Către:  Consiliul Județean Neamț  Consiliul Local Tămășeni  Primăria Comunei Tămășeni  Subiect: Solicitare instalare panouri electronice de afișare a vitezei, cu radar integrat și alimentare solară, în Comuna Tămășeni  Stimați reprezentanți ai Consiliului Județean Neamț, ai Consiliului Local Tămășeni și ai Primăriei Comunei Tămășeni,  Noi, semnatarii acestei petiții, locuitori ai Comunei Tămășeni, vă solicităm respectuos analizarea și implementarea unui proiect privind montarea unor panouri electronice de afișare a vitezei autovehiculelor, dotate cu radar integrat și panou fotovoltaic, la intrările în localitățile componente ale comunei.  Amplasamentele propuse sunt:  1. Intrarea în Tămășeni dinspre satul Luțca; 2. Intrarea în Tămășeni dinspre Roman -DJ201C; 3. Intrarea în satul Adjudeni dinspre Răchiteni – DJ201C. Motivarea solicitării   Traficul rutier intens și viteza excesivă a autovehiculelor la intrările în localitate reprezintă un risc major pentru siguranța pietonilor, copiilor și tuturor participanților la trafic. Lipsa unor măsuri eficiente de calmare a traficului conduce la situații periculoase, semnalate frecvent de comunitatea locală. Panourile electronice de afișare a vitezei, cu radar integrat, au rol preventiv și educativ, determinând conducătorii auto să își adapteze viteza fără aplicarea de sancțiuni. Exemple de implementări în România În urma consultării platformei SEAP/SICAP, se poate observa că astfel de echipamente au fost deja achiziționate și implementate de autorități publice din România. Exemple relevante includ:   • Orașele Tălmaciu, Iancu și Slobozia; Botosani, Navodari • Comunele Baia, Mătăsari, Mălini Bogdanana,Vintu de Jos, Tiha-Bargaului, Smardan Aceste exemple confirmă faptul că soluția propusă este viabilă, legală și deja aplicată la nivel național.   Costuri orientative   În urma analizei a 10 achiziții publice similare identificate în SEAP/SICAP, rezultă că prețul mediu al unui panou electronic de afișare a vitezei, cu radar integrat și alimentare solară, este de aproximativ 11.000 lei (circa 2.200 euro). Acest cost este rezonabil raportat la beneficiile pe termen lung privind siguranța rutieră.   Solicitări   Având în vedere cele prezentate, solicităm: 1. Analizarea oportunității instalării acestor panouri în amplasamentele menționate; 2. Identificarea unei surse de finanțare din bugetul local și/sau județean 3. Inițierea procedurilor necesare pentru achiziția și montarea echipamentelor. Considerăm că această investiție este necesară, eficientă și în interesul direct al comunității, contribuind la creșterea siguranței rutiere în Comuna Tămășeni.   Vă mulțumim pentru atenția acordată și pentru sprijinul acordat comunității locale.   Cu stimă,  Semnatarii petiției  Locuitori ai Comunei Tămășeni  

De zeci de ani, cetatenii care retrag sume din conturile proprii, dar prin intermediul bancomatelor altei banci sunt comisionați cu sume care in general nu le cunosc. Momentan singura obligatie care o au bancile este sa afiseze pe situl propriu brosura cu taxe si comisioane (foarte convenabil) si sa afiseze la bancomatul tert informatia ca " ACEASTA OPERATIUNE ESTE COMISIONATA CONFORM CONTRACTULUI PE CARE IL AI CU BANCA" . Sunt zeci de situatii si conjuncturi in care aceasta informare este total insuficienta. Sunt oameni in varsta, care nu au acces la bancomatul bancii propriu, pentru ca sunt in cine stie ce sate uitate de lume. Sunt schimbari de taxe si comisioane care se schimba si se transmit ulterior pe email, in general considerandu-se ca ai acceptat tacit daca nu te-ai retras din relatia cu banca. Sunt mii de conjuncturi cand nu ai acces la internet in locatia respectiva etc, etc. Bancomatul unei alte banci este similar cu un magazin care vinde un produs al unui alt comerciant, si ar trebui obligatoriu sa afiseze pretul " produsului (tranzactiei) " la "raft (bancomat)" Sunt sute de mii, daca nu milioane de tranzactii comisionate fortuit, si in general clientii bancii nu stiu exact cat au de plata pentru acel serviciu, pentru ca legea este incompleta. Exceptand cazurile (care ar trebui sa fie norma) bancilor care au pachete cu 0 costuri la retragerea sumelor de la bancomatele altor banci situatia este generalizata. In plus exista limite semnificative la retragerile din bancomate terte si de cele mai multe ori ajungi sa platesti comisioane multiple si majorate pentru aceleasi sume. Exemplu simplu. pentru a retrage de la ing cu un card BT , limita este de 900 ron / tranzactie si se plateste un comision fix de 2,5 ron (probabil pentru BT) + 0,5 % , adica 4,5 Ron din suma (probabil marja bancii ING). Daca vrei sa retragi 4000 Ron, limita zilnica standard BT, va trebui sa faci 4 tranzactii , platind in total aproximativ 30 de Ron, pentru o tranzactie care ar fi gratuita la bancomatul BT. Masurile necesare ar fi obligarea bancilor, (ca si a magazinelor) de a afisa la raft / bancomat pretul produsului / tranzactiei , indiferent in ce banca / magazin este afisat, precum si cresterea limitei per tranzactie la bancomatele altei banci. Ar scadea astfel costurile cu comisionarea tranzactiilor terte pentru utilizatori, ar creste gradul de transparenta al sistemului bancar fata de utilizatori si cresterea increderii utilizatorilor in sistemul bancar.

5 octombrie - ZIUA MONDIALA A EDUCATIEI SI PROFESORULUI vine in recunoasterea rolului important al cadrelor didactice si impactul acestora in educatia si cresterea viitoarelor generatii. INSA: Modul celebrarii in Romania, REFUZA copiilor orice mod de sarbatorire educativ IN LIPSA SUPORTULUI profesorilor (zi nelucratoare), cat si a parintilor (pt care este o zi lucratoare*..). *as vrea sa spun obisnuita; dar a lucra simultan cu a supraveghea copiii (si aceasta... unde slujba permite..) devine o presiune prea putin justificata. SE CERE: Re-evaluarea modului de celebrarea a Zilei Mondiale a Educatiei si/sau extinderea sa la rang de Zi Libera Nationala. PROPUNEREA vine in intampinarea si sustinerea Zilei Mondiale a Educatiei astfel: 1. Extinderea la Zi Libera Legala Nationala(incurajand astfel sarbatorirea prin activitati si vizite tematice, INSOTITI de parinti) SAU 2. Reincadrarea activitatii de celebrare ca "Zi de Scoala Altfel" (permitand atat respectarea recomandarii UNESCO de a nu sustine cursuri, cat si celebrarea evenimentului de catre copii si profesori intr-un mediu tematic, extra-curricular). Mai multe despre Ziua Mondiala a Educatiei: Desemnată de UNESCO, această zi marchează semnarea, în 1966, a “Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Această recomandare, alături de cea “privind învăţământul superior” din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală, potrivit site-ului en.unesco.org. Începând cu anul 1994, Ziua Mondială a Educației este sărbătorită în fiecare an în data de 5 octombrie (in prezent, in peste 100 tari) prin diverse evenimente organizate cu scopul de a celebra si a aprecia profesorii si munca acestora. Se organizează diverse ceremonii și distincții pentru profesorii din lume care au depășit așteptările profesiei. În ţara noastră, Ziua Mondială a Educaţiei este marcată distinct de Ziua Învăţătorului (5 iunie) si incadrata conform Ordinului nr. 3505/2022 privind structura anului şcolar 2022-2023. Art. 3. - În ziua de 5 octombrie - Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

   Subsemnații, cetățeni ai orașului Voluntari, solicităm RESPINGEREA proiectului de lege (Proiect L12/2026) privind declararea orașului Voluntari ca municipiu. Invocăm nerespectarea indicatorilor minimali obligatorii prevăzuți de Legea nr. 351/2001 (Anexa IV) și refuzăm creșterea taxelor locale pentru o titulatură care nu reflectă realitatea calității vieții noastre. Chiar acum, la Senat, se decide viitorul nostru: Proiect L18/2026. Voluntari este un șantier perpetuu unde legea este ignorată, iar noi nu vrem să plătim impozite de rangul 1 pentru condiții de rangul 3.   1. Sănătatea: Infrastructură publică INEXISTENTĂ    Legea impune un spital de rang municipal cu minimum 250 de paturi și o normă de 10 paturi la 1000 de locuitori.  La o populație de 49.417 locuitori (INS, iulie 2025), necesarul este de 494 de paturi. Realitatea (INS 2024): Orașul dispune de doar 40 de paturi, și acelea exclusiv în sectorul privat. În sectorul public, numărul de paturi este ZERO. Deși cifrele totale includ clinici private, în sistemul public există doar 15 medici pentru aproape 50.000 de oameni. Noi unde ne tratăm? 2. Spațiile Verzi: O creștere „din pix” de 9400%  Legea cere 15-26 mp/locuitor.Până în 2019, INS raporta doar 10 hectare de spații verzi. Din 2020, cifra a sărit brusc la 941 hectare. Această creștere artificială confirmă includerea pădurilor limitrofe sau a terenurilor private pentru a masca lipsa parcurilor reale. Fără aceste păduri, spațiul verde urban real este sub 2 mp/locuitor.  3. Infrastructura Rutieră și de Utilități: Orașul „pe jumătate”  Drumuri de pământ: Din 147 km de străzi, 29 km sunt nemodernizați (gropi, pământ/piatră), fapt inadmisibil pentru statutul de municipiu. Lipsa trotuarelor: Investițiile în zone pietonale sunt inexistente în noile cartiere, forțând pietonii să circule pe carosabil. Viciu de utilități: Există o diferență de 50 km între rețeaua de apă (164 km) și cea de canalizare (114 km). Peste 30% din lungimea străzilor nu beneficiază de canalizare funcțională!  4.  Poluarea Fonică: Sănătatea sacrificată pentru trafic Conform Hărților de Zgomot ale Primăriei Voluntari, situația este alarmantă: Pe arterele principale, zgomotul atinge 70-75 dB, depășind constant limitele legale. Deși numărul locuințelor a explodat (de la 17.207 în 2015 la 27.372 în 2023), nu s-au implementat bariere fonice sau management de trafic. 5.  Siguranța la Incendiu: Pericol public Extinderea rețelei de apă (164 km) nu a fost însoțită de o rețea de hidranți funcționali. În noile zone rezidențiale, hidranții lipsesc sau sunt acoperiți de asfalt. Fără această infrastructură vitală, transformarea în municipiu (densitate mare de construcții) crește riscul de catastrofă.  6. Lipsa de Legitimitate: Referendumul din 2006 este EXPIRAT Invocarea unui vot de acum 20 de ani este jignitoare și ilegală în spirit: Populația a crescut de la ~30.000 (2006) la 49.417 (2025). Peste 40% din cetățenii actuali nu au avut drept de vot atunci. Proiectul a fost anterior respins în Parlament pentru că nu reflecta realitatea. Reluarea lui acum, bazată pe un vot depășit, ignoră principiul transparenței (Legea nr. 52/2003). 

Stimate domnule ministru, Ministerul dumneavoastră a lansat un apel de proiecte, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii, în data de 9 ianuarie, cu termen limită de depunere la 2 zile. Însă chiar dumneavoastră ați admis oficial imposibilitatea scrierii unui proiect în 2 zile. Comunitatea artistică s-a mobilizat și mii dintre noi v-au trimis emailuri legate de acest apel. Prin urmare, vă solicităm public alocarea a 30 de zile pentru depunerea proiectelor, necesare conform legii 350/2005 privind finanţările nerambursabile pentru activităţi de interes public. În cazul în care acest apel nu își mai găsește mize dincolo de ziua culturii naționale propunem anularea apelului și transferul celor 200.000 alocate către un următorul apel.

Pe această cale, vă solicităm respectuos: 1.     Să susțineți în continuare programul Casa Verde 2025 și să îi asigurați finanțare și predictibilitate pentru instalatorii și beneficiarii finali. 2.     Să evitați diluarea importanței acestui program în favoarea unor inițiative opace, precum REPower, care nu au demonstrat încă funcționalitate sau integritate procedurală. 3.     Să consolidați controlul și transparența asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice și europene în domeniul energiei regenerabile.

Pactul Verde pentru București și Planul Urbanistic Metropolitan sunt nevoi sociale, economice și politice mai mult ca oricând. Propun ca punct de plecare 10 pași pe care celelalte capitale moderne i-au făcut în demersul lor pentru un viitor ”respirabil”. 1. Educarea masivă a populației privind impactul emisiilor de carbon asupra sănătății și calității vieții. Prevenția diminuează costurile în creștere din domeniul sănătății, al serviciilor publice și al ameliorării mediului. 2. Identificarea riguroasă a surselor de poluare care determină amprente negative asupra calității vieții și a mediului urban și peri-urban. Monitorizările poluării aerului și a apei pot fi făcute cu costuri minime prin promovarea aparatelor individuale de monitorizare acreditate și înglobarea rezultatelor într-un sistem de alertă deschis permanent publicului. 3. O instituție independentă politic care să monitorizeze relația dintre poluare și efectele produse asupra cetățenilor și mediului. 4. O viziune de dezvoltare pe zece ani a orașului, stabilă, coerentă, predictibilă, disponibilă și clară pentru cetățeni, politicieni, investitori sau turisti. 5. O strategie financiară ”Zero emisii carbon în 2030”, transparentă pentru cetățeni privind costurilor serviciilor publice care să includă măsurile specifice țintei. 6. Modificarea, completarea și aplicarea legislației pentru domeniul imobiliar. Încă avem dezvoltatori imobiliari care poluează masiv prin activitățile de șantier și transportul materialelor, dezvoltă proiecte imobiliare fără racordare la utilități, folosesc materiale de construcții de slabă calitate, nu anvelopează termic cladirile sau eludează prevederile legale privind spațiul verde minim, ori fac dezvoltări rezidențiale în zonele intens poluate. 7. Regândirea modelului de sustenabilitate privind gestiunea deșeurilor la nivel metropolitan. Bucureștiul și județul Ilfov au planuri diferite de gestionare a deșeurilor sau de ameliorare a calității aerului și al decontaminării apelor poluate. Sustenabilitatea demersului spre amprentă zero a carbonului în zona metropolitană începe prin măsuri de prevenție, de la producerea ambalajelor biodegradabile, dezmenbrarea articolelor de mobila, electrice și electronice și prevenirea risipei până la selectarea deșeurilor la sursă, recuperarea deșeurilor din construcții și desființări, compostarea deșeurilor organice sau transformarea acestora în sursă de energie, reciclare și reutilizare. 8. Punerea în aplicare și utilizarea Registrului Spațiilor Verzi și realizarea proiectului Centura Verde. 9. Pactul Verde propune decidenților politici, consilierilor locali sau generali care să faciliteze parteneriate public private. 10. Planul Urbanistic Metropolitan-PUM este soluția tehnică care să cuprindă întreaga regiune metropolitană. Înglobarea într-un singur plan urbanistic a Planului Urbanistic General al Bucureștiului și al localităților județului Ilfov este singura șansă de dezvoltare sustenabilă în viitor. Aici îl găsești: https://www.facebook.com/octavian.berceanu/posts/10216382399651914?notif_id=1579528518957383¬if_t=feedback_reaction_generic

Să nu renunți e cred motto-ul după care unii români încearcă să se ghideze. Prin birocrație, prin dogme, prin mentalități, dar mai ales prin nepăsare. Căci nepăsarea și indiferență sunt uneltele cele mai la îndemână ale eșecului. Povestea ce urmează nu este ceva necunoscut. Nu e nici măcar ieșită din comun în țărișoara mea. Este o poveste spusă în secolul XXI, anul 2021, deși pare a fi dintr-o carte de istorie. August 2021, comună Băiculești, satul Zigoneni, Argeș. Băiculești, o comună europeană, a secolului XXI. O comună incredibil de frumoasă. Verde, curată, ordonată. O comună cu case mari, frumoase și aranjate. O comună formată din oameni în adevăratul sens al cuvântului. Amabili, săritori, civilizați și politicoși. Oameni cum eu, în capitală, nu găsesc. Oameni care pun umărul și pentru cunoscuți și pentru necunoscuți. Mă întreb, cu toate acestea, cu ce și unde greșesc de nu sunt cu adevărat în secolul XXI. De ce oare sunt pedepsiți să rămână agățați în dezumanizare. Căci așa se numește atunci când ești obligat să trăiești că acum secole. Cu greu, foarte greu, comuna a fost racordată, în 2010, la rețeaua de apă potabilă. Rețea ce vine din orașul cel mai apropiat. Curtea de Argeș. Oamenii au mulțumit politicoși și chiar sceptici. Căci era ciudat că vreo autoritate să-i vadă, să-i audă și să le și ofere ceva. În urmă cu 3 ani, în mod suspicios, apa a început să dispară pe timpul verii. Încetul cu încetul. Apa nu a mai avut întâi presiune. Adică nu te mai puteai folosi de boilere și mașini de spălat. În fond, oamenii abea se obișnuiseră cu ele. Nu era foarte greu să renunțe la mică parte de civilizație ce le fusese dată (în mod surprinzător) nu de mult. Apoi apă a început să dispară cu totul. Întâi pentru câteva ore, iar apoi zile întregi. Azi, în 2021, apa lipsește 20 de ore din cele 24 ale zile. Oamenii, într-un mod foarte primitiv, se trezesc în miezul nopții pentru a aduna apă în recipiente. Sau pentru a adăpa animalele. Nimeni, niciodată, nu i-a întrebat cum trag apa în toaletă, cum gătesc, cum curață gospodăria sau cum își spală copiii și nepoții. Toate de mai sus în mijlocul unei pandemii. În mijlocul a 40 de grade celsius. Responsabilii (primăria orașului Curtea de Argeș, primăria Baiculesti și SC Aquaterm SRL) se bazează pe întoarcerea comunității în trecut și folosirea surselor de apă inițiale. Adică fântânile pe care le dețineau anterior. Este abominabilă și inadmisibilă indiferența autorităților. Oamenii sună, fac reclamații, iar ele dau, liniștit, din umeri. Ba chiar nu răspund sau ”nu știu” despre ce este vorba. Dumnealor însă nu iau în calcul că sunt gospodării fără astfel de resurse. Gospodării noi sau modernizate. Acele gospodării depind 100% de rețeaua de apă potabilă. Ei, alături de întreaga comunitate, se simt marginalizați, uitați și discriminați. Pentru că oamenii nu cedează, cred în nou, cred în evoluție și progres, inițiază această petiție. Comuna Băiculești vrea să intre în normalitate!

   Subsemnații, Orheanu Dragoș, Dordea Claudiu și Vlădău Gabriel, în calitate de consilieri locali și cetățeni ai comunei Chiajna, alături de colegii organizației locale și de membrii comunității Chiajna, ne adresăm dumneavoastră pentru a solicita accelerarea demersurilor și aprobarea  proiectului de extindere a Magistralei de metrou M3 pe segmentul Preciziei - Chiajna (cu stațiile propuse în Dudu și Militari Residence/Chiajna). Prezenta solicitare este formulată în conformitate cu art. 51 din Constituția României privind dreptul de petiționare, precum și cu O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.    Comuna Chiajna a cunoscut o dezvoltare rezidențială explozivă în ultimii ani, ajungând la o populație declarate o populație declarată de peste 40.000 de locuitori (conform datelor oficiale din 2024), la care se adaugă un număr semnificativ de rezidenți nedeclarați, estimările neoficiale indicând o populație reală de peste 130.000–140.000 de persoane, mulți dintre aceștia făcând naveta zilnic către București pentru serviciu sau studii. Infrastructura rutieră actuală este complet depășită, iar traficul dinspre și înspre București a devenit un calvar zilnic, afectând grav calitatea vieții și mediul înconjurător.      Având în vedere că există deja discuții și un proiect preliminar la nivelul Metrorex și al autorităților locale, solicităm: • Aprobarea cu celeritate a indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern. • Identificarea surselor de finanțare(fonduri europene, PNRR, buget de stat) pentru implementarea rapidă a proiectului. • Lansarea procedurilor de licitațiepentru proiectare și execuție în cel mai scurt timp posibil. • Organizarea unei intalniri comune intre toate instituțiile pentru aliniere si progres De ce este important?    Extinderea rețelei de metrou reprezintă singura soluție viabilă și pe termen lung pentru decongestionarea traficului din această zonă. Proiectul este vital pentru: 1. Reducerea timpilor de deplasare: Mii de cetățeni vor beneficia de un transport rapid, eficient și predictibil. 2. Îmbunătățirea calității aerului: Diminuarea traficului auto va contribui la scăderea poluării. 3. Creșterea siguranței rutiere: Mai puține mașini pe șosele înseamnă mai puține accidente. 4. Dezvoltarea durabilă a zonei metropolitane:Un sistem de transport public modern și extins este esențial pentru un oraș european modern. 5. De asemenea, extinderea Magistralei M3 va genera beneficii economice semnificative, prin creșterea mobilității forței de muncă, reducerea costurilor asociate congestionării traficului și creșterea atractivității investiționale a zonei vestice a Bucureștiului și a județului Ilfov.       Considerăm această investiție drept o prioritate strategică de interes public și național și solicităm autorităților competente să trateze cu maximă responsabilitate această cerere legitimă a zecilor de mii de cetățeni afectați zilnic de lipsa infrastructurii de transport public adecvate.    Vă mulțumim pentru timpul acordat și așteptăm un răspuns oficial cu privire la stadiul actual și pașii concreți pe care îi veți întreprinde pentru realizarea acestei investiții vitale.  Multumim. Doamne ajută! 

Domnule Președinte, vă solicităm să nu promulgați Legea 315/2019. Legea are conținut identic cu cel al OUG 75/2018, declarată neconstituțională de către CCR, a fost elaborată la fel ca și aceasta fără niciun fel de consultare cu factorii interesați și periclitează viitorul patrimoniului natural național. Solicităm organizarea unor consultări publice reale pentru elaborarea unei noi legi, astfel ca experții și factorii interesați să-și spună cuvântul în găsirea soluțiilor. Sute de arii protejate – zonele cele mai de preț, emblematice pentru România – sunt acum la voia întâmplării și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale, ca urmare a prevederilor Legii 315/2019. Deși OUG 75/2018 a fost declarată neconstituțională, Parlamentul României a aprobat Legea nr. L315/2019 prin care repune în vigoare integral prevederile acesteia. Vă solicităm să valorificați expertiza disponibilă în cadrul societății, implicând specialiștii, foștii custozi (instituții, regii naționale, ONG-uri) și alți factori interesați în elaborarea unei legi care să asigure mobilizarea tuturor resurselor disponibile pentru un management eficient al patrimoniului nostru natural.