• Vrem aer curat în Ilfov!
    În ultima perioadă, locuitorii din județul Ilfov au reclamat apariția un miros foarte puternic, înecăcios, toxic, noaptea după ora 23:00. Această situație a apărut în aprilie 2020, dar a continuat până acum (august 2020). Atât în aprilie 2020 cât si acum, zeci de locuitori au reclamat această situație la 112 (noaptea, când mirosul este persistent), au făcut adrese la Garda de Mediu, au contactat televiziunile. Deși autoritățile răspund mereu că este vorba despre incendii de vegetație, totuși mirosul reclamat este diferit de cel generat de simpla incendiere a vegetației; mirosul degajat pare a indica mai degrabă plastic și/sau deșeuri de altă natură. Dacă în aprilie 2020 rețeaua Airly indica un grad ridicat de poluare (PM10, PM 2,5 și O3), la acest moment este adevărat ca aceeași rețea indică un grad de poluare mai redus, cel puțin prin comparație. Totuși aspectul relevant rămâne poluarea aerului, disconfortul olfactiv și nu în ultimul rând impactul negativ asupra sănătății locuitorilor zonei.
    2.976 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociația CIVIS Mogoşoaia Picture
  • Demisia directorului Direcției pentru Cultură București
    Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.
    446 din 500 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture
  • Dorim acces liber pe plaje, respectarea mediului si pastrarea specificului natural al acestora
    Aceasta este singura solutie pentru a pastra si conserva specificul naturala al zonelor costiere proprii fiecarui UAT, inainte ca acestea sa fie acaparate si modificate ireversibil de activitatile economice. #PlajeLibere #PlajaLiberaNavodari
    40 din 100 Semnături
    Inițiat de Daniel Dumitrescu
  • NU AICI! Uniți, salvăm platoul Fețeni - amfiteatru natural vâlcean!
    În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!
    1.569 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Constantin Popa Picture
  • Suplimentarea numarului de curse transport in comun
    Datorită eliminării anumitor curse pe perioada vacanțelor școlare, foarte mulți locuitori ce intră la slujbă după-masa sau ies de la slujbă seara, nu au la dispoziție mijloace de transport în comun pentru a se deplasa spre/dinspre Timișoara.
    337 din 400 Semnături
    Inițiat de Cosmin Buzan Picture
  • Vrem piste ca afară pentru o distanţare fizică reală!
    Actuala pandemie, care a impus decizii excepţionale timp de mai multe săptămâni în toată lumea, a obligat autorităţile tuturor ţărilor să redirecţioneze sume importante de bani către sănătate. De asemenea, blocarea sau reducerea activităților au afectat bugetele majorității salariaţilor. În condiţiile în care nu se întrevăd soluţii pentru reluarea firească a activităţilor economice, probabil este greu de estimat care vor fi efectele economice pe termen lung. Acesta este motivul pentru care multe dintre autorităţile europene au anunţat măsuri suplimentare de încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situaţie: reluarea activităţilor economice impune deplasarea persoanelor, însă este necesară continuarea regulilor de distanţare fizică/socială. Tocmai de aceea este nevoie ca autorităţile locale să asigure condiţii optime de deplasare pentru locuitori. În condiţiile în care niciun oraş din lume nu are o reţea stradală care să permită deplasarea tuturor locuitorilor cu autoturismul, iar transportul public este evitat din cauza imposibilităţii păstrării distanţei recomandate între călători, este nevoie ca autorităţile să încurajeze modurile de deplasare nemotorizate. Insă, fără a înţelege care sunt nevoile utilizatorilor, administraţiile publice din România vor continua să irosească fonduri pe o infrastructură nefuncţională. Adoptarea Normativului in procedură de urgenţă poate pune în valoare avantajele utilizării bicicletei, aplicabile în această perioadă: - distanţare fizică / socială în condiţiile necesităţii începerii activităţilor economice - dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftin decât cea rutieră (pentru acelaşi volum de trafic) - costuri scăzute pentru utilizatori (faţă de deplasarea motorizată) - menţinerea unui nivel al calităţii aerului sub limita periculoasă pentru sănătatea umană - creşterea eficienţei utilizării spaţiului stradal (știindu-se faptul că reţeaua stradală nu are cum să permită circulaţia tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spaţiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei) - eliminarea stresului şi îmbunătățirea stării de sănătate. Petiţia transmisă autorităţilor poate fi citită aici: https://docs.google.com/document/d/1ZTNMi29QXtEORjZZOHx6kN8FKj7wdjp68SvtbP-n93Y/edit?usp=sharing
    6.223 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Marian Ivan Picture
  • Salvați Pădurea Andronache
    Beneficiile acestei măsuri sunt foarte multe, printre cele mai importante sunt: 1. Asigurarea conservării biodiversității urbane în intravilanul orașului Voluntari prin conservarea habitatelor naturale, inclusiv a elementelor geomorfologice și peisagistice naturale și cvasinaturale și a florei și faunei sălbatice; 2. Ar contracara poluarea și dezvoltarea haotică din zonă; 3. Declararea Pădurii Andronache ca arie protejată urbană ar oferi servicii ecosistemice valoroase, ar avea rol educativ, încurajând mișcarea în aer liber. Ar oferi, deasemenea un plus de oxigen prin absorbția dioxidului de carbon, jucând astfel un rol relevant în stabilizarea climei locale; 4. Prin aderarea la Green Deal, România și-a luat angajamentul de a defini astfel de arii urbane protejate, iar prin această hotărâre de consiliu local, orașul Voluntari vine în întâmpinarea îndeplinirii acestor ținte de combatere a crizei climatice.
    2.418 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Barbu Picture
  • Avem dreptul la aer curat!
    Cerem autorităților să acționeze proactiv pentru alinierea la normele impuse de Comisia Europeană în contextul stării de urgență climatică declarate de către Parlamentul European în noiembrie 2019 [3]. Aceste măsuri vor ajuta Statului Român în procesul de infringement deja lansat de Comisia Europeană în 2018 și vom evita viitoare incidente care afectează semnificativ bugetul național. Va stăm la dispoziție pentru informații suplimentare și propunem o întâlnire online cu dumneavoastră pentru a discuta în detaliu solicitările propuse. Surse: [1] Harvard Studies on long-term exposure to air pollution and COVID-19 mortality [2] Romanian Health Observatory: Clasamentul eficienței împotriva poluării - focus pe cele mai mari 10 orașe din Romania [3] Climate Action Tracker: Insufficient commitments towards climate emergency Prezenta petiție este semnată inițial de următorii reprezentanți ai societății civile și invitația de a vă alătura acestui demers atât de necesar sănătății tuturor românilor și cetățenilor Uniunii Europene rămânând deschisă: Membrii organizațiilor: Asociația ViitorPlus, Asociația 21% Oxigen, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Act for Tomorrow, Airly România, Asociația Cultopedia, Asociația Tot Mai Verde, Asociația D Mediu Verde, Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni, Asociația Let’s Do It, Romania!, Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului, Asociația Preocupați de Viitor, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Asociația REPER21, Asociația Studenților din Universitatea Bucureşti, Asociația Studenților la Științe Politice, Bankwatch România, Comunitatea Declic, Eco Natura Comunitatii Baicoi, Energy Justice, Evoluție în Instituție, Fundația Eco-Civica, Grupul de mediu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul de Inițiativă Reciclează la Bloc, Grupul de Inițiativă Volt România, OPTAR, Școala de Ciclism Urban NDC,Terra Mileniul III, Urad Monitor, YMCA România, Vedas (DK), Consiliul Tineretului din România, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România, Asociația Miliția Spirituală și Societatea Română de Pneumologie. Cu ocazia acestui demers sunt invitate toate asociațiile să se alăture semnatarilor acestei petiții prin mail la anca.dimulescu@cultopedia.com Activiști de mediu și experți: Anca Dimulescu, Alexandru-Adrian Vinulescu, Alexandru Iacob, Alexandru Negrici, Alexandru-Claudiu Rădulescu, Alina Simion, Alin Tănase, Andrada Sas, Andrei Coșuleanu, Aurelian Ilie, Bogdan Alamita, Bogdan Barbu, Bogdan Baciu, Bogdan Gioara, Bogdan Tucmeanu, Bogdan Sima-Coandă, Boroda George, Cătălina Rădulescu, Cătălin Rădulescu(Lupu), Ciobanu Andreea-Monica, Codreanu George Ionut, Costin Ionescu, Cornelia German, Cristian Iohan Ştefănescu, Cristiana Simionescu, Dan Adrian Spataru, Dan Nicolae, Dan Trifu, Dănuț Stanciu, Dorel Mărgărint, Eduard Alecu, Eduard A. Milea, Emil Visloguzov, Florin Sima, Gabriel Buiculescu, Gabriel Carnariu, Gabriel Ursescu, Gabriela Iordan, Gianina Costea, Ioana Cristiana, Ion Buzoianu, Iulian Dudița, Andreea Leonte, Laura Ștefănuț, Lavinia Andrei, Luchiian Alexandru, Lucia Cioara, Mădălina Roșca, Marian Ivan, Marian Rădună, Marius Capota, Marius Dan, Marius Olteanu, Marius Scarlat, Mădălina Scarlat, Melania Mel, Mihaela Chirea, Mihaela Grigoras, Mihaela Taut, Mihai Daniel, Mihail Bumbeș, Narcis Costache, Nenerica Irina, Ovidiu Dragusoiu, Paul Arne Wagner, Radu Motisan, Sorin Manolache, Ștefan Răzvan Florea.
    2.348 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Grupul pentru Mediu Curat
  • Parc Cultural După Ziduri
    Numele vechi al Brașovului nu este întâmplător Corona / Kronstadt. O coroană verde de pădure presărată cu turnuri și bastioane medievale înconjoară orașul vechi. Această coroană specifică orașului nostru este azi puternic afectată de construcții ce nu țin cont de natura și istoria Brașovului și de principiile dezvoltării durabile. Având în vedere situația actuală dar și reușitele asociației noastre de recuperare a zonei După Ziduri prin AMURAL Festival Vizual, propunem brașovenilor, organizațiilor culturale și autorităților publice proiectul Parc Cultural După Ziduri. Vezi mai multe pe site-ul campaniei: https://dupaziduri.ro/
    3.362 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Amural Picture
  • Opriți mutilarea arborilor din Râmnicu Vâlcea
    Asistăm deja de câțiva ani la ceea ce se poate numi o mutilare a arborilor în municipiu. Serviciul specializat Piețe Prest acționează cu o doza uriașă de lipsă de viziune și de profesionalism în întreprinderea măsurilor de toaletare și tăiere a arborilor. Motivare în fapt: 1) În teren nu se marchează copacii asupra cărora urmează să se intervină, totul rămânând la latitudinea personalului operativ, adică a unor persoane care nu sunt specializate în peisagistică sau horticultură. 2) Toaletările sunt agresive, eliminându-se coronamentul în proportii nefirești. Specialiștii spun că arborii din coroana cărora se taie mai mult de 30 % sunt sortiți pieirii; 3) Nu se indică ce crengi trebuiesc tăiate și în ce proportie, cât anume din ele să se taie si de ce, adică nu se arată niciun interes față de dezvoltarea ulterioară a coroanei arborilor, aspectul sau sănătatea acestora; 4) Nu se aplica tratamente pe tăieturi, lăsându-se deschisă poarta de intrare dăunătorilor; 5) Adesea, crengile tăiate sunt încărcate în mașinile personale ale operatorilor, ceea ce explică cel puțin parțial nesațul cu care sunt tăiați arborii. 6) Angajatii Piețe Prest manifestă adesea nu doar lipsa de discernământ, pregătire, viziune si profesionalism, dar și rea-credință si un grad sporit de abrutizare. Chiar și atunci când sunt rugați să nu taie atât de mult din coroana arborilor din gradinile blocurilor, mai abitir taie. Motivare în drept: Legea nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, prevede în cuprinsul art 12, alin (5): “În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantati în aliniamente în lungul bulevardelor si străzilor, pe terenurile din zonele urbane si rurale, este interzisă intervenția cu tăieri în coroana acestora, cu exceptia lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene”. Alin. (6) al aceluiași articol precizează că "Deciziile luate la nivelul administrațiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoși din spațiile verzi, astfel cum sunt definite la art. 3, aflate pe terenurile din zonele urbane, se pun în aplicare numai după obținerea avizului emis de agențiile județene pentru protecția mediului, respectiv a municipiului București. Conform art 23 alin. 1 d) din legea citată, încălcarea prevederilor articolului 12 alin. (5) și (6) se sancționează cu amendă contravențională de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoane fizice și de la 40.000 lei la 70.000 lei pentru persoanele juridice. Solicităm primăriei sa stopeze intervențiile de tăiere în coroana arborilor precum si tăierea definitiva a acestora în absența unui studiu documentat asupra situatiei din teren, pentru fiecare arbore în parte. Astfel de acțiuni de agresiune excesivă asupra arborilor sunt greu de imaginat în zone urbane din țări civilizate. Ne exprimăm dezaprobarea față de astfel de practici. Schilodirile copacilor si tăierile totale din ultimii ani contravin princiipilor declarate ale Conventiei Europene a Peisajului din 2000 precum și Cartei de la Leipzig din 2008, ambele documente ratificate și asumate de România. Conceptul de toaletare preventivă (sa măcelărim arborii ca nu cumva să pice la furtună) nu există în literatura de specialitate, iar practica aceasta a aparut in tara noastra relativ recent, pe fondul unor reglementări locale realizate fără consultarea specialiștilor care cunosc modul de funcționare al arborilor. În aceeași logică viciată, ar trebui interzise si autoturismele ca să prevenim accidentele. Este regretabil că Primăria si Piețe Prest nu cunosc faptul că tăierile agresive efectuate până în prezent NU PREVIN ACCIDENTELE, ci le favorizează! Potrivit specialiștilor în arboricultură, reducerea înălțimii și tăierea ramurilor principale vor duce la slăbirea arborelui și a sistemului său radicular (radacina). Riscul de cădere și rupere crește în acest fel. Arborii sunt extrem de importanti pentru calitatea vieții locuitorilor municipiului. Trebuie știut ca 1m³ de coroana volum standard cu indice de densitate 1,00 absoarbe aproximativ 9 g CO2 pe ora și eliberează cel puțin 1.5 g O2, ceea ce ajuta la îmbunătățirea calității aerului. Nu același lucru se poate spune despre panseluțe, cărora administrația municipiului pare să le acorde mult mai multa atenție. De asemenea, trebuie menționat faptul că, pe timpul verii, temperatura scade cu aproximativ 3-4 grade sub coroana copacilor, aspect important, mai ales în condițiile încălzirii globale cu care ne confruntăm. Totodată, apartamentele din blocurile în apropierea cărora există arbori cu coroana generoasă beneficiază de temperaturi mai scăzute vara, reducând astfel costurile cu energia generate de achiziționarea și utilizarea aparatelor de aer condiționat. Reducerea masivă a coroanelor și tăierea arborilor contribuie la creșterea temperaturii în oraș și diminuează calitatea aerului pe care îl respirăm cu toții, afectând grav sănătatea populației. Consideram așadar imorală și ilegală tăierea fărp discernământ, fără milă și fără avize a arborilor din municipiu. Toaletările periodice, punctuale, sunt utile cu condiția să fie făcute corect de specialiști în arboricultură și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Practica internaționala impune acțiuni de întreținere a arborilor stradali o dată la patru ani. Retezarea anuală a coroanei arborilor este o practică nejustificată dăunătoare atât arborilor, cât și oamenilor. Solicităm stoparea intervențiilor de taiere excesivă, nejustificate în coroana arborilor din Râmnicu Vâlcea! Dorim un oraș verde în care sa respiram aer curat, nu să admiram expoziții de cioturi!
    732 din 800 Semnături
    Inițiat de Simona Sanda-Mir Picture
  • #ÎMPREUNĂ salvăm Lacul Siutghiol
    Directivele Natura 2000 – Directiva Păsări și Directiva Habitate – sunt în vigoare din anul 1979, respectiv 1992. Sunt recunoscute ca unele dintre cele mai solide și inovatoare legi din lume pentru protejarea animalelor, vegetației sălbatice și habitatelor naturale împotriva presiunilor și riscurilor de dispariție. Datorită acestor două legi majore, Europa are acum cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume, denumită Natura 2000, care acoperă aproape o cincime din suprafața terestră și 4% din suprafața marină a continentului. Prin implementarea rețelei Natura 2000, în România, Lacul Siutghiol a devenit Arie de Importanță Avifaunistică (AIA)conform Directivei Habitate 92/43 din 1992 și Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA), conform Directivei Păsări 79/409 din 1979 și HG 1284/2007, cod ROSPA0057. Pe Lacul Siurghiol cuibăresc în zona de stufăriș, treizecișiuna de specii protejate de păsări sălbatice, iar în perioada de migrațiune, aici își au locul douăzecidemii de exemplare de păsări de baltă, ceea ce face ca Lacul Siutghiol să fie posibil candidat sit RAMSAR. Dintre speciile de păsări aflate în pericol sunt: pescărușul albastru, stărcul roșu, rața roșie, buhaiul de baltă, gâsca cu gât roșu, barza albă, eretele de stuf, egreta mică, șoimul de seară, presura de grădină, cufundacul, stârcul pitic, ciocârlia de Bărăgan, ciocârlia de stol, pietrarul negru, chira de baltă, chira mică, chira de mare, cormoranul mic, chirighița cu obraji albi. În Mamaia-Sat, în perimetrul delimitat de stăzile M14, M12 și malul lacului Siurghiol, au fost sau sunt în curs de derulare, construcții private cu acces direct la luciul de apă. Prezenta solicitare se referă stoparea de urgență a lucrărilor desfășurate de beneficiarii terenurilor private, asupra malului lacului Siutghiol, lucrări ce au ca rezultat modificarea geografiei naturale a malului lacului, prin lărgire acestuia în detrimentul zonei de stufăriș și a luciului de apă. În imaginile atașate se vede clar, cum au fost “căștigate”, progresiv, porțiuni largi de teren ca urmare a asanării luciului de apă și cum au fost distruse zonele importante de stufăriș atât de necesar habitatului păsărilor. Situația este cu atât mai presantă, cu cât pe 12 februarie 2020, Comisia Europeană a deschis formal procedura de infringement împotriva României, din cauza incapacității gestionării tăierilor forestiere ilegale, dar și pentru că unele habitate protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările. Suntem, deasemenea, îngrijorați de efectul pe care aceste construcții civile îl pot avea asupra ecosistemului lacului Siutghiol, întrucât suspectăm că, în condițiile în care zona în care acestea se află, nu dispune de un sistem de canalizare, evacuarea apelor uzate, a dejecțiilor și a materialelor biologice se face direct in apele lacului.
    1.262 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Reporter Navodari
  • Salvați Codrii seculari ai Iașiului!
    Este valoarea lemnului singura valoare pe care ieșenii o văd în această pădure? Din vechii codrii ai Iașiului a mai rămas Pădurea Bârnova - Repedea. Pădurea este zonă protejată Natura 2000 cu o deosebita valoare stiintifica si peisagistica, care adaposteste peste 116 specii de pasari rare, vulnerabile sau periclitate. Este o barieră naturală care protejează unul dintre cele mai poluate orașe ale Romaniei, Iașiul. În Pădurea Bârnova - Repedea se găsesc încă mulți stejari seculari, care cad însă și ei pradă drujbelor. Refacerea pădurii la cum este acum va dura sute de ani, nici copiii copiilor noștri nu o vor vedea așa cum o avem noi acum dacă distrugerea continuă.
    14.079 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Codrii Iașilor