S-a ajuns la 100 semnături
Către: Nicușor Dan, Președintele României – pentru că instituțiile responsabile au eșuat, este nevoie de intervenția sa pentru ca statul să își facă datoria.
Domnule Președinte Nicușor Dan faceți o vizită oficială în lagărele de câini!

Domnule Președinte Nicușor Dan, doamnă Mirabela Grădinaru, vă solicităm o vizită oficială în lagărele de câini din România!
Vedeți cu ochii dumneavoastră de ce societatea civilă numeşte lagăre adăposturile pentru câini din România.
Domnule Președinte al României, Nicușor Dan,
Doamnă Mirabela Grădinaru,
vă adresăm o invitație publică pe care nu ar trebui să o puteți refuza cu ușurință:
Veniți să vizitați adăposturile de câini din România. Veniți să vedeți cu ochii dumneavoastră cum sunt tratați câinii ajunși în custodia autorităților și a unor operatori privați.
Nu vă cerem să luați de bun ceea ce spun activiștii, voluntarii sau organizațiile pentru protecția animalelor.
Vă cerem să veniți și să vedeți.
Să intrați în padocuri.
Să vedeți câinii.
Să vedeți condițiile în care sunt ținuți.
Să vedeți animalele bolnave, traumatizate, înfometate sau rănite.
Să vedeți ce se întâmplă cu animalele care nu sunt adoptate.
Să cereți să vedeți registrele, evidențele de intrare și ieșire, documentele medicale, tratamentele, mortalitățile și destinația câinilor.
Și, mai ales, să vorbiți cu oamenii care de mulți ani încearcă să atragă atenția asupra acestor probleme.
România nu poate vorbi despre protecția animalelor doar în acte!
În România există legislație privind gestionarea câinilor fără stăpân și există autorități care au obligația de a controla modul în care aceasta este aplicată.
Dar între ceea ce scrie în acte și realitatea din unele adăposturi poate exista o diferență uriașă.
Pentru un câine, un adăpost ar trebui să însemne protecție.
Un loc în care este hrănit, îngrijit, tratat atunci când este bolnav și unde i se oferă șansa de a fi adoptat.
Pentru prea mulți câini, însă, adăpostul devine sfârșitul vieții.
De aceea, folosim cuvântul „lagăr” nu pentru a provoca, ci pentru a descrie realitatea pe care numeroși oameni susțin că au întâlnit-o în anumite astfel de unități.
Iar dacă această descriere este nedreaptă, există o modalitate foarte simplă de a demonstra acest lucru:veniți să vedeți.
Domnule Președinte, nu este suficient să privim problema de la distanță.
Domnule Nicușor Dan,
ați fost ales Președintele României.
Funcția prezidențială nu vă permite să administrați direct adăposturile de câini, însă vă oferă o responsabilitate publică și o autoritate morală considerabilă.
Vă cerem să folosiți această autoritate pentru a aduce problema în atenția instituțiilor competente și a societății.
Vă invităm să faceți o vizită oficială sau publică în mai multe adăposturi din România, inclusiv în locuri despre care există sesizări și controverse.
Mergeți acolo unde oamenii reclamă abuzuri.
Mergeți acolo unde voluntarii spun că animalele suferă.
Mergeți acolo unde autoritățile au fost sesizate.
Și lăsați realitatea să vorbească.
Doamnă Mirabela Grădinaru,
vă adresăm această invitație și dumneavoastră.
În calitate de om care poate alege să vadă ce li se întâmplă acestor animale.
Veniți împreună cu președintele.
Veniți împreună cu președintele.
Priviți câinii din spatele gratiilor.
Priviți-i pe cei care tremură de frică.
Priviți animalele bolnave.
Priviți câinii care plâng de frică și de durere.
Și apoi spuneți-ne dacă România poate considera că problema este rezolvată doar pentru că există adăposturi, contracte și documente.
Prin această petiție cerem:
1. Organizarea unei vizite a Președintelui României, Nicușor Dan, împreună cu Mirabela Grădinaru, în mai multe adăposturi pentru câini din România;
2. Vizitarea inclusiv a unor adăposturi asupra cărora există sesizări, controverse sau reclamații privind condițiile de bunăstare a animalelor;
3. Permiterea accesului pentru observarea directă a condițiilor de cazare, hrănire, îngrijire și tratament al animalelor;
4. Solicitarea de către instituțiile competente a unei situații transparente privind numărul câinilor capturați, adoptați, revendicați, transferați, eutanasiați și decedați în adăposturile publice și private;
5. Verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici destinați gestionării câinilor fără stăpân;
6. Publicarea rezultatelor acestor verificări și a măsurilor dispuse atunci când sunt constatate încălcări ale legislației privind protecția și bunăstarea animalelor.
Vă cerem să vedeți.
Aceasta este esența acestei petiții.
Nu vă cerem să luați partea activiștilor.
Nu vă cerem să condamnați înainte de a verifica.
Nu vă cerem declarații politice.
Vă cerem să veniți.
Să vedeți.
Să întrebați.
Să verificați.
Și apoi să spuneți public ce ați văzut.
Pentru că, atunci când un stat ia un animal de pe stradă și îl introduce într-un sistem pe care îl numește „protecție”, acel stat are și responsabilitatea de a se asigura că animalul nu este condamnat la suferință.
O țară se vede și prin felul în care își tratează cele mai vulnerabile ființe.
O țară se vede și prin felul în care își tratează cele mai vulnerabile ființe.
De ce este important?
Pentru că o singură voce poate fi ignorată, dar mii de voci nu pot rămâne neauzite.
În România, problema câinilor fără stăpân nu poate fi rezolvată prin ignorarea realității din adăposturile private şi publice.
În același timp, există fonduri publice cheltuite pentru gestionarea acestei probleme, iar cetățenii au dreptul să știe cum sunt folosiți acești bani și ce se întâmplă efectiv cu animalele aflate în responsabilitatea autorităților.
În România, problema câinilor fără stăpân nu poate fi rezolvată prin ignorarea realității din adăposturile private şi publice.
În același timp, există fonduri publice cheltuite pentru gestionarea acestei probleme, iar cetățenii au dreptul să știe cum sunt folosiți acești bani și ce se întâmplă efectiv cu animalele aflate în responsabilitatea autorităților.
De aceea, considerăm că o vizită directă în aceste adăposturi este mai mult decât un gest simbolic. Este o ocazie pentru reprezentanții statului de a vedea nemijlocit condițiile în care sunt ținute animalele, de a discuta cu cei care semnalează problemele și de a înțelege amploarea unei situații care nu mai poate fi tratată doar prin documente și răspunsuri birocratice.
Președintele României, Nicușor Dan, și Mirabela Grădinaru pot contribui, prin autoritatea lor publică și prin atenția acordată acestei probleme, la aducerea în atenția instituțiilor competente a situațiilor care necesită verificare și intervenție.
Cerem, așadar, o vizită reală, directă și fără filtre în adăposturile pentru câini, pentru ca realitatea să fie văzută, înțeleasă și, acolo unde este cazul, urmată de măsuri concrete.
Cerem, așadar, o vizită reală, directă și fără filtre în adăposturile pentru câini, pentru ca realitatea să fie văzută, înțeleasă și, acolo unde este cazul, urmată de măsuri concrete.
Cerem un lucru simplu: ca Președintele României, Nicușor Dan, și doamna Mirabela Grădinaru să vină să vadă cu ochii lor ceea ce se întâmplă în adăposturile pentru câini din România.
Această petiție nu este doar despre câini. Este despre responsabilitate, transparență și despre felul în care o societate tratează ființele aflate în totală dependență de ea.
Semnează această petiție dacă vrei ca președintele României să nu poată spune că nu a știut.
Nu trebuie să fii activist.
Nu trebuie să ai un câine.
Nu trebuie să cunoști personal situația din adăposturi.
Această petiție nu este doar despre câini. Este despre responsabilitate, transparență și despre felul în care o societate tratează ființele aflate în totală dependență de ea.
Semnează această petiție dacă vrei ca președintele României să nu poată spune că nu a știut.
Nu trebuie să fii activist.
Nu trebuie să ai un câine.
Nu trebuie să cunoști personal situația din adăposturi.
Trebuie doar să crezi că lucrurile care se întâmplă cu bani publici și în numele statului trebuie să poată fi văzute și verificate.
Semnătura ta poate contribui la transformarea acestei invitații într-o voce publică puternică, pe care autoritățile să nu o poată ignora.