Introducerea unui curs de prim ajutor în creșe și grădinițe reprezintă o necesitate vitală pentru siguranța copiilor. Astfel de cursuri ar furniza personalului abilitățile esențiale pentru a gestiona rapid situații de urgență și pentru a oferi primul ajutor în caz de nevoie, asigurând un mediu mai sigur și mai protejat pentru cei mici. Este un semnal important al responsabilității și preocupării față de bunăstarea copiilor noștri.

Va rugam sa semnați aceasta petiție doar dacă aveți copilul înscris la Școala Generală nr.1 din Bragadiru, Ilfov!

Sanatatea noastra este cea mai importanta. Avem o sursa de hrana care este imbuibata cu zahar si nu suntem constienti de ceea ce se intampla. Majoritatea oamenilor nu citesc exact ce cumpara. Riscul mare este sa ajungem de tineri in spitale pentru ca producatorii de alimente ne OTRAVESC ! Copii primesc prin alimentele cumparate de 10 ori mai mult zahar decat este normal.

Este o zonă care are potențialul să acopere o nevoie stringentă a întregii zone metropolitane - nevoie de unități de învățământ. Cu resursele potrivite, putem îmbunătăți viitorul unor generații.

Lukas e doar unul dintre elevii care nu se acomodează cu mediul militar. Unii recurg la încălcarea regulamentului pentru a fi exmatriculați și astfel își obligă părinții să plătească liceul. Alții pur și simplu acumulează frustrări și dezamăgiri până cedează. Trebuie să ne asigurăm că această tragedie nu se va repeta, că moartea lui Lucas nu a fost în zadar. [1] https://www.protv.ro/articol/96579-elevul-din-alba-iulia-care-s-a-aruncat-de-la-etajul-4-al-scolii-a-lasat-un-bilet-de-adio-cuvintele-sfasietoare-adresate-familiei

În România există peste 50.000 de elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) cărora nu li respectă dreptul la educație incluzivă. Potrivit legislației în vigoare încadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează conform art. 11 din Ordinul 5574/2011 și prevede un număr maxim de 12 copii/elevi/tineri cu deficienţe moderate sau uşoare. În realitate această lege nu este respectată deoarece media numărului de copii cu CES pentru un profesor itinerant depășește cu mult acest număr, ajungând la peste 40 de elevi pentru un singur profesor itinerant. Acest deficit de resursă umană asupra căruia încercăm să tragem un semnal de alarmă duce la scăderea eficienței actului educațional. Infrastructura școlară trebuie, de asemenea, să fie adaptată pentru a facilita accesul și participarea elevilor cu CES. Aceasta include facilități fizice accesibile, tehnologii asistive și alte resurse necesare pentru a susține procesul de învățare al acestor elevi. Prin investiții în infrastructură, se poate crea un mediu fizic propice în care elevii cu diverse nevoi să se simtă incluși și acceptați. În plus, asigurarea unei distribuții echitabile a resurselor financiare și infrastructurale în toate școlile contribuie la eliminarea inegalităților în educație și la crearea unui sistem educațional mai drept și mai accesibil pentru toți elevii. Intervenția timpurie și identificarea nevoilor copiilor care prezintă cerințe educaționale speciale reprezintă un pilon crucial în asigurarea succesului școlar pentru copiii cu dificultăți de învățare. Implementarea unui proces riguros și obligatoriu de mapare încă de la începutul parcursului educațional permite identificarea rapidă a nevoilor individuale ale elevilor, facilitând astfel o intervenție promptă și personalizată. Prin instituirea unui sistem obligatoriu de intervenție timpurie, școlile pot oferi sprijinul necesar imediat ce apar semnele dificultăților de învățare. Această acțiune timpurie nu numai că îmbunătățește performanțele academice ale elevilor, dar are și un impact pozitiv asupra încrederii în sine. Totodată, ajută la prevenirea amplificării discrepanțelor de învățare, dar și la prevenirea abandonului școlar, consolidându-se astfel baza pentru o societate mai incluzivă și diversă. Semnează și tu petiția prin care cerem echitate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale! --- Prezentul demers face parte din proiectul „ASIGURacCES”. Proiect derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și Sex og Politikk, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Pentru a afla mai multe despre proiectul nostru, puteți accesa: https://secs.ro/asiguracces-ro/ sau https://www.facebook.com/SECS.RO. Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Pentru a ajunge la cursuri, dreptul la educație este un privilegiu și fiecare avem dreptul la educație necondiționat

Pentru a putea menține calitatea sistemului de învățământ superior românesc la standardele europene asumate în nenumărate rânduri și pentru a contribui la dezvoltarea unui sistem educațional cu adevărat echitabil, sustenabil și accesibil, acest aspect trebuind să constituie o prioritate absolută atât pentru factorii de decizie și instituțiile de învățământ superior, cât și pentru societatea civilă. În contextul în care ne raportăm la un stat membru al Spațiului European al Învățământului Superior, importanța reglementării unor măsuri care să stimuleze universitățile în a adopta politici specifice, în special atunci când sesizăm deficiențe privind prioritizarea acestor aspecte, este evidentă. Așadar, solicităm acordarea atenției cuvenite necesității de a reglementa aceste aspecte esențiale dezvoltării unui mediu academic în care principiile și asumările la nivel european sunt valorificate cu adevărat, fiind responsabilitatea noastră colectivă să asigurăm un mediu sustenabil, echitabil și accesibil pentru toți cei implicați în procesul de învățământ superior. Alătură-te și tu campaniei noastre și semnează petiția!

Doar în aceste condiții este asigurată relevanța voinței majorității poporului și asigurarea Democrației Directe la oricare din legile importante de interes național, inclusiv la referendumuri.

Este important sa apreciem efortul depus de elevi pe parcursul celor 4 ani de liceu și capacitatea lor de a trece cu succes peste provocările profilului ales. În acest fel vor fi mult mai determinanți și rata de succes va fi cu mult mai mare decât în prezent.

HU: (RO: vezi mai jos) Az elmúlt napokban mélyen megrázta Csíkszereda közösségét az Átlátszó Erdély portálon megjelent cikksorozat, amelyben kilenc lány meséli el: Orbán Zsolt, a Márton Áron Főgimnázium történelemtanára és Csíkszereda Önkormányzatának volt tanácsosa húsz éven át szexuálisan és érzelmileg visszaélt a diákjaival. Ha támogatod a bátor megszólalókat, ha látni akarod, hogy mindennek következményei lesznek, ha azt akarod, hogy pozitív változások történjenek: írd alá ezt a petíciót. És mindenkinek szól, nem csak Csíkszeredának és a Márton Áron Főgimnázium egykori és jelenlegi diákjainak. Írja alá minden diák, szülő, tanár, polgár, aki érintett, aki hallott már hasonlót, akit egyszerűen felháborít ez az eset, attól függetlenül, hogy hol járt iskolába és hol él. Fogjunk össze, álljunk ki együtt a felszólalók védelmében. Mutassuk meg, hogy sokan vagyunk. És többé nem engedjük, hogy ilyesmi megtörténjen. A teljes levél itt olvasható: https://atlatszo.ro/velemeny/nyilt-level-szolidaritas-orban-zsolt-visszaelesei-ellen-felszolalokkal/ RO: În ultimele zile comunitatea din Miercurea Ciuc a fost profund zguduită de o serie de articole publicate pe portalul Átlátszó Erdély, în care nouă fete povestesc pe rând: Zsolt Orbán, profesor de istorie al Colegiului Național Márton Áron și fost consilier al municipiului Miercurea Ciuc, și-a abuzat sexual și emoțional elevii timp de douăzeci de ani. Dacă vrei să îi susții pe cei care au avut curajul să vorbească, dacă vrei ca toate aceste lucruri să aibă consecințe, dacă dorești să se producă o schimbare pozitivă: semnează această petiție! Este valabil pentru toată lumea, nu doar pentru cei din Miercurea Ciuc și pentru foștii și actualii elevi ai Colegiului Național Márton Áron. Să semneze fiecare elev, părinte, profesor, cetățean care este afectat, care a auzit lucruri similare, care este pur și simplu indignat de aceste cazuri, indiferent de unitatea de învățământ pe care a urmat-o sau de domiciliul actual. Haideți să fim uniți, să fim uniți în apărarea celor care și-au împărtășit poveștile. Haideți să arătăm că suntem mulți. Și să nu mai permitem niciodată să se întâmple așa ceva. Întreaga scrisoare se găsește aici (sub versiunea maghiară): https://atlatszo.ro/velemeny/nyilt-level-szolidaritas-orban-zsolt-visszaelesei-ellen-felszolalokkal/

Subiectul III la bacalaureat la proba de limba și literatura română are un singur scop: ca noi să TOCIM inutil eseurile unor profesori. Nu rămânem cu nimic după ce am învățat pe de rost zeci de pagini, deoarece se uită tot in următoarele săptămâni. Singurii care au de câștigat de aici sunt editurile, autorii cărților de argumentări și profesorii care oferă meditații. Înțelegem de ce este necesar să cunoaștem literatura română. Unele cărți pot fi interesante și relevante timpului în care trăim, totuși nu putem simți decât ură față de aceste cărți din cauza modului în care ne sunt prezentate. Nu e de mirare că România este PE ULTIMUL LOC LA CITIT in Europa, deoarece apare un sentiment de dispreț total față de lectură încă din liceu. Sunt zeci de pagini ce trebuie învățate mecanic pentru o notă cât mai mare, fară ca noi să înțelegem măcar eseul învățat, plin de cuvinte pompoase inserate acolo de profesori cu scopul de a-și etala vocabularul bogat. Nu este nici vina lor, încearcă să ne asigure punctaj maxim la BAC, dar dacă cineva chiar ar încerca să își exprime opinia nu ar avea nicio șansă la o notă bună, mai ales dacă lucrarea acestuia ajunge într-un set de teste cu eseuri memorate la care ai nevoie de un dex lângă tine pentru a înțelege măcar cuvintele. Nu este de mirare nici faptul ca suntem codași la testele PISA. 44% din elevii ce au susținut aceste teste sunt analfabeți funcționali. Nu înțeleg ceea ce citesc, nu pentru că ar fi proști, ci din cauza faptului că nu au fost obișnuiți sau puși măcar să înțeleaga cu adevărat un text.