Petiția este un succes cu 107,284 semnături
Către: Camerei Deputaților
Stop legii care ar deschide vânarea urșilor pentru trofee
Am câștigat. Amendamentul introdus de un deputat pentru a păstra ursul brun sub strictă protecție a fost votat în plenul Parlamentului.
Îți mulțumim din suflet pentru semnătura ta care a contat decisiv!
Echipa Agent Green
Senatul a aprobat un amendament al legii vanatorii care ar urma sa permita scoaterea de sub stricta protectie a ursilor si redeschiderea sezonului de vanatoare de trofee. Cerem parlamentarilor din Camera Deputatilor sa respinga amendamentul si sa pastreze ursul brun sub stricta protectie.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi "pentru" şi 13 abţineri.
Cotele de derogare aprobate de Ministerul Mediului nu mai sunt de ajuns vanatorilor care au extras deja exemplare mari de mascul de urs, nicidecum ursii problema.
Nu se cunoaste cu adevarat numarul de ursi din Romania. Singurul inventar este realizat chiar de fondurile de vanatoare, adica de catre cei cu interes sa vaneze si care spun ca ar fi cel putin 7000 de ursi. Ori planul national de actiune pentru conservarea speciei urs al Ministerului Mediului vine sa pregateasca legea din parlament mentionand ca se vor putea ucide anual 8% dintre ursii din Romania. Ori 8% din 7000 înseamnă 560 de ursi de ucis în fiecare an.
Află aici mai multe informații despre problemele reale de care ministerul trebuie să țină cont: https://www.agentgreen.ro/in-atentia-doamnei-gratiela-leocadia-gavrilescu-viceprim-ministru-ministru-al-mediului/
Află aici cum funcționează industria vânătorii de trofee și cine se ascunde în spatele acesteia:
Partea I-a:
https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/razboiul-ong-urilor-cu-autoritatile-care-vor-reluarea-vanatorii-de-ursi-marturia-unui-director-de-la-mediu.html
Partea a II-a
https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/dosar-penal-la-brasov-pentru-stabilirea-modului-in-care-au-fost-acordate-cotele-de-vanatoare.html
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi "pentru" şi 13 abţineri.
Cotele de derogare aprobate de Ministerul Mediului nu mai sunt de ajuns vanatorilor care au extras deja exemplare mari de mascul de urs, nicidecum ursii problema.
Nu se cunoaste cu adevarat numarul de ursi din Romania. Singurul inventar este realizat chiar de fondurile de vanatoare, adica de catre cei cu interes sa vaneze si care spun ca ar fi cel putin 7000 de ursi. Ori planul national de actiune pentru conservarea speciei urs al Ministerului Mediului vine sa pregateasca legea din parlament mentionand ca se vor putea ucide anual 8% dintre ursii din Romania. Ori 8% din 7000 înseamnă 560 de ursi de ucis în fiecare an.
Află aici mai multe informații despre problemele reale de care ministerul trebuie să țină cont: https://www.agentgreen.ro/in-atentia-doamnei-gratiela-leocadia-gavrilescu-viceprim-ministru-ministru-al-mediului/
Află aici cum funcționează industria vânătorii de trofee și cine se ascunde în spatele acesteia:
Partea I-a:
https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/razboiul-ong-urilor-cu-autoritatile-care-vor-reluarea-vanatorii-de-ursi-marturia-unui-director-de-la-mediu.html
Partea a II-a
https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/dosar-penal-la-brasov-pentru-stabilirea-modului-in-care-au-fost-acordate-cotele-de-vanatoare.html
De ce este important?
Ursul brun (Ursus arctos), este una dintre cele mai iconice specii pe cale de dispariție pe care Uniunea Europeană se străduiește să le protejeze.
Supraviețuirea urșilor bruni și a lupilor este amenințată de degradarea și fragmentarea habitatelor, de acceptarea socială scăzută în rândul cetățenilor și a grupurilor de interese și de braconaj. Pentru a asigura conservarea speciilor, ursul și lupul sunt specii protejate legal la nivel internațional și european, inclusiv prin Convenția de la Berna și prin Strategia UE privind biodiversitatea.
Directiva UE privind habitatele impune statelor membre obligația de a crea planuri naționale de acțiune care să asigure, pe baza informațiilor recente și exacte, gestionarea și menținerea unei stări de conservare favorabile, pe termen lung, pentru urșii bruni și pentru lupi.
Există amenințări grave la supraviețuirea ursului (Ursus arctos) și a lupului (Canis lupus) (distrugerea habitatelor, persecuția umană, schimbările climatice etc.), ceea ce impune o precauție extremă și o cotă conservatoare de vânătoare.
Legea prevede posibilitatea împușcării a 8% din populatia de ursi anual, fapt care ar putea avea un impact negativ asupra supraviețuirii acestor specii, având în vedere varietatea amenințărilor cu care animalele sălbatice se confruntă. Acestea au nevoie de habitate vaste, sigure și lipsit de conflicte umane, în scopul de a căuta hrana, perechea, adăpostul și locațiile pentru bârlog. Un habitat ideal trebuie să beneficieze de o distribuție adecvată și abundență a alimentelor pentru ca urșii și lupii să se dezvolte armonios. În plus, o altă amenințare critică pentru animale este incursiunea utilajelor motorizate în habitatele lor .
În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice au deja efecte dăunătoare asupra urșilor și lupilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor.
Nu se cunoaște cât de mulți urși și lupi avem. Numerele sunt umflate cu pompa. În studiul realizat de Popescu și colab. (2016) se arată că sistemul de management al carnivorelor mari din România este “slab susținut de datele despre populație raportate de administratorii fondurilor de vânătoare și că deciziile curente de vânătoare se bazează adesea pe date biologice nerealiste asupra populației”.
Mai mult, în România “populațiile raportate pentru urs, lup și râs sunt excesiv de optimiste și, prin urmare, stabilirea cotelor de vânătoare pe baza acestor estimări ar putea conduce la un impact pe termen lung asupra populației “. Prin urmare, dacă cota maximă propusă a fost determinată utilizând estimări augumentate ale populației, aceasta nu poate fi considerata a fi sustenabilă și trebuie redusă dramatic.
Măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor. Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În plus, considerăm că eforturile de a educa și de a ajuta proprietarii de animale afectați pot fi mai eficiente în reducerea conflictului dintre om și sălbăticiuni pe termen lung decât controlul letal al vieții sălbatice. De fapt, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Ministerul mediului trebuie să suspende eforturile de control al prădătorului pentru care nu există dovezi care să demonstreze eficiența funcțională și ca oamenii de știință să se concentreze asupra unor standarde stricte de evidență în testele de control al prădătorilor”. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, înainte de a recurge la recoltarea și capturarea letală a urșilor bruni și a lupilor.
Supraviețuirea urșilor bruni și a lupilor este amenințată de degradarea și fragmentarea habitatelor, de acceptarea socială scăzută în rândul cetățenilor și a grupurilor de interese și de braconaj. Pentru a asigura conservarea speciilor, ursul și lupul sunt specii protejate legal la nivel internațional și european, inclusiv prin Convenția de la Berna și prin Strategia UE privind biodiversitatea.
Directiva UE privind habitatele impune statelor membre obligația de a crea planuri naționale de acțiune care să asigure, pe baza informațiilor recente și exacte, gestionarea și menținerea unei stări de conservare favorabile, pe termen lung, pentru urșii bruni și pentru lupi.
Există amenințări grave la supraviețuirea ursului (Ursus arctos) și a lupului (Canis lupus) (distrugerea habitatelor, persecuția umană, schimbările climatice etc.), ceea ce impune o precauție extremă și o cotă conservatoare de vânătoare.
Legea prevede posibilitatea împușcării a 8% din populatia de ursi anual, fapt care ar putea avea un impact negativ asupra supraviețuirii acestor specii, având în vedere varietatea amenințărilor cu care animalele sălbatice se confruntă. Acestea au nevoie de habitate vaste, sigure și lipsit de conflicte umane, în scopul de a căuta hrana, perechea, adăpostul și locațiile pentru bârlog. Un habitat ideal trebuie să beneficieze de o distribuție adecvată și abundență a alimentelor pentru ca urșii și lupii să se dezvolte armonios. În plus, o altă amenințare critică pentru animale este incursiunea utilajelor motorizate în habitatele lor .
În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice au deja efecte dăunătoare asupra urșilor și lupilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor.
Nu se cunoaște cât de mulți urși și lupi avem. Numerele sunt umflate cu pompa. În studiul realizat de Popescu și colab. (2016) se arată că sistemul de management al carnivorelor mari din România este “slab susținut de datele despre populație raportate de administratorii fondurilor de vânătoare și că deciziile curente de vânătoare se bazează adesea pe date biologice nerealiste asupra populației”.
Mai mult, în România “populațiile raportate pentru urs, lup și râs sunt excesiv de optimiste și, prin urmare, stabilirea cotelor de vânătoare pe baza acestor estimări ar putea conduce la un impact pe termen lung asupra populației “. Prin urmare, dacă cota maximă propusă a fost determinată utilizând estimări augumentate ale populației, aceasta nu poate fi considerata a fi sustenabilă și trebuie redusă dramatic.
Măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor. Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În plus, considerăm că eforturile de a educa și de a ajuta proprietarii de animale afectați pot fi mai eficiente în reducerea conflictului dintre om și sălbăticiuni pe termen lung decât controlul letal al vieții sălbatice. De fapt, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Ministerul mediului trebuie să suspende eforturile de control al prădătorului pentru care nu există dovezi care să demonstreze eficiența funcțională și ca oamenii de știință să se concentreze asupra unor standarde stricte de evidență în testele de control al prădătorilor”. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, înainte de a recurge la recoltarea și capturarea letală a urșilor bruni și a lupilor.
Cum va fi inmânată
Scrisoare oficiala adresata individual fiecarui deputat.