Finanțare pentru educație la nivel european. Copiii nu mai pot aștepta!

Pandemia de COVID-19 nu a adus o criză doar în sănătate, ci și în învățământ. Costurile pentru lipsa de acces la educație a copiilor și tinerilor le vom plăti cu toții, dacă nu creștem investițiile în acest domeniu:

❗La fiecare leu investit în educația unei persoane cu diplomă de licență și master statul încasează opt lei, un randament de 700%, arată World Vision România. În schimb, pentru fiecare cetățean care nu este activ pe piața muncii fiindcă nu are studiile minime, statul român plătește 90.000 de lei pe durata întregii vieți a acestuia;

❗ONU a avertizat recent că, la nivel global, costurile pentru închiderea școlilor ar putea ajunge la 17 mii de miliarde de dolari. De ce? Din cauza pierderilor de învățare, veniturile acestei generații de copii vor fi mai mici pe parcursul întregii vieți;

❗La nivel național, aproximativ 900 de mii de copii din România nu au avut acces la școala online în pandemie sau au avut acces limitat, potrivit IRES;

❗În mediul rural, 40% dintre copii nu au avut acces la școala online, conform World Vision România;

❗La o testare standardizată realizată anul acesta în județul Iași, doar 24,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au luat peste nota 5, cei mai mulți fiind din mediul rural;

❗38% dintre studenții români au dificultăți financiare, cu mult față de media europeană;

❗Doar 8 din 100 de elevi din mediul rural termină o facultate;

❗Creșterea salariilor angajaților din învățământ a fost amânată de două ori din septembrie 2020.

Toate aceste cifre sunt rezultatul unui sistem care nu a știut să aibă grijă de copii, de tineri și de profesori, iar una dintre pricipalele cauze este lipsa unei finanțări corespunzătoare. În plină pandemie, Ministerul Educației a avut alocat anul acesta doar 2.5% din PIB, cel mai mic procent din ultimii 30 de ani - de două ori mai puțin față de media europeană. Asta, în contextul în care 44% dintre elevii României sunt analfabeți-funcțional.

Și studiile de la universități de prestigiu din afară arată că pandemia a înrăutățit situația pentru copiii care deja se descurcau greu la școală, mai ales în cazul celor din medii dezavantajate. România ar trebui să fie cu atât mai atentă la observațiile specialiștilor, având în vedere că 41.5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, țara noastră fiind pe primul loc în UE la acest capitol, potrivit Eurostat.

❗Chiar și în țările unde sistemul de educație este echitabil și școlile au fost închise doar două luni de la începutul pandemiei, ca în cazul Olandei, au existat pierderi de învățare majore. Pierderi care s-au reflectat în rezultatele elevilor, arată un studiu realizat de Oxford. Tot ei arată că elevii din mediile dezavantajate au avut pierderi cu 60% mai mari față de ceilalți copii.

❗Un alt studiu de la Universitatea Stanford arată că elevii americani din ciclul primar sunt cu 30% în urmă în privința competențelor de citire și de înțelegere a unui text, față de cum ar fi fost înainte de pandemie.

Reamintim că, luna trecută, peste 40 de state au adoptat Declarația de la Paris prin care au reiterat că vor crește bugetul pentru educație în contextul pandemiei și că investiția pentru acest domeniu ar trebui să fie minimum între 4 și 6% din PIB. La rândul său, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că își asumă această declarație.

Nu vrem să-i condamnăm pe copii și pe tineri la sărăcie și la o viață izolată de civilizație. În consecință, nu vrem să mai acceptăm o finanțare pentru educație sub media europeană.

10 direcții prioritare pentru investițiile în educație:

1. transportul gratuit pentru toți elevii cu fonduri alocate de la bugetul de stat;
2. includerea sumelor necesare pentru asigurarea burselor elevilor, conform legii în vigoare;
3. creșterea costului standard per elev pentru bunuri și servicii din școli;
4. formarea inițială și continuă a cadrelor didactice;
5. creșterea salariilor angajaților din sistemul de învățământ, conform legii în vigoare;
6. extinderea programului de ore remediale prin programe de tip „Școală după școală“, care să includă și o masă caldă;
7. creșterea costului standard per elev pentru copiii din mediul rural și din alte medii dezavantajate;
8. reabilitarea școlilor ce prezintă probleme de infrastructură;
9. creșterea subvenției pentru căminele și cantinele studenților;
10. creșterea subvenției pentru bursele studenților: de la 201 lei la 242 de lei pe lună.

Inițiatori:

Fundația World Vision România

Consiliul Național al Elevilor

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din România

Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL)

Grupul civic „Părinții cer schimbare“

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ

Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România