S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Comunitatea universitară a Universității din București, elevi și persoane interesate
Ne opunem propunerii creșterii taxelor la Drept!
Respingerea de Consiliul de Administrație și Senatul Universității din București a propunerii de creștere a taxelor de studii la Facultatea de Drept
De ce este important?
Asociația Studenților în Drept, organizația studențească reprezentativă a studenților Facultății de Drept a Universității din București, solicită tuturor membrilor Consiliului de Administrație și Senatului Universității din București să respingă în mod categoric propunerile Consiliului Facultății de Drept privind taxele de studii ale studenților care vor fi înmatriculați începând cu anul universitar 2020-2021 la programele de licență, masterat și doctorat ale facultății.
Consiliul Facultății de Drept, întrunit în ședință online în perioada 13-14 martie 2020, a votat să propună Universității din București aprobarea următoarelor creșteri astronomice ale taxelor de studiu pentru viitorii ei studenți:
La licență de la 3500 la 5450 de lei pe an (o creștere cu 55.71%);
La masterat de la 3800 la 10900 de lei pe an (o creștere cu 186.84%);
La doctorat de la 6500 la 22400 de lei pe an (o creștere cu 244.61%);
Organele de conducere ale Universității din București nu pot să ignore opoziția fermă și neechivocă a întregii comunități studențești, partener al procesului educațional, cu privire la acest demers.
Prezentăm, astfel, următoarele considerente:
I. Situația actuală care a determinat suspendarea activității didactice a Universității din București conduce la lipsa clară a oricărei șanse de dezbatere temeinică a propunerilor formulate. Nu doar că niciuna dintre cele trei structuri implicate în proces nu pot să țină ședințe fizice, dar absența studenților și măsurile luate de autoritățile competente implică imposibilitatea organizării vreunei dezbateri absolut necesare cu toți studenții în cazul unei asemenea teme. Deși termenul de adoptare a taxelor de studii era cunoscut, fiind prevăzut în Carta UB, universitatea a adus în discuție tema taxelor de studii în urmă cu o săptămână.
II. Taxele propuse sunt deconectate de la realitățile sociale și economice ale României, chiar fără a ține cont de posibilele consecințe economice pe care situația epidemiologică actuală le poate avea asupra veniturilor familiale. Deși art. 7 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3666/2012 prevede faptul că „Statul garantează pentru toţi studenţii din sistemul naţional de învăţământ un învăţământ echitabil în ceea ce priveşte admiterea, parcurgerea şi finalizarea studiilor”, nu există nicio măsură de a sprijini suportarea taxei de studii pentru studenții care provin din familii cu venituri dezavantajate. A considera că acești studenți sunt motivați suplimentar să învețe pentru a fi reclasificați la buget (în timp ce studenții din familii avute pot suporta ușor costul taxei) este profund inechitabil.
Dacă ar fi să ne uităm la alte state, inclusiv unele care au o apropiere culturală și instituțional, precum Franța (dăm aici exemplul Colegiului juridic franco-român), atât statul, cât și universitățile oferă facilități pentru studenții proveniți din medii dezavantajate care sunt la „învățământ cu taxă”, mergând până la scutirea de taxă (a se vedea un articol semnat de dl Marius Ghincea astăzi în „România Curată”)
Prin propunerea formulată, s-ar ajunge ca studenții din medii dezavantajate sau cu o situație familială precară să fie mai slab sprijiniți în România de Universitatea din București, decât în alte țări din Spațiul European al Învățământului Superior.
III. Taxele propuse, în special la ciclul de masterat și doctorat, depășesc inclusiv taxele de studiu percepute de universități clasate pe locurile fruntașe în topurile internaționale din Europa. În acest sens, nu există nicio justificare care să indice cum anume oferă facultatea noastră aceleași servicii educaționale precum universitățile și facultățile de drept prezente în clasamentele internaționale.
IV. Argumentul privind atingerea alocației bugetare, în raport cu criteriile Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), ridică mai multe semne de întrebare:
De ce în 2015, când alocația bugetară era de 2421 lei, conform datelor furnizate de Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, taxa de studii la licență la Facultatea de Drept era de 3400 lei?
Dacă există o obligație legală de a atinge alocația bugetară, trebuie să admitem că toate universitățile și toate facultățile din România încalcă legea? Dacă admitem acest lucru, de ce nu s-a sesizat Curtea de Conturi și de ce în evaluările sale, din cunoștințele noastre, nu a sesizat acest aspect?
Câtă vreme 12 din cele 19 facultăți ale UB au aceeași alocație bugetară la ciclul licență pentru majoritatea programelor lor, de ce pot exista taxe de studii diferite pentru aceste programe, dacă criteriul este alocația bugetară?
În contextul în care nu toate criteriile ARACIS sunt respectate, măsurile în vederea îndeplinirii lor sunt la fel de drastice?
V. Orice idee de creștere a taxelor, nemaivorbind de asemenea creșteri cu efecte ample economice, sociale și psihologice, ar trebui să fie primită spre dezbatere doar cu o prealabilă analiză și asumare a modului în care facultatea și universitatea își propun să îmbunătățească propriile servicii, inclusiv, dar cu siguranță nu limitat la criteriile ARACIS.
Nu doar calitatea serviciilor educaționale propriu-zise este relevantă pentru studenți, beneficiari ai unui sistem complex de servicii. În contextul numeroaselor probleme privind serviciile conexe (de exemplu căminele sau cantina), unele chiar sancționate contravențional, și ținând cont de de calitatea inferioară a bazei materiale nu numai față de universitățile din „Consorțiul Universitaria”, credem că discuția privind taxa de studii se poartă mult prea ușor.
Consiliul Facultății de Drept, întrunit în ședință online în perioada 13-14 martie 2020, a votat să propună Universității din București aprobarea următoarelor creșteri astronomice ale taxelor de studiu pentru viitorii ei studenți:
La licență de la 3500 la 5450 de lei pe an (o creștere cu 55.71%);
La masterat de la 3800 la 10900 de lei pe an (o creștere cu 186.84%);
La doctorat de la 6500 la 22400 de lei pe an (o creștere cu 244.61%);
Organele de conducere ale Universității din București nu pot să ignore opoziția fermă și neechivocă a întregii comunități studențești, partener al procesului educațional, cu privire la acest demers.
Prezentăm, astfel, următoarele considerente:
I. Situația actuală care a determinat suspendarea activității didactice a Universității din București conduce la lipsa clară a oricărei șanse de dezbatere temeinică a propunerilor formulate. Nu doar că niciuna dintre cele trei structuri implicate în proces nu pot să țină ședințe fizice, dar absența studenților și măsurile luate de autoritățile competente implică imposibilitatea organizării vreunei dezbateri absolut necesare cu toți studenții în cazul unei asemenea teme. Deși termenul de adoptare a taxelor de studii era cunoscut, fiind prevăzut în Carta UB, universitatea a adus în discuție tema taxelor de studii în urmă cu o săptămână.
II. Taxele propuse sunt deconectate de la realitățile sociale și economice ale României, chiar fără a ține cont de posibilele consecințe economice pe care situația epidemiologică actuală le poate avea asupra veniturilor familiale. Deși art. 7 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3666/2012 prevede faptul că „Statul garantează pentru toţi studenţii din sistemul naţional de învăţământ un învăţământ echitabil în ceea ce priveşte admiterea, parcurgerea şi finalizarea studiilor”, nu există nicio măsură de a sprijini suportarea taxei de studii pentru studenții care provin din familii cu venituri dezavantajate. A considera că acești studenți sunt motivați suplimentar să învețe pentru a fi reclasificați la buget (în timp ce studenții din familii avute pot suporta ușor costul taxei) este profund inechitabil.
Dacă ar fi să ne uităm la alte state, inclusiv unele care au o apropiere culturală și instituțional, precum Franța (dăm aici exemplul Colegiului juridic franco-român), atât statul, cât și universitățile oferă facilități pentru studenții proveniți din medii dezavantajate care sunt la „învățământ cu taxă”, mergând până la scutirea de taxă (a se vedea un articol semnat de dl Marius Ghincea astăzi în „România Curată”)
Prin propunerea formulată, s-ar ajunge ca studenții din medii dezavantajate sau cu o situație familială precară să fie mai slab sprijiniți în România de Universitatea din București, decât în alte țări din Spațiul European al Învățământului Superior.
III. Taxele propuse, în special la ciclul de masterat și doctorat, depășesc inclusiv taxele de studiu percepute de universități clasate pe locurile fruntașe în topurile internaționale din Europa. În acest sens, nu există nicio justificare care să indice cum anume oferă facultatea noastră aceleași servicii educaționale precum universitățile și facultățile de drept prezente în clasamentele internaționale.
IV. Argumentul privind atingerea alocației bugetare, în raport cu criteriile Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), ridică mai multe semne de întrebare:
De ce în 2015, când alocația bugetară era de 2421 lei, conform datelor furnizate de Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, taxa de studii la licență la Facultatea de Drept era de 3400 lei?
Dacă există o obligație legală de a atinge alocația bugetară, trebuie să admitem că toate universitățile și toate facultățile din România încalcă legea? Dacă admitem acest lucru, de ce nu s-a sesizat Curtea de Conturi și de ce în evaluările sale, din cunoștințele noastre, nu a sesizat acest aspect?
Câtă vreme 12 din cele 19 facultăți ale UB au aceeași alocație bugetară la ciclul licență pentru majoritatea programelor lor, de ce pot exista taxe de studii diferite pentru aceste programe, dacă criteriul este alocația bugetară?
În contextul în care nu toate criteriile ARACIS sunt respectate, măsurile în vederea îndeplinirii lor sunt la fel de drastice?
V. Orice idee de creștere a taxelor, nemaivorbind de asemenea creșteri cu efecte ample economice, sociale și psihologice, ar trebui să fie primită spre dezbatere doar cu o prealabilă analiză și asumare a modului în care facultatea și universitatea își propun să îmbunătățească propriile servicii, inclusiv, dar cu siguranță nu limitat la criteriile ARACIS.
Nu doar calitatea serviciilor educaționale propriu-zise este relevantă pentru studenți, beneficiari ai unui sistem complex de servicii. În contextul numeroaselor probleme privind serviciile conexe (de exemplu căminele sau cantina), unele chiar sancționate contravențional, și ținând cont de de calitatea inferioară a bazei materiale nu numai față de universitățile din „Consorțiul Universitaria”, credem că discuția privind taxa de studii se poartă mult prea ușor.