• În primul rând, de peste 30 de ani, educația socială este tratată marginal și superficial: are alocată o singură oră pe săptămână în gimnaziu, pentru clasele V-VII, iar în liceu nu se studiază absolut deloc. În plus, adesea este predată de cadre didactice fără pregătire de specialitate. • Manualele sunt greoaie, teoretice și lipsite de aplicabilitate practică, cu termeni precum „inamovibil”, „inalienabil”, "doctrină politică", „drept constituțional”, "stat de drept", "segregare", "discriminare", "rasism", "ideologie" – imposibil de explicat coerent într-o oră pe săptămână pentru ciclul gimnazial. • Elevii au adesea câte un alt profesor în fiecare an, ceea ce distruge orice formă de continuitate sau posibilitatea atingerii performanței, deși există elevi pasionați de această disciplină.  • Consilierii școlari, directorii sau titularii pe alte discipline sunt adesea obligați să predea această materie, deși pentru majoritatea nu este o prioritate sau o competență reală. • Concepte fundamentale precum „democrație” sau „cetățean activ” rămân neînțelese de absolvenții claselor terminale, ceea ce se reflectă în nivelul scăzut al implicării civice, al toleranței și al gândirii critice în societate. • Educația socială este esențială pentru formarea competențelor cheie precum conștiința civică, socială și interculturală – toate cerute explicit în profilul absolventului de liceu, dar neacoperite eficient. • Analiza documentelor fundamentale, precum Constituția României sau Declarația Universală a Drepturilor Omului, este imposibil de realizat într-o oră pe săptămână, iar lipsa de continuitate între lecții afectează întelegerea. • În alte state europene (Finlanda, Olanda, Franța), educația pentru cetățenie democratică este predată continuu, cu accent pe empatie, argumentare, implicare, interculturalitate și cultură civică. • Educația socială este o materie-punte, interdisciplinară, care integrează elemente de istorie, drept, educație morală, filosofie, psihologie și geografie umană. • Formarea cadrelor didactice trebuie modernizată pentru a permite predarea acestei materii cu metode echilibrate, adaptate noilor generații, îmbinând pedagogia clasică cu cea modernă. Impactul asupra elevilor În lipsa unei educații sociale coerente, elevii: • Nu înțeleg valorile democratice și civice de bază • Nu recunosc formele de discriminare sau abuz • Nu știu cum să-și revendice drepturile sau să-și exprime opiniile într-un mod argumentat • Nu dezvoltă empatie sau toleranță față de alte culturi, etnii sau stiluri de viață Concluzie Educația socială nu este un moft. Este temelia unei societăți democratice sănătoase. Nu putem forma cetățeni responsabili fără să-i învățăm ce înseamnă cetățenia. Nu putem cere toleranță, civism și echilibru dacă nu oferim un cadru educațional în care acestea să fie dezvoltate. Educația socială trebuie să își recapete statutul de disciplină fundamentală, esențială pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru echilibrul comunităților.  Solicităm reformarea ei urgentă, extinderea numărului de ore, introducerea sa în liceu și susținerea profesorilor calificați în acest domeniu. Solicităm Ministerului Educației și decidenților politici să trateze cu responsabilitate această disciplină și să înceapă de urgență reformarea, extinderea și profesionalizarea educației sociale în școlile din România. Este timpul ca educația pentru democrație, drepturi și toleranță să fie luată în serios.  Semnează această petiție dacă îți dorești o Românie cu cetățeni informați, empatici, activi civic și pregătiți pentru diversitatea culturală a lumii în care trăim.

Dragi părinți, Dorim să organizăm o grădiniță de vară în cadrul Grădiniței nr 1 Tunari , pentru perioada 20 iunie- 31 iulie 2025, astfel încât copiii noștri să poată beneficia în continuare de activități educative, recreative și supraveghere adecvată într-un mediu sigur și cunoscut. Pentru a putea desfășura legal acest program, avem nevoie de acordul primăriei si al scolii , iar pentru aceasta este necesar să depunem o cerere semnată colectiv de către părinți. Important: Costurile pentru salariile cadrelor didactice vor fi suportate de noi, Vă rugăm să semnați tabelul anexat cererii, dacă doriți ca această inițiativă să devină posibilă. Fiecare semnătură contează și demonstrează dorința reală a comunității de părinți pentru o soluție pe perioada verii. Vă mulțumim pentru susținere!

  1. RISCURI LA ADRESA DEMOCRAȚIEI  • Platforma TikTok a fost implicată în interferențe în procesul electoral din România, după cum au arătat investigațiile presei internaționale și ale Comisiei Europene. • Zeci de conturi false și conținut manipulator au influențat alegerile prezidențiale din 2024, ducând chiar la anularea primului tur de scrutin. 2. PROPAGAREA URII ȘI EXTREMISMULUI   • Pe TikTok circulă nestingherit conținut cu discursuri de ură, teorii ale conspirației și instigări violente, fără o moderare eficientă. • Tinerii sunt expuși zilnic la mesaje toxice, radicalizare și dezinformare mascată ca divertisment. 3. EFECTE NEGATIVE ASUPRA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR   • TikTok folosește un algoritm agresiv, care determină dependență digitală, probleme de atenție și scăderea stimei de sine la copii. • Copiii sunt expuși la provocări periculoase, conținut sexualizat sau violent, fără filtre eficiente.  

Pentru că am un copil. Și vreau să crească într-o lume în care știe să gândească singur. Nu vreau ca viitorul lui să fie decis de cine are cea mai tare propagandă sau cele mai bine scrise minciuni. Vreau ca el – și toți copiii României – să învețe de mici să recunoască ce e adevărat și ce e manipulare. Să nu fie păcăliți, radicalizați sau speriați de informații false. Vreau să aibă curajul să pună întrebări și puterea să aleagă conștient. Nu mai putem lăsa generațiile viitoare pradă dezinformării. Această petiție e despre educație, dar și despre dragoste, protecție și responsabilitate. Te invit să te alături nu pentru mine, ci pentru copilul tău. Pentru nepotul tău. Pentru viitorul unei Românii care gândește liber, nu copiază ce i se spune.

 Vrem un metrou eficient, dar și onest! Semnează această petiție dacă și tu crezi că avem dreptul la hărți clare, fără „viitorisme” care servesc mai mult PR-ului decât pasagerilor. 

Dragă prieten, În școlile din România, copiii învață despre Dumnezeu ca Tată, ca forță autoritară și creatoare, fără a li se oferi și imaginea complementară a divinității materne – protectoare și hrănitoare. Această abordare unilaterală a generat consecințe adânci în structura adultului de astăzi: • imposibilitatea integrării armonioase a energiilor masculine și feminine, • fractura între rațiune și compasiune, între autoritate și grijă – o ruptură care afectează relația viitorului adult cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Fără integrarea divinului feminin în educația de bază, perpetuăm aceste dezechilibre generație după generație. Propun o schimbare simplă: O scurtă rugăciune sau un moment de recunoștință pentru Mama Natură la începutul orelor de religie sau dirigenție, care să îi ajute pe copii să își formeze o imagine completă a divinității – incluzând și dimensiunea maternă, hrănitoare și protectoare. Semnând această petiție, alegi să faci parte dintr-o schimbare profundă:  🌿 Sprijinirea unei educații mai echilibrate emoțional și spiritual 🌿 Cultivarea sentimentului de recunoștință – fundamentul unei dezvoltări emoționale sănătoase 🌿 Oferirea unui nou model sănătos de raportare la viață pentru copiii de astăzi și adulții de mâine Semnează această petiție! Împreună putem aduce mai mult echilibru în educația copiilor noștri.

Dragi părinți, Grădinița de vară reprezintă o oportunitate valoroasă pentru copiii noștri de a continua să învețe și să se dezvolte într-un mediu educativ în perioada vacanței. Prin activitățile variate și adaptate vârstei lor, copiii vor avea ocazia să își dezvolte abilități sociale, emoționale și cognitive într-un cadru familiar și sigur. În plus, grădinița de vară oferă părinților o soluție convenabilă și sigură pentru îngrijirea copiilor, contribuind la echilibrarea programului profesional cu nevoile educaționale ale celor mici. Aceasta asigură continuitatea în procesul educativ și îi ajută pe copii să se integreze mai ușor în viața socială și în activități creative și educative. Având în vedere aceste beneficii, este esențial ca grădinița de vară să fie aprobată și să poată fi organizată. De aceea, vă încurajăm să semnați petiția noastră, astfel încât să arătăm susținerea comunității de părinți pentru acest proiect educațional important. Cu cât mai mulți dintre noi semnăm, cu atât mai puternică va fi vocea noastră în fața autorităților și a celor care pot decide aprobarea acestei inițiative. Semnătura voastră contează! Împreună putem asigura un viitor mai bun pentru copiii noștri și o continuare a educației lor într-un mediu sigur și stimulator, chiar și pe timpul verii. Vă mulțumim!

Este important să se alăture și alte persoane în această cauză deoarece sprijinul comunității poate face ca problemele să fie mai vizibile și mai greu de ignorat. O voce comună, venind din partea mai multor oameni, poate avea un impact mai mare asupra deciziilor autorităților. 

Siguranta in mediul universitar este de maxima importanta pentru desfasurarea optima a cursurilor si activitatilor din cadrul facultatilor. Cu totii avem dreptul sa ne simtim in siguranta intr-o institutie de invatamant ce se respecta.

Este important pentru că adevărul istoric și identitatea unui popor nu sunt doar fragmente din trecut, ci piloni care susțin demnitatea, mândria și viitorul unei națiuni. Asocierea lui Vlad Țepeș cu mitul „Dracula” reprezintă o deturnare a ceea ce simbolizează el cu adevărat: curaj, rezistență și sacrificiu în fața amenințărilor care au modelat cursul istoriei noastre. Este mai mult decât o neînțelegere culturală – este o eroziune a imaginii României, o subminare a valorilor care ne definesc și a moștenirii noastre comune. Aceasta nu este doar o luptă a României, ci și o provocare universală: să protejăm adevărul într-o lume care preferă poveștile simplificate. Dacă nu acționăm, permitem ca legendele să umbrească valorile reale, iar respectul pentru istorie să fie pierdut. Vlad al III-lea este mai mult decât o figură istorică locală; el este parte dintr-o poveste mai amplă a Europei unite împotriva adversității, exemplificată de alianța puternică a Ordinului Dragonului – o alianță strategică comparabilă cu NATO din zilele noastre. Alăturați-vă pentru că viitorul fiecărei generații se construiește pe baza respectului față de trecut. Este responsabilitatea noastră să onorăm istoria, să promovăm adevărul și să refuzăm să lăsăm stereotipurile să ne definească. Fiecare voce din această campanie adaugă greutate demersului nostru colectiv. Împreună, putem reînvia o poveste autentică care inspiră, educă și dă sens mândriei noastre naționale. E timpul să arătăm lumii că România este mai mult decât un mit comercial. Este o națiune cu o istorie profundă, cu lideri care au schimbat cursul evenimentelor globale și cu o moștenire care merită să fie cunoscută și respectată.

  De ce ar trebui ascultați cetățenii:  • Cetățenii sunt beneficiarii direcți ai serviciilor culturale și au dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la modul în care sunt gestionate instituțiile culturale.  • Cetățenii sunt contribuabili și au dreptul de a se asigura că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient și responsabil în sectorul cultural.  • Cetățenii sunt interesați de conservarea și promovarea patrimoniului cultural și au dreptul de a se implica în protejarea acestuia. 

  Linii juridice în contextul legal național și european Definirea artei și a rolului ei trebuie pusă în balanță cu argumentele concise, de ordin juridic, cu directive care s-au dat la nivel global sau european. Pentru că în timp s-a ajuns la aceste formule tocmai în scopul de a progresa pe acest teren al drepturilor omului și incluziunii sale înt-o comunitate care să-i ofere echilibru și șanse egale la dezvoltarea potențialului său. Să dăm câteva exemple: 1. CAPITOLUL II din Constituția României privind Drepturile și Libertățile fundamentale, articolul 33: (1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii; (2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită; (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume. 2. Respectarea legislației internaționale privind drepturile copilului România este semnatară a Convenției ONU privind Drepturile Copilului, care prevede la Articolul 29 că educația trebuie să urmărească „dezvoltarea completă a personalității copilului, a talentelor și a abilităților sale mentale și fizice la potențialul maxim”. Educația artistică contribuie semnificativ la această misiune, oferindu-le copiilor oportunitatea de a-și explora și dezvolta talentele artistice, abilități cognitive și sociale. Nu în ultimul rând prin intermediul artei – copilul comunică. Reducerea orelor de educație plastică și estetică ar contraveni acestor principii, restricționând accesul copiilor la o educație completă și variată. 3. Dreptul la nediscriminare și la acces egal la educație: Legea Educației Naționale nr. 1/2011 promovează accesul la educație pentru toți copiii, fără discriminare. Eliminarea orelor de educație artistică ar putea avea un efect discriminativ indirect, în special pentru elevii talentați în domeniul umanist în general sau în cel al artelor, în mod particular, care nu vor avea aceleași oportunități de a-și dezvolta aptitudinile. Copiii din medii dezavantajate, care nu își permit cursuri extracurriculare private, ar fi privați de singura oportunitate de a avea acces la educație artistică formală. Inegalitate de șanse: Elevii care manifestă înclinație către zona umanistă a spectrului materiilor, caracterizați genetic sau influențați educațional prin dezvoltarea emisferei cerebrale drepte – responsabile de comunicarea și inteligența codificărilor artistice – sunt discriminați și vor avea de suferit o deziluzie cumplită, cerându-li-se să fie apți doar la materiile științifice (de care este responsabilă mai cu seamă emisfera stângă a creierului).  4. Obligația statului de a asigura o educație holistică și incluzivă: Legea nr. 1/2011 prevede că statul român asigură egalitatea de șanse în învățarea pe tot parcursul vieții și educația pentru toți, ca servicii publice. O educație holistică, care include artele, este esențială pentru dezvoltarea completă a copiilor. Limitarea acestei componente ar restrânge accesul la o educație echilibrată. 5. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: această lege reglementează dreptul copiilor la o dezvoltare armonioasă și echilibrată din toate punctele de vedere, inclusiv educațional. Articolul 6 prevede că orice copil are dreptul la educație, iar statul trebuie să ofere condiții corespunzătoare pentru dezvoltarea deplină a personalității acestuia. Reducerea orelor de educație artistică ar reprezenta o încălcare a acestor prevederi, limitând accesul copiilor la o educație completă. 6. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe: deși este o lege dedicată protecției creației artistice, în preambulul său se subliniază importanța culturii și a creației în dezvoltarea societății. O reducere a educației artistice în școli ar contraveni principiilor promovării culturii naționale și a creativității, încurajate prin această lege. Educația artistică este un prim pas în formarea viitorilor creatori și protectori ai patrimoniului cultural. 7. Convenția UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial: România este parte semnatară a acestei convenții internaționale, care încurajează statele membre să asigure educația culturală și artistică ca parte esențială a protejării și promovării patrimoniului imaterial. Învățarea artei în școli este un mod direct de a asigura transmiterea tradițiilor și cunoștințelor artistice viitoarelor generații. Reducerea acestor ore poate fi interpretată ca o nerespectare a obligațiilor asumate prin convenția respectivă. 8. În legătură cu alinierea cu legislația Uniunii Europene - o eventuală diminuare a importanței artelor în educație ar plasa România în dezacord cu direcțiile asumate la nivel european, pentru că educația artistică este sprijinită și în cadrul Strategiei pentru educație și formare 2020 a UE, care promovează educația incluzivă și dezvoltarea de competențe cheie pentru tot restul vieții. Conform acestei strategii, competențele culturale și artistice fac parte dintr-o educație de calitate, asigurând formarea unor cetățeni capabili să se adapteze la schimbările rapide din societate și piața muncii. Perspectiva integrării în cadrul european al educației reprezintă un moment definitoriu, al responsabilității formatorilor și al cadrelor didactice care au datoria de a reevalua planurile de învățământ și programele analitice. E necesar să se stabilească repere flexibile, obiective, tangibile prin valorificarea experienței, a punctelor forte din programa existentă la nivel național, pe de o parte și, pe de altă parte, armonizarea cu politicile similare din spațiul european și valorificarea acestora, având ca reper documentele-cadru ale Comisiei Europene, ale factorilor de decizie implicați în organizarea sistemului de educație.