• Eliberați Pădurea Snagov de munții de gunoaie!
    Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.
    171 din 200 Semnături
    Inițiat de Loredana Lavric
  • Stop deseuri aruncate la intamplare in Somcuta Mare si satele apartinatoare
    Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.
    114 din 200 Semnături
    Inițiat de Bogdan Iulian Naghi
  • Îl vrem pe Mihai Goțiu comisar general al Gărzii Naționale de Mediu
    Garda Națională de Mediu (GNM) este principala instituție cu rol de inspecție, control și sancționare a respectării, respectiv încălcării reglementărilor legate de protecția mediului în România. ”GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare.” (art. 2, alin. (2), din HG 1005/2012, privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu). GNM poate dispune sancțiuni, poate controla și poate solicita retragerea, suspendarea ori anularea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de mediu/autorizații integrate de mediu (inclusiv în domeniul pădurilor) atunci când sunt încălcate ori când au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. GNM are obligația să sesizeze organele de cercetare atunci când constată fapte de natură penală în domeniul respectării normelor de mediu. GNM propune și participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecției mediului; organizează evenimente cu caracter educativ și colaborează cu organizațiile civice din domeniul protecției mediului. Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului (ministrul Mediului). În timpul negocierilor legate de formarea Coaliției de Guvernare, s-a agreat că nominalizarea pentru comisarul general al GNM să fie făcută de USR PLUS, aceasta urmând să fie însușită de ministrul Mediului, respectiv prim-ministru.
    6.495 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses
  • DEMISIA celor vinovați de popularea apelor publice cu somn pitic!
    Popularea cu specii alohtone este interzisă prin lege, acestea reprezentând de multe ori o concurență neloială pentru speciile autohtone. Introducerea somnului pitic reprezintă o crimă ecologică în contextul în care numeroase state fac eforturi serioase de combatere a acestei specii.
    3.357 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Marcus Drimbea
  • Solicit sprijin pentru salvarea pădurii TOPANA, din judetul OLT
    Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.
    153 din 200 Semnături
    Inițiat de VASILE FULGA
  • Vrem parcuri nu betoane - Salvați Balta Craioviței
    A început secarea si antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița Dacă crezi că este o zona plină de mizerie gândește-te cine a adus-o aici. Natura sau nepăsarea omului? Soluția nu este asanarea si distrugerea acestui mediu natural, afectat deja de acțiunea omului. Ceea ce se întâmplă acum are un impact asupra mediului ce nu poate fi evaluat pe termen lung. Studiile arata ca zonele umede sunt de o importanta cruciala pentru absortia de carbon si ecosistemele naturale de care omul depinde. Terenul odată asanat si izvoarele colmatate nu va mai putea fi readus la starea naturală Sau poate ești un aliat al naturii și ai de gând să faci ceva. Care e planul tău pentru viitor?
    334 din 400 Semnături
    Inițiat de Razvan Mihail Picture
  • Opriți dinamitarea Văii Bistriței Gorjene!
    O carieră presupune distrugere totală a mediului. Nu doar că sunt eliminate biodiversitatea terestră și solul, dar chiar și relieful este mutilat ireversibil. Noi cariere nu au ce să caute în arii naturale protejate, ele echivalează de facto cu reducerea suprafeței ariei. Versantul sudic al Munților Vâlcan, zonă cu potențial turistic inestimabil, este deja mutilat de carierele de pe Valea Porcul și de la Suseni. Valea Pocul adăpostea un capital natural fabulos, de nivel mondial, dar a fost, la propriu, rasă de pe fața pământului. Deschiderea unei cariere și mai la vest, pe Valea Bistriței, înseamnă distrugerea completă a zonei. Impactul cumulat al celor trei zone de cariere asupra integrității ariei naturale protejate și asupra mediului înconjurător, în general, este colosal. Din istoricul de pe Google Earth se observă că firma în cauză a început mutilarea versantului, în partea de sud-est, în jurul coordonatelor 45°06′24.21′′ N și 23°02′36.08′′ E. Deci trebuie aplicate prevederile alin (2), art. 23 din legea 292/2018, este interzisă emiterea acordului de mediu. Și mai trebuie aplicată OUG 68/2007, cu privire la daunele de mediu. Din același istoric rezultă cu certitudine că au fost tăiați deja, recent, o serie de arbori în jurul coodronatelor de mai sus, fapt pentru care Garda Forestieră trebuie să aplice legea. Firma în cauză a mai încercat să dinamiteze valea și în trecut, în 26 iulie 2016 a fost chiar o dezbatere publică. Atunci ONG-urile au reușit să stopeze dezastrul. https://www.youtube.com/watch?v=Z150Up6fzN4 Acum firma profită de pandemie și, cu ”contribuția emerită” a APM Gorj, vrea să obțină acordul de mediu ocolindu-i pe localnici, fără ședința de dezbatere publică obligatorie prin lege. Abuzul funcționarilor APM Gorj este unul fără precedent, încearcă să emită acord de mediu pentru un proiect extrem de nociv, la care știu deja foarte bine că localnicii se opun. Și încearcă să o facă profitând cu cinism de pandemie. În realitate, niciun act de reglementare referitor la criza sanitară prin care trecem nu a aborgat nimic din legea 292/2018, deci ședințele de dezbatere publică rămân obligatorii. Trimiterea de e-mailuri nu reprezintă o ședință! Mai mult, chiar ANPM a putut să efectueze dezbateri publice în stare de alertă, în 18 și 19 august 2020. În plus, HG-ul în vigoare acum pentru starea de alertă este chiar mai permisiv decât cel în vigoare în 18 și 19 august. Deci nu există nicio ”scuză” pentru încalcare legii. Se remarcă și caracterul discriminatoriu al acestei ocoliri a legii, o parte dintre săteni neavând adresă de e-mail, deci neavând cum să trimită observații. Tot firma Explocarb SRL, descrisă de presa locală ca fiind firma unor ”băieți deștepți”, a amplasat în urmă cu câțiva ani o stație de concasare - sortare pe malul Bistriței, distrugând habitatul prioritar 91E0 (arinișul) în plin sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestui habitat. Conform principiului precauției din legislația de mediu, această firmă nu trebuie să mai primească niciun acord de mediu. Se remarcă și tentativa penibilă de a manipula publicul prin folosirea termenului ”microcarieră”. Este aceeași manipulare cu care ne-am lovit la distrugerea râurilor, unde s-a impus termenul de ”microhidrocentrală”. În realitate acestă carieră ar reprezenta începerea mutilării ireversibile a întregii zone, dacă vreți, un fel de ”cap de pod”. Apoi ea va fi folosită ca justificare pentru extindere (extindere recunoscută în evaluarea adecvată), și peisajul plin de pitoresc va fi înlocuit de dezastrul ecologic apocaliptic pe care-l vedem deja mai la est, pe Valea Porcul. Din formularul standard al sitului rezultă clar că proiectul afectează integritatea sitului Natura 2000. În formular se menționează la caracteristicile sitului, confrom studiului ICAS, că: ”Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină...” Dacă este dinamitat versantul văii Bistriței Gorjene, nu va mai fi un amfiteatru natural aproape nealterat, se schimbă în sens negativ caracteristicile oficiale ale sitului, deci este afectată integritatea sa. Titularul a depus un studiu fals de evaluare adecvată. Pe lângă falsul și contradicțiile din conținut, nu reiese nici că ar respecta măcar formal reglementările europene. Studiul trebuia să fie întocmit de un grup de specialiști care să acopere gama foarte largă de specii și habitate pentru care a fost desemnat situl în cauză (sit care reprezintă un caz excepțional, fapt subliniat în formularul standard: ”Cercetările româno-germane ... relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității”), după cum se poate vedea în cerințele Comisiei Europene, încă de la punctul 1.1: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/art6/natura_2000_assess_en.pdf Pe lângă Directiva Habitate, proiectul încalcă și Convenția Europeană a Peisajului (ratificata prin legea 451/2002), care prevede: ”Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană;” Aici, la ieșirea Bistriței Gorjene din munți, farmecul de un pitoresc unic al pesajului este dat de ”configurația naturală”, și ea trebuie menținută, nu dinamitată. Pentru localnici nu este vorba doar de peisaj și de costuri de oportunitate, proximitatea carierei față de locuințe, cu zgomotul, praful și utilajele grele aferente, le va transforma viața într-un calvar. Instituțiile de mediu s-au manifestat destul ca slugile unor parveniți fără scrupule, ignorând continuu dreptul constituțional al românilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic. Aceste abuzuri trebuie să înceteze!
    1.350 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Opriti excavarile ilegale de nisip din raul Timis.
    Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.
    55 din 100 Semnături
    Inițiat de Tiberiu Kovacs
  • Salvați Streiul, opriți mafia balastierelor!
    Streiul ar trebui să fie pentru români un râu sacru. Este râul sub albia căruia se spunea că a fost ascunsă comoara lui Decebal, este râul dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia. Dar, din păcate, cursul său mijlociu a fost mutilat de trei hidrocentrale ceaușiste. Însă cursul Streiului amonte de acestea și-a păstrat caracterul natural, are o valoare ecologică, peisagistică și științifică enormă. Sectorul de Strei din proximitatea satului Ciopeia reprezintă singurul curs de râu mare din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Mai mult, pe vechile hărți cursul superior al Streiului, amonte de confluența cu Râul Mare, apare sub denumirea de Petros. Ea vine, desigur, de la patul pietros al albiei, acesta dă specificul și valoarea acestui râu, și este de neconceput să acceptăm să i se fure râului chiar specificul său! Așa cum nu are ce să caute un gater într-o rezervație forestieră, nu are ce să caute o stație de sortare într-un geoparc! Șefa S.T. Hunedoara al ANANP are o argumentație de avocat al distrugătorilor naturii și susține mutilarea Streiului, printr-o adresă cu tentă manipulatoare, cu date false, care denotă dispreț față de patrimoniul natural. De exemplu, alege doar ce-i convine dintre elementele cu importanță științifică protejate de geoparc și susține că acolo nu este zonă inundabilă, deși harta oficială Copiernicus prezintă întreaga parcelă ca zonă ripariană, inundabilă. Conform OUG 57/2007, managementul unui geoparc se face în conformitate cu recomandările UNESCO. Potrivit acestora, geoparcul trebuie să conserve elemente geomorfologice şi peisagistice care furnizează informaţii pentru discipline ştiinţifice precum: geomorfologia, geografia fizică, hidrologia, sedimentologia şi pedologia. Evident că singurul curs de râu relativ mare în stare cvasi-naturală din geoparc furnizează informații științifice pentru toate aceste discipline. Geomorfologia fluvială a Streiului este extrem de importantă și orice deteriorare a sa i-ar știrbi valoarea științifică. Iar această importanță este la nivel de țară, pentru că nicăieri altundeva nu mai avem un râu relativ mare, în stare cvasi-naturală, într-un geoparc. Dacă în geoparc nu protejăm geodiversitatea, atunci evident că nu o vom face nicăieri. Cele două activități industriale conexe ar reprezenta și o încălcare a Convenției de la Berna, o serie de specii protejate prin aceasta (Crex crex, Alcedo atthis, Cinclus cinclus, specii de Motacilidae, microchiroptere, Lutra lutra etc.) având habitatul pe suprafața vizată. Exploatarea substratului albiei, chiar dacă are loc doar local, face ca întreaga structură a albie în amonte să se prăbușească, ca un castel de nisip. Impactul este perceput, în timp, chiar și pe zeci de kilometri în amonte. Iar Curtea de Justiei a UE a clarificat, în în cauza C-461/13, că este interzisă deteriorarea cu o clasă a structurii și substratului patului râului. Nu doar corpul de apă de pe râu (RORW4.1.117_B1) ar fi afectat de balastieră, ci și corpul de apă subterană din luncă (ROMU16). Legea Apelor prevede că ”se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.” Fâșia de vegetație forestieră de pe malul stâng al Streiului, care acoperă și o parte din parcela 62419 (parcela pe care se propune stația de sortare), având o suprafață mult mai mare de 0,25 ha, reprezintă legal o pădure, coform art. 2, alin. 1 din Codul Silvic. Garda Forestieră ar trebui să verifice legalitatea defrișării din această pădure, de pe parcela 62419. OUG 57/2007 prevede, la art. 27, că este interzisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol ori silvic pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă. Geoparcul neavând un plan de management aprobat, nu există o zonă de dezvoltare durabilă. Acest fapt a fost clarificat deja în deciza definitivă a Curții de Apel Alba Iulia: https://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie1728-alba-iulia_compressed.pdf De asemenea, conform art. 2, litera d) din legea 289/2002, pădurea în cauză constituie o perdea forestieră de protecție. Ca sa nu mai avem scuze din partea distrugatorilor naturii, Direcția Silvică Hunedoara trebuie să depună toate diligențele necesare pentru intabularea perdelei forestire de protecție de pe Strei. Parcela amenințată de proiectul industrial figurează la cadastru cu date false, ca ”teren neproductiv”. O suprafață semi-naturală dintr-o arie naturală protejată nu are cum să reprezinte ”teren neproductiv”. Toate suprafețele de acest fel furnizează servicii ecosistemice. Cu atât mai mult o suprafață de luncă, implicit cu o valoare ecologică considerabilă. Nu în ultimul rând, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este menționat chiar și în ”Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România”. http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/Anexa-Strategie-ecoturism.pdf Iar stațiile de sortare și balastierele sunt incompatibile cu ecoturismul. Stim că patronul firmei, fost consilier județean, a trecut de la PSD la PNL, deci este în grațiile actualei guvernări, dar astfel de ingerințe ale politicului în domeniul protecție naturii trebuie să înceteze, dacă vrem să mai lăsăm vreo urmă de natură generațiilor următoare! Râurile României și luncile acestora sunt devastate de către mafia balasterelor. Dacă nici într-un geoparc, unde protecția geodiversității (principala victimă a balastierelor) trebuie să primeze, nu sunt interzise balastierele, înseamnă că activitatea autorităților de mediu din România a ajuns să fie complet viciată de corupție. Și că declarațiile Ministerului Mediului cu privire la balastiere nu reprezintă decât miciuni politice. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dezastru-ecologic-pe-raurile-din-romania-utilajele-care-schimba-schimba-cursul-apelor.html
    1.711 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • NU, exploatării de agregate minerale în comuna Mogoșești-Siret, județul Iași
    Această zonă face parte din Aria de Protecție Avifaunistica, Lunca Siretului Mijlociu, iar un astfel de proiect va afecta prin cumulul de factori negativi, liniștea și biodiversitatea locului. De asemenea, transportul agregatelor cu camioanele de mare tonaj se va face atât printre casele locuitorilor din zona cât și prin habitatul unor păsări și mamifere rare. Liniștea acestei zone nu trebuie tulburată de un astfel de proiect.
    142 din 200 Semnături
    Inițiat de Aim Iulian
  • Salvați Oltul în Pasul Turnu Roșu!
    Râul Olt și lunca acestuia au fost distruse de la Câineni până jos, în proximitatea Luncii Dunării, la Izbiceni. Comuniștii nici nu au luat în considerare impactul de mediu al succesiunii de baraje și lacuri false, de acumulare, care au înlocuit cursul râului și lunca acestuia. Nici nu au luat în considerare să lase măcar un eșantion peisagistic/ecologic, pentru generațiile următoare. Dar a venit Revoluția și nu au apucat să-și perfecteze campania de exterminare a Oltului. A mai scăpat un eșantion în zona pasului Turnu Roșu, atacat acum de Hidroelectrica. Defileul Oltului este singurul loc în care un râu a reușit să taie transversal Carpații dintr-o parte în cealaltă, de la Dunăre lângă Bratislava până la Dunăre la Porțile de Fier. Oltul la Cozia, zugrăvit de Grigore Alexandrescu și de Geo Bogza, nu mai există, a fost înlocuit cu niște lacuri de acumulare. Dar mai avem Oltul la Turnu Roșu, mai avem acest eșantion din spectacolul naturii, un peisaj de referință pentru întreaga Europă, pictat de Franz Neuhauser încă înainte de formarea statului român. Distrugerea lui, doar ca să terminăm un proiect ceaușist, ar reprezenta un act absolut reprobabil, o pată pe imaginea Românie și o încălcare multiplă și gravă a legislației comunitare. Hidroelectrica vrea să înlocuiască cursul viu și pitoresc al Oltului cu două anoste lacuri de acumulare. Când construiești un baraj pe un râu, îi iei elementul esențial al său, curgerea sa. Culmea este că un sit Natura 2000 a fost declarat exact, strict pentru cursurile de apă de aici, strict pentru a proteja sectoarele din râul Olt care au scăpat în acea zonă (plus doi afluenți). Iar cel mai important sector de Olt al acestui sit este fix cel care este vizat spre distrugere totală de către acest proiect hidroenergetic. Hiroelectrica a depus un ”studiu” de evaluare adecvată care ignoră această afectare extrem de gravă a însăși integrității ariei protejate! A mai depus și un ”studiu” de impact asupra mediului de o falsitate șocantă, care tratează apa râului ca pe un fel de produs comercial (nu ca pe un mediu de viață), în care scrie că impactul asupra peisajului este doar temporar. Studiul ignoră impactul cumulat cu barajele deja construite în amonte și în aval. Și ignoră impactul cumulat cu proiectul autostrăzii Sibiu - Pitești, a cărui evaluare de mediu incompletă a blocat deja finanțarea europeană! Cele două studii de impact asupra corpului de apă recunosc totuși impactul permanent și semnificativ asupra elementelor de calitate ale corpului de apă, așadar APM Sibiu trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a UE și să respingă solictarea de acord de mediu. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf APM Sibiu conduce procedura, deși legea prevede că un proiect care se întinde în două județe este de compentența ANPM. O continuă, deși legea prevede clar că este interzisă evaluarea de mediu pentru proiecte începute deja. Dar acestea sunt doar niște amănunte, în lipsa statului de drept în România. Ședințele de dezbatere publică nu au fost organizate, deși obligatorii prin lege. Nu există nicio bază legală pentru ocolirea lor, starea de urgență nu dă nicio derogare de la Legea 292/2018 și de la Directiva EIA. Procedura trebuia suspendată, nu este nicio urgență în continuarea unui proiect nociv conceput pe vremea lui Ceaușescu. Faptul că s-a încercat subsitutirea ședințelor din localități cu trimiterea unor e-mailuri este și ilegală și discriminatorie. Majoritatea oamenilor în vârstă din mediul rural nu au o adresă de e-mail și oricum nu au habar de acestă pseudo-dezbatere. Și au dreptul măcar să spună că vor Oltul, nu două băltoace!
    1.946 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Râuri fără betoane
    1. În 25.03.2020, APM-ul a încheiat o dezbatere așa-zis publică care, datorită stării de urgență, a avut loc în mediul online și a fost marcată de o accentuată lipsă de transparență, Anunt dezbatere publică_ Administratia Bazinală de Apă Olt – Anunțuri publice – ANPM. 2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene. 3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. 4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun: – lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri; – construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA; – lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil; – un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul. 5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen. Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei. Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Semnează: Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan
    1.503 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sebastian Big