S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Dl ministru al educației, Daniel David și reprezentanții Ministerului Educației
Susține arta și cultura în educație în dezbaterile privind planurile-cadru!
Cadrele didactice din învățământul preuniversitar de masă și vocațional, cu specializările Educație plastică, Educație estetică și Arte vizuale - ne exprimăm prin prezentul memoriu dezacordul și îngrijorarea privind proiectul noilor planuri-cadru pentru liceu, care ar urma să fie aplicate începând cu anul școlar 2026-2027. Considerăm că la nivelul acestui proiect disciplinele din aria curriculară Arte, respectiv Educația vizuală și Educația muzicală, așa cum sunt ele definite de domeniul lor de conținut, sunt minimalizate ca rol și importanță, atât în formarea profilului absolventului de liceu, cât și în raport cu alte discipline sau chiar alte arii curriculare.
Vă rugăm să primiți și să consultați acest memoriu, redactat de un grup de inițiativă format din profesori de arte vizuale, metodiști și inspectori de specialitate, care susțin menținerea educației plastice în curriculumul școlar și care trag un semal de alarmă privind riscurile majore pe care eliminarea acestei discipline le poate avea asupra dezvoltării elevilor și, implicit, asupra societății pe termen lung.
Temerile noastre sunt justificate de următoarele aspecte:
· Reducerea orelor de artă din planul-cadru nu reprezintă doar o schimbare în structura curriculară, ci are implicații profunde asupra întregului sistem educațional.
· Artele, fie ele plastice, muzicale sau teatrale, sunt un vehicol esențial pentru dezvoltarea intelectuală, emoțională și culturală a copiilor și a tinerilor. Îndepărtarea oricăreia din programă înseamnă nu doar o diminuare a oportunităților de expresie creativă, ci și o pierdere a unor abilități fundamentale esențiale în formarea gândirii critice, a empatiei și a înțelegerii diversității culturale.
· În acest context, educația artistică devine un instrument indispensabil pentru pregătirea tinerelor generații pentru provocările unei societăți în continuă schimbare, iar ignorarea acestei componente riscă să compromită dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Îngrijorarea privind diferențele de viziune între semnatarii acestui memoriu pe de o parte (includ aici pe profesorii de arte vizuale, de muzică, dar și pe cei care predau celelalte ramuri artistice: arhitectură, literatură, coregrafie, fotografie, arte video, teatru și film, îi includ pe mentorii noștri din universitățile de artă care ne susțin și pe membrii Uniunii Artiștilor Plastici care inițiază și ei un demers asemănător) și specialiștii de la Ministerul Educației care propun reforma, pe de altă parte - nu are la bază refuzul nostru de a accepta această reformă, ci faptul că aparent acea echipă nu a avut instrumentele și toată informația necesară pentru a realiza CEEA CE reprezintă de fapt arta în educație.
Atingerea de competențe
Confom Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 - formarea elevilor se impune a fi mijlocită de cele opt competențe-cheie europene: 1. comunicare în limba maternă/competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului, 2. comunicare în limbi străine/competența în multilingvism, 3. competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe, tehnologie și inginerie, 4. competenţă digitală, de siguranță pe internet și securitate cibernetică, 5. competența personală, socială și a învăţa să înveţi, 6. competenţa civică, juridică și de protejare a mediului, 7. spiritul de inițiativă și antreprenoriat, 8. competenţa de sensibilizare şi exprimare culturală.
Însă aceste competențe-cheie nu sunt expuse într-o ierarhie, nu sunt clasificate în esențiale, importante și neimportante ca pondere, ci reprezintă aceeași valoare în formarea unui copil sau a unui tânăr. Sunt extrem de fluide și se bazează în achiziționare unele pe altele, pentru că astfel funcționează, neurologic, cogniția. Prin intermediul disciplinelor educație plastică și estetică se are în vedere formarea și cultivarea unei personalității umane complexe, cu atitudini pozitive, sensibilă la frumosul din societate, din artă sau din natură, implementând valori morale, estetice și intelectuale.
În România artele au fost ignorate în educație pe motiv că nu ar avea ”utilitate”, pragmatic vorbind. Aceasta este din nou o premisă falsă. Componenta sa spirituală sprijină, în paralel, achizițiile concrete ale copilului și omului în devenire.
Propunem:
Alocarea pentru Educația muzicală și Educația vizuală același buget de timp pe care îl au toate celelalte discipline din alte arii curriculare, care fac parte momentan din trunchiul comun, respectiv minimum o oră/săptămână pentru Educație vizuală și o oră/săptămână pentru Educație muzicală pentu toate clasele de liceu.
Vă rugăm respectuos să reevaluați cu atenție planurile-cadru pentru liceu, privind și din perspectiva pe care v-am expus-o argumentat din multiple puncte de vedere.
Sperăm într-o colaborare fructuoasă cu Ministerul Educației și cu reprezentanții săi nu doar în această problematică actuală, ci și pe viitor!
Sperăm într-o colaborare fructuoasă cu Ministerul Educației și cu reprezentanții săi nu doar în această problematică actuală, ci și pe viitor!
De ce este important?
Linii juridice în contextul legal național și european
Definirea artei și a rolului ei trebuie pusă în balanță cu argumentele concise, de ordin juridic, cu directive care s-au dat la nivel global sau european. Pentru că în timp s-a ajuns la aceste formule tocmai în scopul de a progresa pe acest teren al drepturilor omului și incluziunii sale înt-o comunitate care să-i ofere echilibru și șanse egale la dezvoltarea potențialului său. Să dăm câteva exemple:
1. CAPITOLUL II din Constituția României privind Drepturile și Libertățile fundamentale, articolul 33:
(1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii;
(2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită;
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.
2. Respectarea legislației internaționale privind drepturile copilului
România este semnatară a Convenției ONU privind Drepturile Copilului, care prevede la Articolul 29 că educația trebuie să urmărească „dezvoltarea completă a personalității copilului, a talentelor și a abilităților sale mentale și fizice la potențialul maxim”. Educația artistică contribuie semnificativ la această misiune, oferindu-le copiilor oportunitatea de a-și explora și dezvolta talentele artistice, abilități cognitive și sociale. Nu în ultimul rând prin intermediul artei – copilul comunică. Reducerea orelor de educație plastică și estetică ar contraveni acestor principii, restricționând accesul copiilor la o educație completă și variată.
3. Dreptul la nediscriminare și la acces egal la educație: Legea Educației Naționale nr. 1/2011 promovează accesul la educație pentru toți copiii, fără discriminare. Eliminarea orelor de educație artistică ar putea avea un efect discriminativ indirect, în special pentru elevii talentați în domeniul umanist în general sau în cel al artelor, în mod particular, care nu vor avea aceleași oportunități de a-și dezvolta aptitudinile. Copiii din medii dezavantajate, care nu își permit cursuri extracurriculare private, ar fi privați de singura oportunitate de a avea acces la educație artistică formală.
Inegalitate de șanse: Elevii care manifestă înclinație către zona umanistă a spectrului materiilor, caracterizați genetic sau influențați educațional prin dezvoltarea emisferei cerebrale drepte – responsabile de comunicarea și inteligența codificărilor artistice – sunt discriminați și vor avea de suferit o deziluzie cumplită, cerându-li-se să fie apți doar la materiile științifice (de care este responsabilă mai cu seamă emisfera stângă a creierului).
4. Obligația statului de a asigura o educație holistică și incluzivă: Legea nr. 1/2011 prevede că statul român asigură egalitatea de șanse în învățarea pe tot parcursul vieții și educația pentru toți, ca servicii publice. O educație holistică, care include artele, este esențială pentru dezvoltarea completă a copiilor. Limitarea acestei componente ar restrânge accesul la o educație echilibrată.
5. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: această lege reglementează dreptul copiilor la o dezvoltare armonioasă și echilibrată din toate punctele de vedere, inclusiv educațional. Articolul 6 prevede că orice copil are dreptul la educație, iar statul trebuie să ofere condiții corespunzătoare pentru dezvoltarea deplină a personalității acestuia. Reducerea orelor de educație artistică ar reprezenta o încălcare a acestor prevederi, limitând accesul copiilor la o educație completă.
6. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe: deși este o lege dedicată protecției creației artistice, în preambulul său se subliniază importanța culturii și a creației în dezvoltarea societății. O reducere a educației artistice în școli ar contraveni principiilor promovării culturii naționale și a creativității, încurajate prin această lege. Educația artistică este un prim pas în formarea viitorilor creatori și protectori ai patrimoniului cultural.
7. Convenția UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial: România este parte semnatară a acestei convenții internaționale, care încurajează statele membre să asigure educația culturală și artistică ca parte esențială a protejării și promovării patrimoniului imaterial. Învățarea artei în școli este un mod direct de a asigura transmiterea tradițiilor și cunoștințelor artistice viitoarelor generații. Reducerea acestor ore poate fi interpretată ca o nerespectare a obligațiilor asumate prin convenția respectivă.
8. În legătură cu alinierea cu legislația Uniunii Europene - o eventuală diminuare a importanței artelor în educație ar plasa România în dezacord cu direcțiile asumate la nivel european, pentru că educația artistică este sprijinită și în cadrul Strategiei pentru educație și formare 2020 a UE, care promovează educația incluzivă și dezvoltarea de competențe cheie pentru tot restul vieții. Conform acestei strategii, competențele culturale și artistice fac parte dintr-o educație de calitate, asigurând formarea unor cetățeni capabili să se adapteze la schimbările rapide din societate și piața muncii.
Perspectiva integrării în cadrul european al educației reprezintă un moment definitoriu, al responsabilității formatorilor și al cadrelor didactice care au datoria de a reevalua planurile de învățământ și programele analitice. E necesar să se stabilească repere flexibile, obiective, tangibile prin valorificarea experienței, a punctelor forte din programa existentă la nivel național, pe de o parte și, pe de altă parte, armonizarea cu politicile similare din spațiul european și valorificarea acestora, având ca reper documentele-cadru ale Comisiei Europene, ale factorilor de decizie implicați în organizarea sistemului de educație.