Nu a fost găsită o campanie pentru ""

Ai putea fi interesat și în următoarele petiții

  • Suplimentați 434! Stop aglomerației în Chiajna. Semnează!
      Stimați reprezentanți, Prin prezenta petiție, subsemnații, în calitate de utilizatori constanți ai transportului în comun din București/Ilfov, vă solicităm suplimentarea numărului de autobuze pe linia 434, în special în intervalele orare de vârf (07:00 – 09:30 și 16:30 – 19:30). Motivele care stau la baza acestei solicitări sunt: • Gradul de aglomerare: La orele de vârf, autobuzele sunt arhipline, depășind capacitatea maximă admisă, ceea ce pune în pericol siguranța și confortul călătorilor. • Intervale mari de succedare: Timpul de așteptare în stație depășește adesea 25 de minute, deși fluxul de pasageri este unul major. • Nerespectarea orarului: Din cauza numărului insuficient de vehicule raportat la trafic, graficul de circulație afișat nu poate fi respectat. • Dezvoltarea zonei:  Menționăm că în zona deservită de această linie s-au dat în folosință noi ansambluri rezidențiale/clădiri, ceea ce a dus la creșterea numărului de beneficiari. Vă solicităm să efectuați o monitorizare a fluxului de călători pe această linie și să dispuneți creșterea numărului de unități pentru a asigura un transport civilizat.  
    704 din 800 Semnături
    Inițiat de Catalina Neculai
  • STOP MASACRULUI INVIZIBIL: Vrem Adevărul despre Pădurile „Protejate” doar pe Hârtie!
    EXPUNERE DE MOTIVE Decizia ICCJ nr. 36/2015 a extins în mod eronat aspectele pentru care a fost sesizată, blocând plata compensațiilor nu doar pentru siturile Natura 2000, ci pentru toate suprafețele aflate în protecție strictă. Coroborat cu Art. 97 din Codul Silvic (forma introdusă de Legea nr. 133/2015), protecția biodiversității a fost condiționată exclusiv de acordul proprietarului, în timp ce plata compensațiilor a fost suspendată de facto. Subliniem faptul că pe rolul Curții Constituționale a României există o excepție de neconstituționalitate a Deciziei 36/2015, care se află în mod inexplicabil în faza de raport de peste 5 ani de zile. Acest vid de justiție a lăsat proprietarii fără apărare și pădurile fără protecție reală. Practic, între anii 2015 și 2020, statutul de protecție a devenit „opțional”. Există suspiciuni rezonabile că mii de hectare de păduri au fost „retrogradate” prin noile amenajamente silvice, din categorii de protecție (T I și T II) în categorii de producție, pentru a permite exploatarea legală în absența fondurilor de despăgubire. Această practică reprezintă o expropriere de facto a funcțiilor ecologice ale pădurii, fără asumarea responsabilității financiare de către stat. SOLICITĂRI PRIVIND TRANSPARENȚA ȘI AUDITUL FONDULUI FORESTIER I. ANALIZA DE IMPACT ȘI AUDITUL AMENAJAMENTELOR • Harta Retrogradărilor: Publicarea suprafeței totale de fond forestier care a fost transferată din Grupa I funcțională (protecție) în Grupa a II-a (producție) începând cu anul 2015. • Audit pe Amenajamentele „de Criză”: Verificarea tuturor planurilor de management silvic (amenajamente) aprobate între 2016 și 2020 și identificarea cazurilor unde protecția a fost eliminată fără justificare tehnică, ci exclusiv pe criterii economice sau din cauza lipsei acordului scris al proprietarului. • Avize Negative CTAS: Comunicarea numărului total de avize negative emise de Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS) pentru proiecte de amenajamente, unde motivul respingerii a fost strict lipsa acordului scris al proprietarului, conform Art. 97 din Codul Silvic. II. RADIOGRAFIA FONDULUI FORESTIER (DATE DE TEREN) • Comparație Statistică (2014 vs. 2025): Situația comparativă a pădurilor în zone de protecție, defalcată pe: 1. Categorii de folosință (păduri, terenuri în curs de regenerare); 2. Structura pe clase de vârstă (I - VI+); 3. Forma de proprietate (Publică a statului, UAT, Privată). • Exploatarea Reală în Teren: Suprafața totală aflată scriptic sub protecție (T1/T2) pe care s-au emis autorizații de marcare suplimentar posibilităților prevăzute în amenajament (tăieri de igienă, produse accidentale, infestări cu ipide etc.) începând cu anul 2015, în absența plăților compensatorii. • Bilanțul Exploatării: Volumul exact de masă lemnoasă extras din suprafețe care, până în 2015, aveau regim de protecție strictă și au fost „deschise” tăierilor ulterior Deciziei ICCJ 36/2015. III. SITUAȚIA SPECIFICĂ A PARCURILOR NAȚIONALE • Modificarea Zonării Interne: Situația clară a transferurilor de suprafețe din Zona de Protecție Integrală (ZPI) în Zona de Conservare Durabilă (unde exploatarea este permisă), ca urmare a presiunilor financiare generate de Decizia 36/2015. • Auditarea Avizelor de Mediu: Verificarea modului în care agențiile de protecție a mediului au emis avize pentru noile amenajamente în parcuri naționale începând cu anul 2015, fără a ține cont de pierderea biodiversității prin retrogradarea funcțională a acestor păduri. • Tăieri Mascate în Arii Protejate: Volumul de lemn extras prin „tăieri de conservare” din perimetrele parcurilor naționale care nu au beneficiat de compensații în perioada menționată. CONCLUZII ȘI MĂSURI REPARATORII Protecția a devenit un lux pe care statul nu l-a mai plătit, iar natura nu l-a mai primit. Solicităm Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să specifice: 1. Ce măsuri concrete au fost luate pentru recuperarea protecției în zonele retrogradate după anul 2015? 2. Există un plan de reîncadrare a acestor păduri în Grupa I funcțională, având în vedere noile mecanisme de finanțare și obligațiile asumate prin Strategia Națională pentru Biodiversitate?  
    17 din 100 Semnături
    Inițiat de Alexandru Mihăilescu
  • Siguranța copiilor noștri și cultura comunei, mai importante decât profitul discotecii!
      Către: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TĂMĂȘENI Spre știința: INSTITUȚIEI PREFECTULUI JUDEȚULUI NEAMȚ SESIZARE ȘI PETIȚIE  privind optimizarea utilizării patrimoniului public, diversificarea activităților culturale și asigurarea unui climat de siguranță în cadrul Căminului Cultural Tămășeni Subsemnații, cetățeni ai comunei Tămășeni, formulăm prezenta petiție prin care solicităm o reformă a modului de gestionare a Căminului Cultural, fundamentată pe următoarele puncte de maximă importanță pentru comunitate: 1. EFICIENȚA INVESTIȚIEI PUBLICE VS. ACTIVITĂȚI REALE Primăria a investit sume masive în modernizarea Căminului Cultural, însă cetățenii de rând beneficiază de acest spațiu doar de 1-2 ori pe an. Considerăm inacceptabil ca o clădire susținută din banii noștri să funcționeze preponderent ca spațiu comercial, privând copiii, tinerii și seniorii de activități educative și culturale săptămânale. 2. SIGURANȚA PUBLICĂ ȘI COMBATEREA CONSUMULUI DE DROGURI Un aspect care ne îngrijorează profund este climatul de insecuritate creat în timpul evenimentelor de tip discotecă. Există suspiciuni și temeri reale în rândul comunității cu privire la consumul și traficul de substanțe interzise (stupefiante) pe durata acestor activități comerciale. • Solicităm autorităților o monitorizare strictă și reevaluarea oportunității acestor evenimente dacă ele pun în pericol sănătatea tinerilor din sat. • Cerem înlocuirea acestui climat de risc cu activități care promovează valori sănătoase: cinema, horă, ateliere de creație. 3. PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI PENTRU COMUNITATE Nu cerem închiderea clădirii, ci deschiderea ei către toți cetățenii prin: • CINEMATOGRAF DE WEEKEND: Proiecții de film într-un mediu sigur și educativ pentru copii și tineri. • REVIGORAREA TRADIȚIILOR: Organizarea regulată a Horei Satului și a evenimentelor folclorice. 4. SOLICITĂRI JURIDICE (Către Consiliul Local și Prefectură) • AUDIT DE LEGALITATE ȘI SIGURANȚĂ: Solicităm Prefecturii Neamț verificarea contractului de folosință (aprox. 35 ani) și dacă acesta respectă normele de siguranță și ordine publică. • PRIORITIZAREA INTERESULUI PUBLIC: Cerem Consiliului Local adoptarea unui calendar public de activități culturale ce vor avea prioritate absolută în fața activităților comerciale de risc. CONCLUZIE: Vrem un Cămin Cultural sigur, unde să ne putem trimite copiii fără teama expunerii la droguri sau violență. Solicităm ca investiția publică să servească educației și tradiției, nu doar profitului privat realizat într-un context riscant pentru sănătatea tineretului nostru. 
    87 din 100 Semnături
    Inițiat de Iacob Butnaru
  • Floresti are nevoie de o bibliotecă publică
    Mii de părinți cer înființarea unei biblioteci publice  Floreștiul are nevoie de o bibliotecă publică – solicităm includerea urgentă a proiectului în bugetul local 2026  Asociația de Părinți alături de Consiliul Reprezentativ al Părinților „Dumitru Tăutan” Florești a transmis Consiliului Local și Primăriei Comunei Florești o solicitare oficială privind includerea, în bugetul local pentru anul 2026, a demersurilor necesare înființării unei biblioteci publice moderne, cu acces gratuit pentru toți locuitorii.  Florești este astăzi cea mai mare comună din România, cu o populație de ordinul zecilor de mii de locuitori și cu un număr în continuă creștere de copii, elevi și tineri. Cu toate acestea, comunitatea nu dispune în prezent de un serviciu public esențial – o bibliotecă publică funcțională.  Asociația de Părinți alături de Consiliul Reprezentativ al Părinților „Dumitru Tăutan” Florești consideră că această lipsă reprezintă un deficit major de infrastructură educațională și culturală. Absența unui spațiu dedicat lecturii, studiului individual și activităților educaționale limitează accesul la educație, cultură și informare și plasează Floreștiul sub standardele minime ale unei comunități moderne și dezvoltate.  În contextul în care unitățile de învățământ din localitate funcționează la capacitate maximă, iar numeroase familii tinere nu dispun acasă de condiții adecvate pentru studiu, o bibliotecă publică ar reprezenta nu doar un spațiu de lectură, ci un veritabil centru educațional și comunitar, care să includă:  • săli de lectură și studiu,  • zone dedicate copiilor și adolescenților,  • activități educative și culturale, ateliere și cluburi de lectură,  • acces la resurse digitale și informaționale.  Un astfel de proiect ar contribui direct la creșterea performanței școlare, la reducerea inegalităților de acces la educație și la consolidarea vieții culturale locale.  Prin prezenta, Asociația de Părinți alături de Consiliul Reprezentativ al Părinților „Dumitru Tăutan” Florești solicită autorităților locale alocarea resurselor financiare necesare și inițierea de urgență a procedurilor administrative pentru demararea acestui obiectiv de interes public, prin includerea proiectului în bugetul local pe anul 2026.    Nicoleta Hulpuș – președinte Asociația de Părinți "Dumitru Tăuțan"
    447 din 500 Semnături
    Inițiat de Asociația de Părinți "DUMITRU TĂUȚAN " Picture
  • Prețuri mai mici pentru ONG-urile nonprofit din Prahova
      Cerem modificarea proiectelor de hotărâre atât la Primăria Municipiului Ploiești (HCL nr. 653/2022 privind tarifele la Teatrul Toma Caragiu și anexa aferentă; HCL nr. 171/2022 privind tarifele la Filarmonica Paul Constantinescu), cât și la Consiliul Județean Prahova, în cazul HCL nr. 180/2025.  Solicităm introducerea unui paragraf dedicat sectorului ONG, precum și stabilirea unor tarife speciale pentru închirierea spațiilor publice destinate sediilor și activităților nonprofit. Reamintim că asociațiile și fundațiile sunt organizații apolitice, fără scop lucrativ. Ele nu generează profit, motiv pentru care tarifele aplicate trebuie să fie semnificativ mai mici decât cele pentru alți solicitanți.  Invităm toate organizațiile neguvernamentale, atât din Prahova, cât și din alte județe, precum și cetățenii care susțin activitatea acestora, să se alăture demersului și să semneze această petiție.
    123 din 200 Semnături
    Inițiat de 81Maiavt25@ Vasile PORUMBARU
  • Politica la psihiatru
    Politica ar avea nevoie, înainte de programe și sloganuri, de o evaluare psihiatrică serioasă a celor care o practică: nu ca insultă, ci ca măsură de igienă publică, fiindcă oameni care decid pentru milioane ar trebui să fie psihic stabili, autocritici și verificați de specialiști, la fel ca orice profesionist căruia i se încredințează vieți. Există cercetări solide în psihologia personalității și psihologia organizațională care arată că trăsături din așa-numita „Triadă întunecată” (narcisism, psihopatie, machiavelism) sunt suprareprezentate în poziții de putere, inclusiv în politică, management de vârf și leadership autoritar. Motivele sunt destul de clare: aceste persoane caută puterea, tolerează bine conflictul, nu sunt inhibate de vină și se autopromovează agresiv. Aceste studii nu afirmă că fiecare politician are astfel de trăsături, dar sugerează că ele pot fi mai frecvente în roluri dominante și că pot modela comportamentul liderilor și impactul lor asupra publicului și instituțiilor.  Deci, nu ar fi rău ca toți cei care candidează la funcții de conducere politice să treacă printr-un control riguros psihologic și psihiatric.
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Irina Spoială
  • Nu plătim taxe retroactive! Cerem ANULAREA majorării taxelor din Râșnov!
    Să abroge HCL nr. 291/23.12.2025 privind taxele și impozitele locale pentru 2026, să revină la nivelul stabilit prin HCL nr. 245/27.11.2025 și să dispună restituirea sau compensarea sumelor încasate necuvenit de la cetățeni până la data publicării hotărârii (03.02.2026).
    163 din 200 Semnături
    Inițiat de Madalina Draghici
  • Stop Municipiul Voluntari: Nu vrem să plătim luxul de a trăi în poluare, zgomot și haos!
       Subsemnații, cetățeni ai orașului Voluntari, solicităm RESPINGEREA proiectului de lege (Proiect L12/2026) privind declararea orașului Voluntari ca municipiu. Invocăm nerespectarea indicatorilor minimali obligatorii prevăzuți de Legea nr. 351/2001 (Anexa IV) și refuzăm creșterea taxelor locale pentru o titulatură care nu reflectă realitatea calității vieții noastre. Chiar acum, la Senat, se decide viitorul nostru: Proiect L18/2026. Voluntari este un șantier perpetuu unde legea este ignorată, iar noi nu vrem să plătim impozite de rangul 1 pentru condiții de rangul 3.   1. Sănătatea: Infrastructură publică INEXISTENTĂ    Legea impune un spital de rang municipal cu minimum 250 de paturi și o normă de 10 paturi la 1000 de locuitori.  La o populație de 49.417 locuitori (INS, iulie 2025), necesarul este de 494 de paturi. Realitatea (INS 2024): Orașul dispune de doar 40 de paturi, și acelea exclusiv în sectorul privat. În sectorul public, numărul de paturi este ZERO. Deși cifrele totale includ clinici private, în sistemul public există doar 15 medici pentru aproape 50.000 de oameni. Noi unde ne tratăm? 2. Spațiile Verzi: O creștere „din pix” de 9400%  Legea cere 15-26 mp/locuitor.Până în 2019, INS raporta doar 10 hectare de spații verzi. Din 2020, cifra a sărit brusc la 941 hectare. Această creștere artificială confirmă includerea pădurilor limitrofe sau a terenurilor private pentru a masca lipsa parcurilor reale. Fără aceste păduri, spațiul verde urban real este sub 2 mp/locuitor.  3. Infrastructura Rutieră și de Utilități: Orașul „pe jumătate”  Drumuri de pământ: Din 147 km de străzi, 29 km sunt nemodernizați (gropi, pământ/piatră), fapt inadmisibil pentru statutul de municipiu. Lipsa trotuarelor: Investițiile în zone pietonale sunt inexistente în noile cartiere, forțând pietonii să circule pe carosabil. Viciu de utilități: Există o diferență de 50 km între rețeaua de apă (164 km) și cea de canalizare (114 km). Peste 30% din lungimea străzilor nu beneficiază de canalizare funcțională!  4.  Poluarea Fonică: Sănătatea sacrificată pentru trafic Conform Hărților de Zgomot ale Primăriei Voluntari, situația este alarmantă: Pe arterele principale, zgomotul atinge 70-75 dB, depășind constant limitele legale. Deși numărul locuințelor a explodat (de la 17.207 în 2015 la 27.372 în 2023), nu s-au implementat bariere fonice sau management de trafic. 5.  Siguranța la Incendiu: Pericol public Extinderea rețelei de apă (164 km) nu a fost însoțită de o rețea de hidranți funcționali. În noile zone rezidențiale, hidranții lipsesc sau sunt acoperiți de asfalt. Fără această infrastructură vitală, transformarea în municipiu (densitate mare de construcții) crește riscul de catastrofă.  6. Lipsa de Legitimitate: Referendumul din 2006 este EXPIRAT Invocarea unui vot de acum 20 de ani este jignitoare și ilegală în spirit: Populația a crescut de la ~30.000 (2006) la 49.417 (2025). Peste 40% din cetățenii actuali nu au avut drept de vot atunci. Proiectul a fost anterior respins în Parlament pentru că nu reflecta realitatea. Reluarea lui acum, bazată pe un vot depășit, ignoră principiul transparenței (Legea nr. 52/2003). 
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Restart Voluntari Picture
  • Finanțare justă prin Fondul de mediu pentru natură și arii protejate
     Conservarea naturii a fost dintotdeauna o Cenușăreasă a mediului, nesusținută deloc de politicieni, indiferent de partidele aflate la putere.  Ariile protejate sunt declarate pe hârtie, conform obligațiilor UE, și apoi nefinanțate corespunzător, inclusiv de către Fondul de Mediu.  Deși ariile naturale protejate, ce ocupă un sfert din teritoriul național, oferă serviciile necesare vieții (apă, aer curat, resurse de hrană și materiale) pentru întreaga țară, fondurile alocate pentru conservare sunt infinit de mici dintotdeauna.  Asistăm neputincioși, cu toții, la degradarea celor mai importante valori naturale, fie că sunt păduri unice în Europa, zone umede și râuri cu porțiuni încă naturale sau pajiști alpine cu floră bogată.  Chiar dacă fac parte din arii protejate, parcuri și situri Natura 2000, ecosistemele naturale înregistrează în prezent un declin accelerat, ceea ce ne afectează deja viața, inclusiv prin secarea râurilor, poluarea aerului sau extremele climatice tot mai prezente.  Prin lipsa finanțării pentru conservarea naturii, nu se respectă atât cerințele Legii ariilor naturale protejate, cât și cele ale Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității, în care se prevede finanțarea pentru natură și arii protejate într-o pondere de 20% din Fondul de Mediu. De fapt, pentru biodiversitate, Administrația Fondului de Mediu (AFM) alocă de 100 de ori mai puțin decât este prevăzut, adică maxim 0,2% din bugetul său anual, care în 2025 a fost de peste 3 miliarde Euro.  Prin AFM sunt finanțate preponderent, pe baza unor necesitați politice, nu pe criterii științifice, programele de tip Rabla, inclusiv pentru tractoare și sobe, sau Festivalul Olimpic pentru Tineret European (FOTE Brașov 2027) și totodată, mai nou, sistemele de apă-canal, pentru care nu mai există fonduri în cadrul Programului Anghel Saligny, care sprijinea în mod tradițional, în trecut, astfel de investiții edilitare.  Și mai grav este că nefinanțarea de către AFM a biodiversității se face cu nerespectarea atât a ”principiului poluatorul plătește” care stă la baza funcționării Fondului de Mediu, cât și a ”dreptului la un mediu sănătos” garantat de Constituție pentru toți cetățenii României. Internalizarea externalităților, care să includă bineînțeles și biodiversitatea, pare o noțiune străină pentru AFM, deși ar trebui să fie literă de lege, fiind aplicată doar după cum decid politicienii.  Această campanie nu este doar despre finanțarea naturii, ci și despre cum se fac politicile publice în România. Despre cum comandamentele transpartinice dirijează fondurile foarte mari, în mod interesat, doar în anumite direcții. Și, în acest timp, domenii importante ca ariile protejate și conservarea naturii sunt văduvite, deși se află într-o mare nevoie, de foarte mult timp.  Susținerea și implicarea a cât mai multor oameni în favoarea conservării biodiversității va aduce subiectul naturii în atenția publică și a guvernanților, inclusiv prin asigurarea finanțării și managementului necesar.  
    4 din 100 Semnături
    Inițiat de Emilian Burdusel
  • Anulare decizie majorare impozite nr. 112/29.12.2025 Primaria Barcanesti Jud. PH
    In data de 29.12.2025 Consiliul Local Barcanesti, jud. Prahova a hotarat majorarea cu peste 80% a taxelor si impozitelor locale pentru anul 2026. Aceasta decizie a dus efectiv la dublarea acestora. Consider nejustificata si abuziva aceasta majorare, ducand la incapacitatea de plata de catre pensionari in mod special, dar si a salariatilor cu venituri mici.  Ititiatorul  acestei Hotarari a fost chiar Primarul Daniel Apostol.
    17 din 100 Semnături
    Inițiat de Alexandra Pantelimon
  • Stimulent financiar lunar acordat persoanelor cu handicap accentuat si grav din Dragalina!
      “Acordarea unui stimulent financiar lunar pentru persoanele cu handicap din Dragalina, finanțat din taxele locale majorate în 2026. Sprijin financiar pentru persoanele cu handicap din Dragalina: 300 lei (Grav) / 200 lei (Accentuat)     Stimați aleși locali, În contextul în care taxele și impozitele locale pentru anul 2026 au fost majorate, punând o presiune financiară uriașă pe gospodării, vă solicităm să direcționați o parte din aceste fonduri suplimentare către cetățenii cei mai vulnerabili ai comunei noastre. Solicităm instituirea unui stimulent financiar lunar local pentru persoanele cu handicap grav (propunem 300 lei) și accentuat (propunem 200 lei), copii și adulți. Acești oameni se confruntă cu prețuri dublate la medicamente și utilități, iar sprijinul de la stat este insuficient. Este o datorie morală ca o comună care colectează taxe mai mari să ofere protecție reală celor care se luptă zilnic pentru supraviețuire. Nu lăsați persoanele cu dizabilități din Dragalina, Drajna și Brâncoveanu în urmă!”  ”  
    22 din 100 Semnături
    Inițiat de Viorel Spinu Picture
  • Hunedoara cere statut de Zonă cu Constrângeri Economice și reducerea cu 50% a impozitelor locale
      Subsemnatul, Ionescu Claudiu, în calitate de inițiator, alături de cetățenii Municipiului Hunedoara, în temeiul Art. 247 din Codul Administrativ, vă solicităm:   Să demarați de urgență demersurile legale către Guvernul României pentru includerea Municipiului Hunedoara  în Programul special de sprijin prevăzut de HG nr. 323/1996, fapt care ar asigura cetățenilor noștri reducerea cu 50% a impozitului pe clădiri, teren și mașini, conform modelului oferit de OG nr. 27/1996.         La fel ca în ordonanța proaspăt confirmată de Guvern pe 30 ianuarie 2026, cerem ca reducerea să se aplice strict pentru:      - Locuința de domiciliu (protejarea dreptului la adăpost);      - Terenul aferent (curtea/grădina);      - Un singur mijloc de transport (necesar mobilității într-un oraș cu transport public deficitar). 
    698 din 800 Semnături
    Inițiat de Claudiu Ionescu