Skip to main content

Către: Primarul localității, Consiliul local

PETROȘANI: Domnule primar Tiberiu Iacob-Ridzi, interziceți jocurile de noroc

PETIȚIE CĂTRE CONSILIUL LOCAL PETROȘANI
„Petroșani fără jocuri de noroc – pentru o comunitate sănătoasă și un viitor demn pentru copiii noștri"
DE CE ACEASTĂ PETIȚIE?
Suntem cetățeni ai orașului Petroșani, părinți, bunici, tineri și oameni care iubesc această comunitate. Ne-am săturat să privim neputincioși cum sălile de jocuri de noroc se înmulțesc pe străzile noastre, cum vecinii, rudele sau prietenii noștri își pierd economiile, sănătatea și demnitatea în fața unor aparate proiectate să îi ruineze. Este momentul să acționăm.
FENOMENUL JOCURILOR DE NOROC ÎN ROMÂNIA – CUM AM AJUNS AICI
România se confruntă cu o adevărată epidemie tăcută a jocurilor de noroc. Conform datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), industria a înregistrat venituri de peste 4 miliarde de lei anual, iar România are una dintre cele mai mari densități de aparate de tip slot machine per capita din Europa.
Sălile de jocuri de noroc au invadat în special orașele mici și mijlocii, acolo unde sărăcia, șomajul și lipsa alternativelor de petrecere a timpului liber creează un teren fertil pentru dependență. Petroșani, un oraș care se confruntă deja cu efectele declinului industrial, cu rata șomajului și cu emigrarea populației tinere, este exact tipul de comunitate pe care această industrie îl vizează.
Localnicii știu prea bine: nu trece o zi fără ca cineva din oraș să nu piardă bani pe care nu și-i permitea să îi piardă.
ANALIZA RISCURILOR – CE NE COSTĂ CU ADEVĂRAT JOCURILE DE NOROC
1. Impactul economic devastator asupra familiilor
Un dependent de jocuri de noroc pierde în medie 70–80% din venitul lunar în aparate sau pariuri
Familiile intră în credite, datorii și sărăcie pentru a acoperi pierderile
Mulți ajung să împrumute bani de la cămătari sau să vândă bunuri ale familiei
Productivitatea la locul de muncă scade dramatic; absenteismul și concedierile cresc
Banii cheltuiți în sălile de jocuri nu rămân în economía locală – profiturile merg la acționari, adesea din afara țării
2. Dependența – o boală recunoscută medical
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică tulburarea de joc patologic ca afecțiune psihiatrică (ICD-11). Caracteristicile acestei dependențe sunt:
Imposibilitatea de a se opri, chiar și după pierderi mari
Gânduri obsesive despre joc
Minciuni față de familie și prieteni pentru a ascunde comportamentul
Anxietate, depresie, gânduri suicidare când nu au acces la joc
Recăderi frecvente, similar cu dependența de substanțe
3. Impactul devastator asupra familiei
Violența domestică crește semnificativ în familiile cu un dependent de jocuri
Divorțurile și separările sunt mult mai frecvente
Copiii din aceste familii cresc în instabilitate emoțională și financiară
Părinții dependenți neglijează nevoile de bază ale copiilor: hrană, îmbrăcăminte, educație
Traumele copilăriei lăsate de un părinte dependent au efecte pe tot parcursul vieții
Acesta este cel mai grav aspect și cel care ar trebui să ne mobilizeze pe toți:
Vârsta medie de debut în jocurile de noroc este de 16–18 ani în România
Creierul adolescentin este neurobiologic mai vulnerabil la dependență decât cel adult
Sălile de jocuri, prin amplasarea lor strategică lângă școli, licee și locuri frecventate de tineri, constituie o capcană deliberată
Un adolescent care dezvoltă dependență de jocuri de noroc are șanse minime de a-și finaliza studiile și de a construi un viitor stabil
Mulți tineri dependenți ajung la furt, infracțiuni sau abandonează orașul, agravând deja acuta problemă a depopulării Petroșaniului
5. Impactul social și urban asupra orașului
Sălile de jocuri atrag în jurul lor cerșetorie, consum de alcool și infracționalitate
Degradează imaginea și atractivitatea zonelor comerciale
Descurajează investițiile legitime și turismul
Contribuie la un climat de deznădejde și resemnare în comunitate
CE POATE FACE CONSILIUL LOCAL – BAZA LEGALĂ
Nu cerem ceva imposibil. Legea română permite autorităților locale să acționeze:
Legea nr. 124/2015 privind jocurile de noroc și Normele de aplicare stabilesc că autoritățile locale pot impune condiții suplimentare de amplasament și funcționare
Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale dă consiliilor locale dreptul de a lua măsuri pentru protecția ordinii publice și a sănătății comunității
Hotărâri similare au fost adoptate deja în alte orașe din România și din Europa (Italia, Spania, Belgia au legislație națională restrictivă)
CE CEREM CONCRET
Prin această petiție, solicităm Consiliului Local Petroșani să adopte o Hotărâre de Consiliu Local care să prevadă:
Interzicerea eliberării de noi autorizații pentru săli de jocuri de noroc pe raza orașului Petroșani
Impunerea unei distanțe minime de 500 de metri față de unități de învățământ, locuri de joacă și centre de tineret pentru unitățile existente
Restricții stricte de orar (ex: interzicerea funcționării între orele 22:00–10:00)
Crearea unui mecanism de sesizare prin care cetățenii pot raporta nereguli
Alocarea de fonduri pentru programe de prevenție și consiliere psihologică pentru dependenți și familiile acestora
MESAJ CĂTRE CONCETĂȚENII NOȘTRI DIN PETROȘANI
Petroșaniul a trecut prin multe. Am supraviețuit închiderii minelor, valurilor de șomaj, migrației. Am păstrat în noi demnitatea oamenilor de munte, solidaritatea comunității de mineri, dragostea pentru acest loc.
Nu putem permite ca ceea ce nu a reușit sărăcia să distrugă, să distrugă o industrie care trăiește din disperarea oamenilor.
Fiecare semnătură contează.

De ce este important?

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim.

Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2]

1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3]

În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro).
Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4]

Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5]

Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea.

Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic.

[1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA
[2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară
[3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele
[4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders
[5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Petroșani, România

Maps © Stamen; Data © OSM and contributors, ODbL

Linkuri

Actualizări

2026-04-01 21:44:22 +0300

S-a ajuns la 10 semnături