Skip to main content

Către: Conducerea lanțului de magazine Mega Image România și Grupul Delhaize

Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România

Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România

Grupul Delhaize, din care fac parte și supermarket-urile Mega Image, a eliminat pungile din plastic disponibile la raioanele de legume și fructe în cadrul magazinelor din Belgia, cu scopul de a reduce amprenta de plastic și de carbon a grupului.

Astfel, locul ambalajelor de unică folosință din plastic a fost luat de ambalaje reutilizabile din bumbac și ambalaje compostabile din hârtie FSC, excluzând complet ambalajele din bioplastic.

Mai mult, grupul își propune să devină carbon neutru până în 2021, renunțând la 80% dintre toate ambalajele din plastic în care își comercializează produsele.

Dorim ca aceleași măsuri care au ca scop diminuarea deșeurilor din plastic să fie luate și în cadrul supermarket-urilor din România, cu atât mai mult cu cât reciclarea în România are rate mult mai scăzute decât în Belgia.

Dorim ca, la fel ca în Belgia, conducerea Mega Image să îi încurajeze și susțină pe consumatorii eco-conștienți care folosesc ambalaje reutilizabile și să ofere posibilitatea de a face cumpărături fără plastic și fără bioplastic tuturor clienților lor. Înlocuirea pungilor din plastic cu cele din bioplastic NU este o soluție acceptată deoarece, în România, momentan nu există unități specializate care pot composta bioplasticul. Și evident, nici infrastructura necesară colectării sale separate. Astfel, în momentul de față, deșeurile din bioplastic ajung fie în gropi de gunoi, fie la incinerare, fie în natură, unde poluează la fel ca și plasticul.

De asemenea, dorim ca, la fel ca în magazinele din Belgia, consumatorii să aibă posibilitatea de a-și achiziționa sucuri proaspete sau alte alimente direct în recipientele proprii, fără a produce extra ambalaje de unică folosință (PET-uri, caserole, etc.).

De ce este important?

1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România.

2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer.

3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor.

4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor.

5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură.

6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani.

7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul.

8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului. 

9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil".

Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături.

Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”.

Surse

https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD

https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf

https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI

https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/

https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find

https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts

România

Maps © Stamen; Data © OSM and contributors, ODbL


Motivul semnării

  • Planeta moare din cauza plasticului.Sa incercam sa oprim asta.
  • Pentru mai puțină poluare
  • Pentru ca planeta trebuie salvata

Actualizări

2019-06-02 19:32:28 +0300

S-a ajuns la 5,000 semnături

2019-05-28 16:10:09 +0300

S-a ajuns la 1,000 semnături

2019-05-28 12:33:33 +0300

S-a ajuns la 500 semnături

2019-05-28 09:37:29 +0300

S-a ajuns la 100 semnături

2019-05-28 09:08:57 +0300

S-a ajuns la 50 semnături

2019-05-28 08:54:52 +0300

S-a ajuns la 25 semnături

2019-05-28 08:43:57 +0300

S-a ajuns la 10 semnături