S-a ajuns la 100 semnături
Către: Primarul General si al sectorului 2
Padure urbana, nu terenuri de sport
Dorim sa oprim distrugerea spatiului semi-salbatic din jurul Turnului de Parasutism din Sectorul 2, Bucuresti, prin planul primarilor general si al sectorului 2, de a amenaja terenuri de sport in acea zona.
Cartierul are deja destule terenuri de sport, unele fiind oferite unor cluburi private, fiind scoase din folosinta publica.
Zona de langa turn este o oaza de liniste pentru cetatenii S2 si S3, fiind o pajiste imensa folosita de familii pentru sport, picnic, plimbat caini.
Iar dpdv al faunei si florei, zona este o alta oaza pentru nenumarate specii de arbori, iar dintre animale este un refugiu pentru fazani, iepuri, arici, bufnite, ulii, samd.
Cartierul are deja destule terenuri de sport, unele fiind oferite unor cluburi private, fiind scoase din folosinta publica.
Zona de langa turn este o oaza de liniste pentru cetatenii S2 si S3, fiind o pajiste imensa folosita de familii pentru sport, picnic, plimbat caini.
Iar dpdv al faunei si florei, zona este o alta oaza pentru nenumarate specii de arbori, iar dintre animale este un refugiu pentru fazani, iepuri, arici, bufnite, ulii, samd.
De ce este important?
Dorim o padure urbana amenajata in acel spatiu. Zona deja este extrem de aglomerata, in zona fiind numeroase alte terenuri sportive, se construieste un patinoar, exista Arena Nationala, multiple bazine de inot. Nu mai este nevoie de o alta sursa de trafic si poluare, terenurile sportive publice fiind de obciei o sursa de zgomot, aglomeratie si poluare.
Dorim curatarea zonei si amenajarea padurii urbane ca sa fie cu adevarat un spatiu verde in folosul comunitatii.
In acest sens, aducem si urmatoarele argumente:
1. Argumentul Urbanistic: Zona are deja suficientă infrastructură sportivă
Saturația de profil: Zona Turnului de Parașutism se află fix în proximitatea Complexului Sportiv „Lia Manoliu” și a Arenei Naționale. Acel perimetru abundă deja în infrastructură de sport (stadion, terenuri, săli, piste).
Complementaritatea: Ceea ce îi lipsește cu adevărat acestei zone dens construite nu sunt alte betoane, garduri sau suprafețe din tartan, ci o „pădure urbană” pentru deconectare, recreere pasivă, liniște și umbră. O funcțiune diferită va deservi un segment mult mai larg de cetățeni.
2. Argumentul Ecologic: Biodiversitatea și insulele de căldură
Protejarea unui ecosistem gata format: Spațiul funcționează deja ca un habitat matur. Păsările, aricii și insectele polenizatoare (atrase de pomii fructiferi) depind de acest loc. Transformarea lui ar însemna distrugerea ireversibilă a acestei faune utile și ar atrage reacții negative din partea asociațiilor de protecție a mediului.
Filtru natural: Vegetația sălbatică reține umezeala și scade temperatura resimțită vara cu câteva grade bune (combătând efectul de „insulă de căldură”), filtrând totodată poluarea fonică și noxele. Gazonul sintetic, cauciucul sau cimentul unui teren de sport ar avea un efect de seră.
3. Argumentul Social: Incluziune și libertate de mișcare
Utilizarea organică existentă: Comunitatea folosește deja spațiul în mod natural pentru sport (alergare, antrenamente individuale), dar și pentru activități care nu au loc pe un teren de sport marcat: picnicuri, plimbat câini, explorat natura cu copiii.
Acces 100% democratic: Terenurile de sport formale vin la pachet cu garduri, lacăte, program de funcționare, reguli stricte și, de multe ori, taxe de închiriere sau concesiuni către privați. Păstrarea zonei ca spațiu natural garantează că locul rămâne public, deschis și gratuit pentru absolut toată lumea, oricând.
4. Argumentul Administrativ și Financiar
Eficiența banului public: O intervenție blândă, de tip mentenanță (strângerea deșeurilor, toaletarea de siguranță a crengilor cu risc de prăbușire, curățarea potecilor existente și amplasarea câtorva coșuri de gunoi) necesită un buget infim. Un proiect de infrastructură sportivă de la zero implică studii de fezabilitate scumpe, săpături, turnare de materiale, iluminat nocturn și mentenanță costisitoare a suprafețelor sintetice.
Evitarea coșmarului birocratic (avizele de defrișare): Amenajarea unor terenuri de sport la standarde necesită spațiu deschis, ceea ce ar însemna inevitabil tăierea copacilor existenți. Obținerea avizelor de defrișare de la PMB este extrem de greoaie în acest moment și este un subiect sensibil politic. O simplă igienizare ecologică se poate executa rapid, ocolind birocrația și aducând primăriei aplauzele cetățenilor.
Dorim curatarea zonei si amenajarea padurii urbane ca sa fie cu adevarat un spatiu verde in folosul comunitatii.
In acest sens, aducem si urmatoarele argumente:
1. Argumentul Urbanistic: Zona are deja suficientă infrastructură sportivă
Saturația de profil: Zona Turnului de Parașutism se află fix în proximitatea Complexului Sportiv „Lia Manoliu” și a Arenei Naționale. Acel perimetru abundă deja în infrastructură de sport (stadion, terenuri, săli, piste).
Complementaritatea: Ceea ce îi lipsește cu adevărat acestei zone dens construite nu sunt alte betoane, garduri sau suprafețe din tartan, ci o „pădure urbană” pentru deconectare, recreere pasivă, liniște și umbră. O funcțiune diferită va deservi un segment mult mai larg de cetățeni.
2. Argumentul Ecologic: Biodiversitatea și insulele de căldură
Protejarea unui ecosistem gata format: Spațiul funcționează deja ca un habitat matur. Păsările, aricii și insectele polenizatoare (atrase de pomii fructiferi) depind de acest loc. Transformarea lui ar însemna distrugerea ireversibilă a acestei faune utile și ar atrage reacții negative din partea asociațiilor de protecție a mediului.
Filtru natural: Vegetația sălbatică reține umezeala și scade temperatura resimțită vara cu câteva grade bune (combătând efectul de „insulă de căldură”), filtrând totodată poluarea fonică și noxele. Gazonul sintetic, cauciucul sau cimentul unui teren de sport ar avea un efect de seră.
3. Argumentul Social: Incluziune și libertate de mișcare
Utilizarea organică existentă: Comunitatea folosește deja spațiul în mod natural pentru sport (alergare, antrenamente individuale), dar și pentru activități care nu au loc pe un teren de sport marcat: picnicuri, plimbat câini, explorat natura cu copiii.
Acces 100% democratic: Terenurile de sport formale vin la pachet cu garduri, lacăte, program de funcționare, reguli stricte și, de multe ori, taxe de închiriere sau concesiuni către privați. Păstrarea zonei ca spațiu natural garantează că locul rămâne public, deschis și gratuit pentru absolut toată lumea, oricând.
4. Argumentul Administrativ și Financiar
Eficiența banului public: O intervenție blândă, de tip mentenanță (strângerea deșeurilor, toaletarea de siguranță a crengilor cu risc de prăbușire, curățarea potecilor existente și amplasarea câtorva coșuri de gunoi) necesită un buget infim. Un proiect de infrastructură sportivă de la zero implică studii de fezabilitate scumpe, săpături, turnare de materiale, iluminat nocturn și mentenanță costisitoare a suprafețelor sintetice.
Evitarea coșmarului birocratic (avizele de defrișare): Amenajarea unor terenuri de sport la standarde necesită spațiu deschis, ceea ce ar însemna inevitabil tăierea copacilor existenți. Obținerea avizelor de defrișare de la PMB este extrem de greoaie în acest moment și este un subiect sensibil politic. O simplă igienizare ecologică se poate executa rapid, ocolind birocrația și aducând primăriei aplauzele cetățenilor.
Cum va fi inmânată
Prin audienta in cadrul ambelor primarii.