• Cerem transport pentru elevi!: Prefectului Vasile Moldovan si Consiliului Județean al jud. Maram...
    Deși s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În zone rurale, școlile lipsesc pe raze de zeci de km. Elevii nu își permit transportul în comun sau autocare, așa că parcurg aceste distanțe pe jos. „Atunci când plouă ne luăm cizme, dar uneori nici alea nu ne ajută fiindcă este noroi până la genunchi, trece de cizme, ne murdărim și ne udăm toți.” „A fost iarna aceea în care a nins atât de tare încât nici căruțele nu mai mergeau spre noi, ca să facă urme prin care să pășim. Am făcut noi până la urmă cărare, unul în spatele altuia.” „La început era mai greu pentru că nu cunoșteam pe nimeni cu care să merg. Acum mai am prieteni, colegi. Așa le-a fost și mai ușor părinților știind că nu mai vin singură.” În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor* s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent mic din prețul real al abonamentului, după cum urmează: - doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, - 41% primesc înapoi mai puțin de o treime din costul real al abonamentului, - procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total (3%), cât și pentru cei ce primesc între 50-70% (4%), - din 2013, aproximativ 30.000 de elevi nu mai frecventeze cursurile unei unități de învățământ din cauza incapacității de a acoperi cheltuielile de transport. Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Lipsa de reacție a prefecților în cazul neaplicării legii de către consiliile locale și județene are un impact puternic negativ în facilitarea frecventării orelor de curs pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și în posibilitatea acestora de a călători cu costuri reduse în cadrul unităților administrativ-teritoriale ale României, așa cum au dreptul. Pentru elevii de azi și de mâine, semnează petiția! * Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”: https://rebrand.ly/statut-elev-national
    2 din 100 Semnături
  • Cerem transport pentru elevi!: Prefectului Ioana Mădălina Lupea si Consiliului Județean al jud. ...
    Deși s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În zone rurale, școlile lipsesc pe raze de zeci de km. Elevii nu își permit transportul în comun sau autocare, așa că parcurg aceste distanțe pe jos. „Atunci când plouă ne luăm cizme, dar uneori nici alea nu ne ajută fiindcă este noroi până la genunchi, trece de cizme, ne murdărim și ne udăm toți.” „A fost iarna aceea în care a nins atât de tare încât nici căruțele nu mai mergeau spre noi, ca să facă urme prin care să pășim. Am făcut noi până la urmă cărare, unul în spatele altuia.” „La început era mai greu pentru că nu cunoșteam pe nimeni cu care să merg. Acum mai am prieteni, colegi. Așa le-a fost și mai ușor părinților știind că nu mai vin singură.” În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor* s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent mic din prețul real al abonamentului, după cum urmează: - doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, - 41% primesc înapoi mai puțin de o treime din costul real al abonamentului, - procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total (3%), cât și pentru cei ce primesc între 50-70% (4%), - din 2013, aproximativ 30.000 de elevi nu mai frecventeze cursurile unei unități de învățământ din cauza incapacității de a acoperi cheltuielile de transport. Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Lipsa de reacție a prefecților în cazul neaplicării legii de către consiliile locale și județene are un impact puternic negativ în facilitarea frecventării orelor de curs pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și în posibilitatea acestora de a călători cu costuri reduse în cadrul unităților administrativ-teritoriale ale României, așa cum au dreptul. Pentru elevii de azi și de mâine, semnează petiția! * Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”: https://rebrand.ly/statut-elev-national
    3 din 100 Semnături
  • Cerem transport pentru elevi!: Prefectului Lucian Furdui si Consiliului Județean al jud. Tulcea
    Deși s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În zone rurale, școlile lipsesc pe raze de zeci de km. Elevii nu își permit transportul în comun sau autocare, așa că parcurg aceste distanțe pe jos. „Atunci când plouă ne luăm cizme, dar uneori nici alea nu ne ajută fiindcă este noroi până la genunchi, trece de cizme, ne murdărim și ne udăm toți.” „A fost iarna aceea în care a nins atât de tare încât nici căruțele nu mai mergeau spre noi, ca să facă urme prin care să pășim. Am făcut noi până la urmă cărare, unul în spatele altuia.” „La început era mai greu pentru că nu cunoșteam pe nimeni cu care să merg. Acum mai am prieteni, colegi. Așa le-a fost și mai ușor părinților știind că nu mai vin singură.” În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor* s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent mic din prețul real al abonamentului, după cum urmează: - doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, - 41% primesc înapoi mai puțin de o treime din costul real al abonamentului, - procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total (3%), cât și pentru cei ce primesc între 50-70% (4%), - din 2013, aproximativ 30.000 de elevi nu mai frecventeze cursurile unei unități de învățământ din cauza incapacității de a acoperi cheltuielile de transport. Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Lipsa de reacție a prefecților în cazul neaplicării legii de către consiliile locale și județene are un impact puternic negativ în facilitarea frecventării orelor de curs pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și în posibilitatea acestora de a călători cu costuri reduse în cadrul unităților administrativ-teritoriale ale României, așa cum au dreptul. Pentru elevii de azi și de mâine, semnează petiția! * Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”: https://rebrand.ly/statut-elev-national
    3 din 100 Semnături
  • Cerem transport pentru elevi!: Prefectului Ovidiu-Victor Frenț si Consiliului Județean al jud. B...
    Deși s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În zone rurale, școlile lipsesc pe raze de zeci de km. Elevii nu își permit transportul în comun sau autocare, așa că parcurg aceste distanțe pe jos. „Atunci când plouă ne luăm cizme, dar uneori nici alea nu ne ajută fiindcă este noroi până la genunchi, trece de cizme, ne murdărim și ne udăm toți.” „A fost iarna aceea în care a nins atât de tare încât nici căruțele nu mai mergeau spre noi, ca să facă urme prin care să pășim. Am făcut noi până la urmă cărare, unul în spatele altuia.” „La început era mai greu pentru că nu cunoșteam pe nimeni cu care să merg. Acum mai am prieteni, colegi. Așa le-a fost și mai ușor părinților știind că nu mai vin singură.” În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor* s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent mic din prețul real al abonamentului, după cum urmează: - doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, - 41% primesc înapoi mai puțin de o treime din costul real al abonamentului, - procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total (3%), cât și pentru cei ce primesc între 50-70% (4%), - din 2013, aproximativ 30.000 de elevi nu mai frecventeze cursurile unei unități de învățământ din cauza incapacității de a acoperi cheltuielile de transport. Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Lipsa de reacție a prefecților în cazul neaplicării legii de către consiliile locale și județene are un impact puternic negativ în facilitarea frecventării orelor de curs pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și în posibilitatea acestora de a călători cu costuri reduse în cadrul unităților administrativ-teritoriale ale României, așa cum au dreptul. Pentru elevii de azi și de mâine, semnează petiția! * Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”: https://rebrand.ly/statut-elev-national
    3 din 100 Semnături
  • Cere decont pentru ajutorul persoanelor cu dizabilități vizuale
    Calitatea vieții unei persoane cu deficiențe de vedere poate crește considerabil cu acest dispozitiv care redă o mare parte din abilitățile de comunicare. Smartphone-ul pentru nevăzători e defapt un ”accesoriu tiflotehnic”; nu un capriciu, ci chiar o necesitate. Am rugat câțiva nevăzători să ne povestească cum le îmbunătățește smartphone-ul viața: Liviu: ”Cu ajutorul telefonului citesc etichetele de pe produsele alimentare, citesc cărți, plătesc facturi etc.” Geo: ”Azi, mă pot urca într-un mijloc de transport în comun, pot seta destinația și telefonul mă anunță când trebuie să cobor; Pot urmări orice film în aplicația Netflix, subtitrarea fiind citită de VoiceOver; Pot comanda orice produs din supermarket și îl primesc la ușă în maxim 2 ore fără să fiu obligat să cer ajutor în magazin sau să merg cu cineva; La birou, pot așeza documente în dreptul obiectivului camerei, și telefonul îmi citește textul pe care îl conțin; Pe rețelele de socializare, telefonul îmi descrie conținutul imaginilor; Pot plăti facturi într-o simplă aplicație, fără să stau la coadă la fiecare furnizor. Așadar, datorită telefonului mobil, viața nevăzătorilor a devenit mult mai ușoară.” Sorin: ”Mă ajută să mă orientez. Atât Google Maps cât și Waze sunt accesibilizate pentru nevăzători și le folosesc zilnic.” Adresăm aceasta petiție Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate întocmai pentru că termenul de justiție socială se referă la conceptul că toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități pentru dezvoltarea economică, politică și socială indiferent de dizabilitate. Tehnologia Equal - “Smartphone-ul de la capriciu la necesitate”, un program dezvoltat de Asociația pentru Dezvoltare Urbană cu sprijinul Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile http://www.fdsc.ro/
    3.296 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Asociația pentru Dezvoltare Urbană procivic.ro
  • Vrem spațiu amenajat pentru copii la Cinema Dacia!
    Noi, mănășturenii, suntem peste 100.000 de persoane și nu avem destule locuri de joacă pentru copiii noștri. De aceea, propunem deschiderea unui asemenea spațiu la Cinema Dacia, mai ales pentru sezonul rece și pentru perioadele în care plouă. Accesul la locurile de joacă private private costă 40 de lei câteva ore și se află la distanțe mari de cartier, în mall-uri. Vrem servicii publice de calitate. Creșterea calității vieții la Cluj se poate crea și prin amenajarea ca proiect-pilot a unui spațiu de joacă în interior, idee care se poate extinde apoi la toate centrele Primăriei din alte cartiere.
    176 din 200 Semnături
    Inițiat de Adrian Dohotaru
  • Fără grădinițe private finanțate din bani publici
    Prin proiectul „GROwth – investim în copii, investim în viitor”, un investitor care primește finanțarea nerambursabilă din partea statului și construiește o grădiniță sportivă de la 0 este obligat să asigure 8% locuri gratuite din total. Pentru privații care renovează clădiri existente, procentul este de 4% locuri gratuite din total. După patru ani de la finalizarea construcției, obligația de a asigura locuri gratuite dispare. De exemplu, în cazul unei grădinițe cu o grupă de 25 de copii, 8% înseamnă 2 locuri gratuite. Pentru aceeași grupă de copii, 4% înseamnă un singur loc gratuit. Un studiu INS ne arată că, în 2016, în România erau aproximativ 1.000.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 ș 4 ani. Dintre aceștia, doar 344.000 erau înscriși la creșe și grădinițe. Asta în timp ce numărul unităților preșcolare era de 1.177. Pe lângă numărul mic de grădinițe raportate la numărul de copii, se mai adaugă și lipsa resurselor financiare. Realitatea pentru o majoritate, invizibilă pentru cei care gândesc politici publice în educație, este că lipsa banilor este unul dintre principalele motive pentru care copiii nu ajung în grădinițe. Însă, Guvernul are soluția pentru rezolvarea problemei din educația preșcolară românească. Să construiască 1.000 de grădinițe sportive private, finanțate cu banii contribuabililor.
    738 din 800 Semnături
    Inițiat de Ana Racheleanu
  • Digi24, nu renunța la emisiunea ”România Furată”!
    Într-un climat mediatic dominat de fake news prin canale ca Antena3 sau România TV, postul de știri Digi24 era o ultimă redută TV a libertății de exprimare și adevărului. Conform Paginademedia.ro, Digi24 a decis să renunțe la emisiunea de investigații ”România Furată” în cadrul unor modificări majore și la nivelul conținutului televiziunii, care urmează să aibe un profil mai apropiat de o televiziune generalistă. Acest link te va conduce la articol: https://www.paginademedia.ro/2019/02/s-a-furat-romania-furata?fbclid=IwAR2ZE3gLKEbqcZ7_PoGW4bz54WgDblATeVfxLbxoUo5r2yTUXoyfPmwiMVM
    1.420 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Florin Badita
  • Susținem Timbrul de arhitectură și solicităm respingerea PL-x 737/2018!
    Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România
    2.074 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ordinul Arhitecților din România
  • Votați pentru drepturile elevilor!
    Petiția noastră este importantă deoarece educația este esențială, iar acești copii nu pot ajunge la a-și exercita dreptul garantat de Constituție pentru că este prea scumpă deplasarea. Pentru a ajunge la liceu din Băneasa, elevii din localitățile Carvăn, Canlia și Coslugea plătesc între 300 și 336 RON pe lună. Din această sumă, numai 74 RON sunt decontați, prea puțin pentru ca aceștia să își permită să meargă la școală. Domnul primar nu dorește să ofere transport și nici nu asigură venit pentru plata celui particular. Răspunsul său la multe întrebări este „Liceul nu este în comună". Nu acceptăm acest lucru! Dreptul la educație este garantat prin Constituție iar lipsa infrastructurii educaționale este o problemă a autorităților, nu a cetățenilor care trebuie să compenseze financiar.
    36 din 100 Semnături
    Inițiat de Silvia Bălan
  • Școlile sa își suspende programul
    Sunt deja 39 de morți din cauza gripei , nu vrem și alții , semnați petiția Protejați-vă copii
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Elena Mocanu
  • Colectare Selectivă reală în România
    1. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectare selectivă a deșeurilor, o schimbare imediată în această privința este absolut necesară. 2. România este sancționată de Uniunea Europeană pe tema deșeurilor și pierde banii cetățenilor pentru că nu pune în practică reciclarea și colectarea selectivă. 3. O schimbare a mentalității societății referitoare la reciclare este necesară iar această se poate face concret prin implementarea colectării selective.
    95 din 100 Semnături
    Inițiat de Stefan Radovici Picture