S-a ajuns la 10,000 semnături
Către: Guvernul României, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor
NU vânătorii pentru trofeu. Cerem o protecție reală pentru animelele sălbatice protejate
Pentru a menține o populație sănătoasă de urși, râși și lupi în Europa este nevoie URGENT de măsuri care să protejeze eficient atât comunitățile locale de posibile amenințări și pagube materiale provocate de aceste specii, cât și animalele sălbatice, nu să satisfacă interesele unor grupuri mici, dar foarte influente.
Unul dintre motivele noastre reale de mândrie, ca țară, este natura deosebită care ÎNCĂ există. Dacă în Europa sunt pe cale de dispariție sau au dispărut deja, la noi încă există specii emblematice ca ursul, râsul și lupul.
Situația poate să se schimbe însă, în timp, dacă nu evităm greșelile făcute de alții.
Anul trecut, după o mobilizare exemplară a iubitorilor de natură din România, s-a luat o decizie istorică, de a opri vânătoarea la trofeu a animalelor protejate la nivel European, cel puțin până la revizuirea sistemului de management al acestor specii.
Un Ordin Ministerial, pus în dezbatere pentru prima dată în istorie, propunea împușcarea a 1691 de animale sălbatice: 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice pe baza unui studiu care a fost contestat de experții organizațiilor non-guvernamentale din domeniu și respins de Academia Română.
Mulțumită celor peste 5000 de persoane care au scris Ministerului toamna trecută, ca soluție Ministerul a propus înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animale Sălbatice (SUAS), care era menit să protejeze comunitățile locale și trebuia să intervină în toate cauzele de urgență.
Cu aproape jumătate de an după această decizie, nu există un mecanism clar și transparent dat de Ministerul Mediului pentru a interveni punctual în vederea soluționării conflictelor majore cu animalele sălbatice, iar SUAS există doar cu titlu de recomandare și sub forma unui ghid, astfel că nu s-a făcut niciun pas concret pentru asigurarea siguranței oamenilor și a comunităților locale. Urșii s-au trezit din somnul de iarnă, iar șansele unor conflicte directe cu oamenii crește, mai ales că în această perioadă disponibilitatea hranei este limitată.
Dacă vrem să păstrăm populația de animale sălbatice este absolut vital ca acestea să fie acceptate de comunitățile locale, care trăiesc aproape de teritoriile acestor specii. În plus, este important ca oamenii să înțeleagă cât de multe beneficii ne asigură un ecosistem complet și echilibrat.
Este nevoie URGENT de un plan concret din partea Ministerului Mediului care să protejeze comunitățile locale, oamenii și urșii deodată.
Cerem ministerului în cel mai scurt timp posibil:
1. Un recensământ real al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode ștințiifice, care să stea la baza dezvoltării strategiei pentru managementul animalelor sălbatice protejate. Nu putem accepta argumentul lipsei banilor având în vedere că aceste specii sunt parte a patrimoniului nostru național motiv pentru care Guvernul ar trebui să mobilizeze fonduri în vederea conservării acestor specii. Un sondaj recent ne arată, că 82% din români sunt mândri că în ţara noastră trăiesc urşi bruni și 86% cred că este important ca pădurile noastre să fie populate de urşi bruni, prezenţa acestora fiind dovada unui mediu sănătos şi nealterat.
2. Dezvoltarea și implementarea unui sistem de prevenire a pagubelor utilizând bune practici care functionează în alte țări membre și recomandate de către UE (garduri electrice, câini specializați la stâne etc.). Iarăși, argumentele legate de resurse nu sunt valide, pentru că deși aceste investiții inițiale au nevoie de finanțare, investiția se va recupera și va genera efecte pozitive pe termen foarte lung.
3. Îmbunătățirea sistemului de compensații pentru pagubele provocate de animale sălbatice, pentru a reduce tensiunea dintre comunități și animale, prin asigurarea mijloacelor financiare, crearea unor proceduri foarte simple și imediate de evaluare și despăgubire și implementarea imediată a acestor măsuri.
4. Renunțarea totală la practica de împușcare “preventivă” a animalelor sălbatice protejate și crearea unui sistem de derogări, care să protejeze în mod real comunitățile locale, și să elimine doar indivizii problemă.
5. Încurajarea dezvoltării turismului bazat pe observația animalelor sălbatice trebuie să fie o prioritate ca o posibilă înlocuire a activităților de vânătoare la trofeu. Un studiu recent al prestigioasei universități Stanford, ne arată că turismul bazat pe observarea urșilor generează de 12 ori mai multe venituri directe ca vânătoarea, totodată generează mult mai multe locuri de muncă pentru localnici și nu în ultimul rând este și sustenabil.
Viitorul nostru, atât ca țară, dar și ca cetățeni va depinde foarte mult și de felul în care tratăm natura, râurile, pădurile și animalele sălbatice. Pentru asigurarea acestui viitor, cerem Ministerului Mediului să protejeze natura și animalele sălbatice așa cum este și normal și să ia toate măsurile ca să avem motive de mândrie și un mediu sănătos și termen lung.
Unul dintre motivele noastre reale de mândrie, ca țară, este natura deosebită care ÎNCĂ există. Dacă în Europa sunt pe cale de dispariție sau au dispărut deja, la noi încă există specii emblematice ca ursul, râsul și lupul.
Situația poate să se schimbe însă, în timp, dacă nu evităm greșelile făcute de alții.
Anul trecut, după o mobilizare exemplară a iubitorilor de natură din România, s-a luat o decizie istorică, de a opri vânătoarea la trofeu a animalelor protejate la nivel European, cel puțin până la revizuirea sistemului de management al acestor specii.
Un Ordin Ministerial, pus în dezbatere pentru prima dată în istorie, propunea împușcarea a 1691 de animale sălbatice: 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice pe baza unui studiu care a fost contestat de experții organizațiilor non-guvernamentale din domeniu și respins de Academia Română.
Mulțumită celor peste 5000 de persoane care au scris Ministerului toamna trecută, ca soluție Ministerul a propus înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animale Sălbatice (SUAS), care era menit să protejeze comunitățile locale și trebuia să intervină în toate cauzele de urgență.
Cu aproape jumătate de an după această decizie, nu există un mecanism clar și transparent dat de Ministerul Mediului pentru a interveni punctual în vederea soluționării conflictelor majore cu animalele sălbatice, iar SUAS există doar cu titlu de recomandare și sub forma unui ghid, astfel că nu s-a făcut niciun pas concret pentru asigurarea siguranței oamenilor și a comunităților locale. Urșii s-au trezit din somnul de iarnă, iar șansele unor conflicte directe cu oamenii crește, mai ales că în această perioadă disponibilitatea hranei este limitată.
Dacă vrem să păstrăm populația de animale sălbatice este absolut vital ca acestea să fie acceptate de comunitățile locale, care trăiesc aproape de teritoriile acestor specii. În plus, este important ca oamenii să înțeleagă cât de multe beneficii ne asigură un ecosistem complet și echilibrat.
Este nevoie URGENT de un plan concret din partea Ministerului Mediului care să protejeze comunitățile locale, oamenii și urșii deodată.
Cerem ministerului în cel mai scurt timp posibil:
1. Un recensământ real al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode ștințiifice, care să stea la baza dezvoltării strategiei pentru managementul animalelor sălbatice protejate. Nu putem accepta argumentul lipsei banilor având în vedere că aceste specii sunt parte a patrimoniului nostru național motiv pentru care Guvernul ar trebui să mobilizeze fonduri în vederea conservării acestor specii. Un sondaj recent ne arată, că 82% din români sunt mândri că în ţara noastră trăiesc urşi bruni și 86% cred că este important ca pădurile noastre să fie populate de urşi bruni, prezenţa acestora fiind dovada unui mediu sănătos şi nealterat.
2. Dezvoltarea și implementarea unui sistem de prevenire a pagubelor utilizând bune practici care functionează în alte țări membre și recomandate de către UE (garduri electrice, câini specializați la stâne etc.). Iarăși, argumentele legate de resurse nu sunt valide, pentru că deși aceste investiții inițiale au nevoie de finanțare, investiția se va recupera și va genera efecte pozitive pe termen foarte lung.
3. Îmbunătățirea sistemului de compensații pentru pagubele provocate de animale sălbatice, pentru a reduce tensiunea dintre comunități și animale, prin asigurarea mijloacelor financiare, crearea unor proceduri foarte simple și imediate de evaluare și despăgubire și implementarea imediată a acestor măsuri.
4. Renunțarea totală la practica de împușcare “preventivă” a animalelor sălbatice protejate și crearea unui sistem de derogări, care să protejeze în mod real comunitățile locale, și să elimine doar indivizii problemă.
5. Încurajarea dezvoltării turismului bazat pe observația animalelor sălbatice trebuie să fie o prioritate ca o posibilă înlocuire a activităților de vânătoare la trofeu. Un studiu recent al prestigioasei universități Stanford, ne arată că turismul bazat pe observarea urșilor generează de 12 ori mai multe venituri directe ca vânătoarea, totodată generează mult mai multe locuri de muncă pentru localnici și nu în ultimul rând este și sustenabil.
Viitorul nostru, atât ca țară, dar și ca cetățeni va depinde foarte mult și de felul în care tratăm natura, râurile, pădurile și animalele sălbatice. Pentru asigurarea acestui viitor, cerem Ministerului Mediului să protejeze natura și animalele sălbatice așa cum este și normal și să ia toate măsurile ca să avem motive de mândrie și un mediu sănătos și termen lung.
De ce este important?
Fără soluții reale pe termen lung ne vom întoarce la practica veche a vânătorii pentru trofeu a animalelor sălbatice protejate, în defavoarea comunităților locale, a naturii și a societății în general.