• Nu vrem incinerator de deșeuri municipale!
    Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat. De asemenea, piroliza, gazeificarea și arcul de plasmă sunt forme de valorificare energetică a deșeurilor cu riscuri mari și randament scăzut care sabotează economia circulară. Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone. Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică. Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9]. Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat SURSE: [1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017 [2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016 [3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284 [4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013 [5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009. [6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011 [7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015 [8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014 [9] French Minister calls for an end to incineration, 2014
    5.079 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Energy Justice Romania
  • Cerem înlăturarea statuii Traian și Lupoaica din spațiul public!
    Prostul gust merită respins întotdeauna și recunoscut drept ceea ce este. Atunci când prostul gust mai are pretenția de a ne reprezenta din perspectivă istorică și din perspectiva identității naționale, este foarte important să reacționăm. Este suficient sa dăm o căutare Google pentru a vedea cât de mult această creație afectează imaginea României, cât de controversat este acest subiect, cât de mult a reverberat în publicații străine precum The Telegraph, BBC, Spiegel și cât de multă caterincă a generat în comunitatea online sau pe portalurile de recomandări turistice. http://www.telegraph.co.uk/culture/art/art-news/9241106/Naked-statue-is-mocked-by-Romanians.html http://www.spiegel.de/reise/aktuell/trajanstatue-in-bukarest-rumaenen-spotten-ueber-kaiserbronze-a-831092.html http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17936412 Dincolo de caterincă, vizitatorii Muzeului Național de Istorie a României sunt indreptățiți să-și construiască o percepție nefavorabilă, sau cel puțin să se întrebe de ce este tolerat prostul gust și dacă Românii se regăsesc în conglomeratul de metal ce pretinde a comunica un mesaj despre ei. Acest "cadou" din partea fostului primar Sorin Oprescu si a establishment-ului pesedist trebuie recunoscut drept ceea ce este - un afront la adresa simbolurilor Românești - și merită înlăturat din spațiul public al capitalei. Este important să arătăm că nu tolerăm această umilință, că ne pasă și că nu încurajăm inițiative similare. Dincolo de tematica si de amplasarea nefericită a exponatului, avem motive pur estetice, cat se poate de legitime. Este normal si de așteptat ca în calitate de cetățeni să ne dorim o capitală frumoasă, cu statui de bun gust. Semnează această petiție și îndeamnă-ți prietenii să semneze și ei, pentru a spune stop bătăii de joc din fața Muzeului Național de Istorie a României.
    398 din 400 Semnături
    Inițiat de Emilia B
  • Apel OAR pentru protecția patrimoniului
    Ordinul Arhitecților din România lansează un apel către toate organizațiile/ instituțiile/ persoanele interesate de protecția patrimoniului să adere la scrisoarea deschisă trimisă Primului Ministru Dacian Cioloș, ca formă de susținere a demersului Ministerului Culturii. Vă invităm să semnați scrisoarea de adeziune în forma propusă de OAR, urmând a vă ține la curent cu parcursul colaborativ cu Ministerul Culturii. Participarea tuturor e importantă pentru impactul pe care dorim să îl avem asupra protecției fondului construit existent. Ordinul Arhitecților din România a transmis vineri 15.07.2016 către Guvernul României, în atenția domnului Prim-Ministru, o scrisoare privind necesitatea adoptării cât mai rapide a unor măsuri de deblocare și îmbunătățire a cadrului de protecție a patrimoniului, ca obiectiv de interes național alături de aspecte esențiale precum securitatea, sănătatea sau educația. foto: Alberto Groșescu
    2.247 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ordinul Arhitecților din România Picture
  • Curtea interioară a Universității din București - scoatem mașinile, să intre oamenii!
    Ținând cont de cele ce urmează: - în spațiul curții interioare intră max. 80 de autoturisme; - în clădirile care înconjoară curtea își exercită zilnic activitatea mii de studenți și profesori care au nevoie de spații de socializare; - ideea de „bine public” trebuie să prevaleze în politicile instituțiilor statului în fața interesului personal, iar într-o instituție dedicată educației acest imperativ al democrației trebuie să fie și mai puternic; - în proximitatea instituției există două parcări subterane iar Universitatea ar putea încheia un contract de atribuire de locuri de parcare gratuite sau la tarife sub cele practicate pentru public; - documente ratificate de România - cum este „Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile” (semnată de România în 2007), stipulează că orașul este al locuitorilor săi; crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate este o prioritate a orașului iar prioritatea în mobilitatea urbană pune pe primul loc pietonul și doar pe ultimul loc autoturismul personal (după bicicletă și transportul în comun); - Universitatea din București, prin Carta universitară din septembrie 2011, se dorește a fi o instituție „fundamental deschisă”, așa acum este stipulat în art. 12 al Cartei; - Piața Universității este spațiul cu cele mai bune oportunități de a deveni piața urbană reprezentativă a Bucureștiului datorită relației cu mai multe clădiri semnificative, istoriei locului, resursei de spațiu pietonal, conectivității urbane, proximității față de „centrul istoric” și simbolisticii culturale și sociale pe care a dobândit-o în perioada post-decembristă; iar clădirea Universității București este cel mai vechi, valoros și reprezentativ edificiu din această piață; - clădirea Universității din bd. Elisabeta 4-12 este monument istoric de clasa A, clasat în lista monumentelor istorice din 2015 cu codul B-II-m-A-18674. Cu alte cuvinte, vorbim despre o instituție prestigioasă într-o clădire prestigioasă a cărei curte generoasă (cca. 2.800 m² situați în inima orașului) servește de parcare pentru 80 de autoturisme, în timp ce Universitatea din București nu are un campus iar Bucureștiul duce lipsă de spații publice de bună calitate. Astfel, curtea clădirii din bd. Elisabeta 4-12 întrunește criteriile unui spațiu public de bună calitate; un spațiu incluziv, care să fie deschis atât comunității academice cât și celorlați locuitori ai orașului; un spațiu în care oamenii să se simtă bine, să comunice și să schimbe idei. Reamenajarea curții interioare a Universității este un proiect pe cât de necesar pe atât de novator, care, odată realizat, va constitui un precedent pozitiv și un exemplu de bună practică în materie. Este un proiect demn de o universitate europeană și de o capitală europeană în 2016 și în concordanță cu obiectivele candidaturii orașului București la titlul de capitală culturală europeană prin componenta sa de activare a unor comunități. Petiția noastră se adresează tuturor cetățenilor. Chiar dacă nu locuiești în București, chiar dacă nu stai la oraș, te interesează ca drepturile tale să fie respectate și sigur te interesează să știi că ai, ca om, prioritate față de o mașină. Iar voi, studenți și alumni ai facultăților Universității din București, convingeți-vă conducerile facultăților voastre că aveți nevoie de un spațiu al vostru, că atunci când aveți un moment liber între cursuri și vreți să stați cu colegii sau să studiați sau pur și simplu să vă relaxați, nu e OK ca singurele locuri de care dispuneți să fie pe o bucățică de bordură între două mașini parcate. Haideți să arătăm împreună că, în 2016, orașul este al locuitorilor săi! Și că oamenii sunt mai importanți decât mașinile.
    1.264 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Miliția spirituală
  • La Terenuri Mănăștur - vrem parc cât mai repede!
    Calitatea vieții în oraș are de suferit dacă investițiile principale sunt axate pe asfaltări și inițiative ce favorizează traficul auto personal. Suntem mai mulți oameni decât mașini, de aceea vrem un primar și un Consiliu Local care ascultă vocea cetățenilor. La Terenuri (între pădure – str. Mehedinți - grădini) este cel mai mare spațiu verde folosit în comun al Mănășturului. Este de neacceptat ca spațiul La Terenuri – Mănăștur să fie lăsat să se deterioreze așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Răspândirea mizeriei și degradarea zonei s-au petrecut în ciuda faptului că este utilizată de un număr foarte mare de locuitori care socializează zilnic într-unul din puținele spații pe teren plat ale cartierului care nu este încă ocupat de blocuri sau de alte construcții. Chiar dacă de mai bine de 4 ani inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur împreună cu mănășturenii au ecologizat zona, au construit piese de mobilier temporar și au creat locuri de întâlnire comunitară și culturală considerăm insuficiente aceste eforturi fără aportul și asumarea municipalității clujene.
    2.541 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur & Societatea Organizată Sustenabil - SOS Picture