin de PMB în rest la Sectoare, ori existența a 7 PUZ-uri diferite care duc la lipsa unei coordonări unitare a dezvoltării urbanistice ) ci mai degrabă cu nenumaratele petiții prin care noi cetățenii ne-am săturat ca în propriul oraș, iar aici să nu cumva să vă gândiți la Mun. București, GREȘIT ! voi locuiți in orașele care se numesc Sector 1..6 ( vă nașteți în orașul Sector 1..6, vă căsătoriți în orașul Sector 1..6, de murit nici nu mai pomenesc, plătiți impozite la orașul Sector 1..6 ), o problemă să fie pasată de la o instituție la alta invocând că nu e la una ci la cealaltă, ori cu faptul că dacă mă mut dintr-un Sector in altul trebuie să mă reînregistrez fiscal, ori cu faptul că într-un parc dintr-un Sector se interzice ceva, dar în alt Sector se permite, ca să nu mai vorbesc de transportul preorășenesc , și câte și mai câte astfel de probleme care în loc să unifice mai mult dezbină și crează alte probleme.
Mai mult, în legea Codului Administrativ, Municipiul București este invocat sistematic alături de județe prin formule juridice cumulative, în care capitala joacă un dublu rol: funcționează atât ca cel mai mare municipiu din țară, cât și ca o unitate administrativă asimilată unui județ.
Mai mult, în legea Codului Administrativ, Municipiul București este invocat sistematic alături de județe prin formule juridice cumulative, în care capitala joacă un dublu rol: funcționează atât ca cel mai mare municipiu din țară, cât și ca o unitate administrativă asimilată unui județ.
Cateva exemple:
1. Definirea Autorităților (Articolul 5 lit. m si n )
În cadrul definițiilor generale ale administrației publice, autoritățile Capitalei sunt enumerate în mod explicit în aceeași categorie și cu același rang ca cele județene.
2. Organizarea specifică a Capitalei ca excepție administrativă (Capitolul V)
Deși la articolul 100 se precizează că ” În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale ale căror delimitare și organizare se fac potrivit legii” în actualul cod există un întreg capitol de funcționare a capitalei în paralel cu Capitolul IV care stabilește rolul Primarului.
3. Asimilarea implicită în alte acte normative
Atunci când legislația din România face referire la structuri organizate la nivel regional sau județean, formularea standard utilizată în textele legislative subsecvente și în Codul Administrativ urmează structura: „...în județe, respectiv în municipiul București”
Cum va fi inmânată
On-line, prin email.
