1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts

Ce este mai important decat sanatatea copiilor vostri?Incercati sa va imaginati consecintele construirii unui asemenea depozit de deseuri periculoase la 1 km de orasul vostru, de Slobozia. De data aceasta Nu! Nu se poate ocupa altcineva, nu se va duce nimeni in locul dumneavoastra .Si DA ! Prezenta, implicarea si responsabilitatea va apartine!

Clujul e al doilea oraș din țară, atât ca dezvoltare economică, cât și ca număr de locuitori. Orașul produce anual peste 200.000 tone de gunoi. Cu toate acestea, Clujul nu are o groapă de gunoi autorizată și funcțională. Una este în închidere, alta este în construcție, iar deșeurile ajung în două depozite temporare. Când noua groapă de gunoi va fi gata, ea se va umple cu deșeurile din depozitele temporare, iar noi ne vom găsi în aceeași situație de acum. Acum, la Pata Rât sunt peste 1.500.000 de tone de deșeuri, în 160.000 de metri pătrați. Depozitele de deșeuri de la Pata Rât se confruntă continuu cu una din cele două probleme: Autoaprindere - din cauza gazului metan format la descompunerea deșeurilor Scurgerile de levigat - din cauza precipitațiilor și a apei folosite pentru stingerea incendiilor. Dacă plouă avem probleme cu levigatul, dacă nu plouă rampele de gunoi se aprind! Singura soluție este reducerea cantității de deșeuri care ajunge în depozite. Acest lucru se poate face foarte simplu prin reciclare. Nu mai este timp de așteptat! Fiecare zi de întârziere duce la creșterea cantității de deșeuri din depozitele temporare, crescând astfel riscul de autoaprindere și contaminare a solului și a apei cu levigat. Clujul trebuie să înceapă să colecteze selectiv.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se află până în luna octombrie 2017 în dezbatere publică și mai poate suferi modificări. El va fi aprobat până la finalul acestui an prin Hotărâre de Guvern. Dacă se aprobă în forma actuală, nicio investiție publică sau privată pentru tratarea deșeurilor în județul Sibiu nu va primi acord de mediu și nu se vor putea implementa soluții alternative transportării deșeurilor la Alba, întrucât toate deciziile legate de gestionarea deșeurilor la nivel judeţean se vor lua de către autoritatea de mediu cu respectarea strictă a planurilor naționale aprobate. Soluția actuală propusă de PNGD obligă județul Sibiu la costuri suplimentare constând în construirea cel puţin a unei stații de transfer, achiziţia unor autospeciale de mare tonaj, cu transferul efectiv al deşeurilor în județul vecin, cu operaţiunile de tratare mecanico-biologică a deşeurilor în județul Alba și transportarea materialului rezultat în urma tratării înapoi la Sibiu. Județul Sibiu este unul dintre puținele județe din țară în care proiectele europene care au introdus sistemul de management integrat al deșeurilor au început să dea rezultate. Investițiile în noul sistemul integrat de colectare selectivă a deșeurilor s-au finalizat și funcționează. E important ca PNGD să permită în următorii ani dezvoltarea acestui sistem la nivel de județ, nu să vină cu restricții care încalcă principiile europene în gestionarea deșeurilor, cum ar fi principiul proximității. Textul planului poate fi consultat pe site-ul Ministerului Mediului, la Transparență Decizională: https://goo.gl/mpBnNy

In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/

Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)

Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat. De asemenea, piroliza, gazeificarea și arcul de plasmă sunt forme de valorificare energetică a deșeurilor cu riscuri mari și randament scăzut care sabotează economia circulară. Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone. Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică. Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9]. Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat SURSE: [1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017 [2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016 [3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284 [4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013 [5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009. [6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011 [7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015 [8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014 [9] French Minister calls for an end to incineration, 2014

SĂ REVENDICĂM O POLITICĂ JUSTĂ DE LOCUIRE SOCIALĂ. Problema locuirii publice este neglijată de două decenii de către administrația publică locală. Municipiul Cluj se mândrește că este o localitate bogată și prosperă - dar din politica administrației publice în domeniul locuirii rezultă mari inegalități locative ce afectează o mare parte a populației care este împovărată de costurile mari ale chiriilor și locuințelor de pe piața privată. Cei afectați de pierderea domiciliului într-o formă sau alta, mulți deveniți oameni ai străzii sau aglomerați în locuințele cunoștințelor, se uită neputincioși la noile clădiri de locuințe și birouri sau malluri care produc profit mare afaceriștilor imobiliari-bancari. Este timpul ca locuirea socială să devină un capitol central al agendei publice locale, iar Clujul să fie un oraș pentru oameni și nu pentru profit! SĂ SUSȚINEM DREPTURILE MUNCITORILOR DE PE RAMPELE DE GUNOI DIN PATA RÂT. Ei locuiesc în colonia Dallas din Pata Rât, fiind în mare măsură muncitorii care au lucrat și pe vechea rampă de deșeuri a orașului începând cu sfârșitul anilor 1960. Ei au asigurat de patru decenii selectarea deșeurilor în condiții de muncă de mare toxicitate, fără protecție și fără să li recunoscută valoarea muncii lor. O parte dintre muncitori sunt angajați acum cu contract de muncă pe rampa temporară RADP. Dar munca lor este încadrată ca muncă desfășurată in condiții normale și nu primesc sporuri care le-ar asigura salarii mai mari. SĂ SUSȚINEM DREPTUL FIECĂRUI OM SĂ LOCUIASCĂ ÎNTR-UN MEDIU SĂNĂTOS ȘI ÎN CONDIȚII ADECVATE. Zona unde au fost amplasate casele modulare din Pata Rât în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, "soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât." Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni. SĂ SUSȚINEM DREPTUL LA LOCUINȚĂ ȘI PRIN STOPAREA EVACUĂRILOR CE TRANSFORMĂ OAMENI SĂRĂCIȚI ÎN PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST. De la containerele de metal ce au fost puse de către Primăria Cluj-Napoca la dispoziția persoanelor lăsate fără adăpost de pe urma evacuărilor din Calea Turzii, Casa Călăului, blocul NATO, Mănăștur, str. Byron, str. Kovari, B-dul Eroilor și alte zone, la începutul anilor 2000 s-a trecut la parteneriatul dintre primărie și organizații umanitare private. Acestea au ridicat pe str. Cantonului 50 de case de termopan de 16 mp și 7 case de lemn de 24 mp. Cele din urmă au fost chiar preluate în patrimoniul de locuințe sociale al municipiului, iar Primăria și-a asumat să asigure grupurile sociale și alte facilități pentru locatari, dar nu și-a respectat obligațiile și nu a recunoscut legalitatea șederii lor în acest teritoriu. Locuirea precară este motivul fundamental care determină problemele actuale și doar mutarea oamenilor în condiții adecvate în oraș reprezintă repararea greșelilor politice și începutul îmbunătățirii vieților lor.

Educarea populatiei pentru a nu se mai arunca gunoi in spatii neamenajate pentru colectarea si reciclarea lui si amenzi pentru defrisari ilegale

România produce anual 8 milioane tone deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct în gropi de gunoi, ape curgătoare și alte zone din natură puțin vizibile cetățeanului. Mai multe asociații și ONG-uri europene au constituit Coaliția Pro Sistem-Depozit, cu scopul de a așeza obiectivul prezent pe agendele politice naționale și europene. Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții- colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a LET'S DO IT ! Belgia și Coalitia Pro Sistem-Depozit, cărora li s-au alăturat Mai Puține Plasticuri și ALTERNATIVE.

Suntem pe locul 7 in UE la resurse materiale si umane, pe ultimele locuri la indicatorii nivelului de trai si lucram jumatate din an pentru a plati taxe si impozite. Pentru ca am tolerat mult, mult prea mult coruptia si incompetenta. Asa se intampla acum cu domnul Octavian Berceanu, fostul Comisar Sef al Garzii de Mediu. Asa se intampla acum cu domnul Octavian Berceanu, fostul Comisar Sef al Garzii de Mediu. Societatea il premiaza, este ambasadorul SUSTENABILITATII, iar guvernul... il demisioneaza ?!? Octavian Berceanu Sustainability Ambassador (interviu integral) https://www.youtube.com/watch?v=wQBsBaWY5ok Hai sa RESPONSABILIZAM persoanele care refuza competenta. Daunele pe care le vom plati pentru nerespectarea normelor de mediu ar fi bine sa fie platite de cei care au fost responsabili, nu de catre noi, CETATENII !