Nu a fost găsită o campanie pentru ""

Ai putea fi interesat și în următoarele petiții

  • Vrem autobuze curate și civilizate!
     Cerem STB SA implementarea de urgență a unei campanii de conștientizare și informare direct în mijloacele de transport și în stații, prin:  ·        Colante și stickere vizuale aplicate pe geamuri și în zona scaunelor (pictograme pentru obligativitatea căștilor audio, păstrarea curățeniei și respectarea igienei).  ·        Mesaje de avertizare pe ecranele digitale din autobuze care să amintească faptul că accesul cu haine murdare sau mirosuri grele încalcă regulamentul.  ·        Panouri informative în stații cu regulile călătorului civilizat.  ·        Suplimentarea controalelor mixte (STB + Poliția Locală), în special pe liniile lungi și aglomerate (cum sunt 139, 226 etc.). 
    3 din 100 Semnături
    Inițiat de Oana Lazăr
  • NU transformați Jimbolia în groapa de gunoi toxic a Europei! Spunem NU topitoriei și poluării!
    SALVAȚI JIMBOLIA! OPRIȚI TOPITORIA ȘI PROTEJAȚI SĂNĂTATEA OAMENILOR, LACURILE ȘI BIODIVERSITATEA   Jimbolia este mai mult decât un punct pe hartă; este casa noastră, locul în care ne-am crescut copiii și în care sperăm să construim un viitor curat. Din păcate, liniștea și sănătatea comunității noastre sunt amenințate de umbra unei industrii care nu are ce căuta lângă ferestrele noastre și în inima ecosistemelor pe care, cu eforturi uriașe, am încercat să le protejăm.  Nu suntem împotriva progresului, dar progresul nu poate însemna sacrificarea sănătății oamenilor și a naturii. Viitorul Jimboliei trebuie construit pe dezvoltare responsabilă, nu pe riscuri pentru comunitate, lacuri și biodiversitate.   Noi, cetățenii orașului Jimbolia, solicităm autorităților locale, județene și naționale să respingă orice solicitare de autorizare pentru o topitorie de aluminiu și să reanalizeze activitățile de colectare, sortare, tocare, reciclare și procesare a deșeurilor metalice desfășurate pe amplasamentul vizat. Solicităm aplicarea strictă a prevederilor art. 7 din PUG, care interzic activitățile ce generează riscuri tehnologice, noxe, zgomot, vibrații, fum și miros, incompatibile cu sănătatea comunității și reglementările urbanistice în vigoare.  Jimbolia nu este un simplu amplasament industrial. Orașul nostru este atestat prin Hotărâre de Guvern ca stațiune turistică de interes local, statut care presupune protejarea resurselor naturale, a peisajului, a calității mediului și a condițiilor de viață ale comunității.  Zona lacurilor Jimbolia reprezintă una dintre cele mai importante zone naturale și de agrement ale orașului. Valoarea sa ecologică a fost recunoscută prin proiectul european ECOLAKES („Reabilitarea ecosistemelor și conservarea valorilor naturale în Jimbolia și Kikinda”, cod RORS 373), finanțat prin Programul Interreg România–Serbia.  În zona lacurilor au fost identificate numeroase specii de păsări, mamifere, reptile și amfibieni protejate prin legislația națională și europeană. Prezența acestora confirmă importanța ecologică a zonei și necesitatea aplicării principiului precauției în evaluarea activităților industriale cu potențial impact asupra habitatelor naturale. Nu ne preocupă doar impactul asupra biodiversității, ci și asupra oamenilor. Lacurile Jimboliei fac parte din viața comunității: aici ne petrecem timpul liber, ne creștem copiii și ne bucurăm de unul dintre cele mai valoroase spații naturale ale orașului. Protejarea lor înseamnă protejarea sănătății și a calității vieții noastre.  Suntem îngrijorați de impactul acestor activități asupra sănătății populației, mediului, biodiversității, lacurilor Jimboliei, proiectului ECOLAKES și dezvoltării durabile a comunității.  Pentru Zona Terenurilor aflate sub Ape, art 7 din PUG interzice deversarea apelor uzate provenite din alte activități în toate subzonele TA.                                                                                                                                            Solicităm:  •  Respingerea oricărei autorizări pentru o topitorie de aluminiu în apropierea zonelor locuite și a lacurilor Jimbolia;  •  Reanalizarea avizelor și autorizațiilor pentru activitățile de colectare, reciclare și procesare a deșeurilor metalice;  •  Verificarea respectării PUG și a compatibilității acestor activități cu statutul orașului și obiectivele proiectului ECOLAKES;  •  Evaluarea impactului asupra sănătății populației, biodiversității și speciilor protejate;  •  Publicarea transparentă a tuturor documentelor relevante și organizarea unor consultări publice reale;  •  Aplicarea principiului precauției în cazul oricăror riscuri sau incertitudini privind sănătatea și mediul.    Nu cerem imposibilul. Cerem dreptul fundamental la viață, la aer respirabil și la respectarea legilor care ar fi trebuit să ne protejeze. Jimbolia nu trebuie să devină un coș de gunoi industrial. Trebuie să rămână un oraș al oamenilor, al naturii, al copiilor și al generațiilor viitoare — un loc în care lacurile sunt oglinda unui cer curat, nu groapa de gunoi a unor interese meschine.   Jimbolia înseamnă oameni Dincolo de lacuri, habitate și proiecte europene, această petiție este despre oameni. Este despre copiii care cresc în Jimbolia și care au dreptul să respire un aer curat. Este despre părinții care își doresc să își crească familiile într-un mediu sănătos și sigur. Este despre vârstnicii care au muncit o viață întreagă pentru acest oraș și care merită liniște, nu zgomot industrial, trafic greu și incertitudine. Lacurile Jimboliei nu sunt importante doar pentru speciile care trăiesc acolo. Ele fac parte din viața comunității. Acolo ne plimbăm, ne petrecem timpul liber, ne ducem copiii și ne bucurăm de unul dintre puținele spații naturale care au rămas aproape de oraș. Nu putem accepta ca sănătatea oamenilor și viitorul comunității să fie puse în balanță cu interese economice pe termen scurt. Nicio investiție nu este mai valoroasă decât sănătatea oamenilor. Prin semnarea acestei petiții, alegem să nu mai tăcem. Susținem dreptul comunității noastre la un mediu sănătos, la transparență și la viitor.   Semnează acum, pentru ca vocea ta să devină scutul Jimboliei  
    159 din 200 Semnături
    Inițiat de Elena Nedelea
  • Un sistem organizat pentru protecția animalelor din Iași
    Către: Consiliul Județean Iași Instituția Prefectului Iași Primăriile din județul Iași Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Iași Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Biroul pentru Protecția Animalelor Parlamentarii aleși în circumscripția nr. 24 Iași PETIȚIE pentru înființarea Centrului Județean de Intervenție și Protecția Animalelor Iași „Modul în care o comunitate își tratează animalele aflate în suferință arată cât de pregătită este să își protejeze propriii cetățeni.” Subsemnații, cetățeni ai județului Iași, specialiști și voluntari în protecția animalelor, solicităm inițierea unui proiect județean pentru înființarea Centrului Județean de Intervenție și Protecția Animalelor Iași o structură necesară pentru intervenția rapidă și profesionistă în cazurile în care animale se află în pericol. Această solicitare nu este opțională, ci derivă din obligațiile legale existente. Legea 205/2004 privind protecția animalelor impune prevenirea relelor tratamente și acordă Poliției Române atribuția de a interveni și a dispune plasarea animalelor în adăpost. Art. 26 din Legea 218/2002 confirmă competențele Poliției în acest domeniu. OUG 155/2001 și normele aferente, completate de Legea 368/2023, stabilesc obligația autorităților locale — inclusiv a consiliilor județene — de a organiza servicii specializate și de a finanța sterilizarea, identificarea și înregistrarea animalelor. Există, așadar, un cadru legal clar care recunoaște rolul Consiliului Județean Iași. Fără o structură județeană integrată, aceste prevederi rămân neaplicate, iar cetățenii și animalele rămân fără protecție reală.În 2025, polițiștii pentru protecția animalelor au salvat peste 1.500 de animale aflate în pericol, au deschis peste 2.200 dosare penale și au aplicat peste 20.000 de sancțiuni pentru fapte de cruzime.  Aceste cifre arată amploarea fenomenului și necesitatea unui sistem organizat, nu a intervențiilor fragmentate.Modelul actual prin contracte individuale cu operatori privați plătiți per animal capturat generează costuri mari, suspiciuni și riscuri.  Au existat în țară cazuri investigate penal, unde animale identificate au fost ridicate ilegal din curțile proprietarilor. Mai mult, sistemul de plată “la bucată” a încurajat capturarea și eutanasierea în masă: peste 64.000 de câini eutanasiați în ultimii 3 ani, jumătate în doar patru adăposturi private, cu contracte publice de peste 9 milioane de euro. Sunt deja dosare penale pentru înșelăciune, abuz în serviciu și uciderea animalelor fără drept împotriva administratorilor unor astfel de adăposturi. Fără o structură publică județeană, finanțarea continuă să alimenteze exact ceea ce ar trebui prevenit. Un centru județean, cu personal propriu și indicatori clari adică sterilizări, adopții, reducerea numărului de animale fără stăpân ar transforma costurile actuale într-un sistem eficient, transparent și orientat spre prevenție.  Totodată, ar permite accesarea fondurilor europene și naționale dedicate, inaccesibile în prezent în lipsa unei instituții județene. În fiecare zi, în Iași, animale lovite, abandonate sau abuzate sunt preluate nu de instituții, ci de voluntari: cu mașina lor, cu banii lor, cu timpul lor. Este nedrept ca un județ întreg să se bazeze pe bunăvoința câtorva oameni, în locul unei structuri funcționale. Propunem înființarea Centrului Județean de Intervenție și Protecția Animalelor Iași, în parteneriat cu instituțiile județene, primăriile, DSVSA, IPJ - Biroul pentru Protecția Animalelor, medicii veterinari și ONG-urile de profil.  Centrul ar include: un dispecerat unic, o echipă mobilă de intervenție, o ambulanță veterinară, un centru de tranzit și recuperare, un program județean permanent de sterilizare și microcipare și o platformă digitală de monitorizare accesibilă publicului. Solicităm și înființarea unei structuri dedicate în cadrul Consiliului Județean Iași. Exemple există deja: Consiliul Județean Ilfov are o Direcție pentru Protecția Animalelor, iar Consiliul Județean Cluj a creat un Compartiment pentru Protecția Animalelor, finanțând programe județene eficiente.  Iașul poate și trebuie să facă același pas.Cerem constituirea urgentă a unui grup de lucru interinstituțional care să elaboreze un plan concret și finanțabil pentru implementarea centrului, folosind fonduri europene, programe naționale și bugetele locale.Iașul are resursele, profesioniștii și voluntarii necesari pentru a deveni un reper național în protecția animalelor. Tot ce lipsește este decizia politică de a transforma obligațiile legale într-un sistem real, care salvează vieți - ale animalelor și ale oamenilor care nu mai pot lupta singuri. Semnează acum. Un gest mic poate aduce Iașului instituția pe care animalele și cetățenii o așteaptă de prea mulți ani.
    535 din 600 Semnături
    Inițiat de Save Our Paws Asociația Picture
  • 50 de bani pe mucul de țigară: Introducerea sistemului SGR pentru resturile de tutun!
    Vă adresez această scrisoare în calitate de cetățean preocupat de viitorul mediului înconjurător din România, pentru a vă semnala o problemă ecologică gravă, deseori ignorată, și pentru a vă propune o soluție legislativă concretă. Deși implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje a demonstrat că românii sunt receptivi la stimulentele economice pentru reciclare, există un deșeu care continuă să sufoce spațiile publice, parcurile și apele noastre: mucul de țigară. Din păcate, în conștiința colectivă, mucurile de țigară nu sunt percepute corect ca fiind gunoaie extrem de toxice. Realitatea este însă alarmantă: • Perioada de descompunere: Un singur filtru de țigară are nevoie de aproximativ 10 ani pentru a se descompune, timp în care eliberează microplastice și substanțe chimice toxice (arsenic, plumb, nicotină) în sol și în pânza freatică. • Poluare de masă: Sunt aruncate zilnic pe jos milioane de bucăți, devenind cel mai răspândit deșeu de pe planetă și o sursă majoră de poluare urbană și rurală. Pentru a combate acest fenomen, vă solicităm extinderea cadrului legislativ SGR și pentru produsele din tutun, după următorul mecanism: 1. Introducerea unei garanții de 50 de bani per țigară (aplicată la prețul pachetului). 2. Returnarea contravalorii către cetățeni, în momentul în care resturile/mucurile de țigară sunt aduse înapoi la punctele de colectare autorizate (comercianți). O astfel de măsură nu doar că va schimba radical mentalitatea colectivă, transformând un deșeu ignorat într-o resursă cu valoare financiară, dar va curăța străzile României într-un ritm accelerat, oferind totodată un exemplu de bune practici la nivel european. Având în vedere urgența climatică și succesul logistic deja existent al infrastructurii SGR, vă solicităm să analizați această propunere și să demarați demersurile legislative necesare pentru implementarea ei.
    35 din 100 Semnături
    Inițiat de Vlad Mataoanu
  • Vrem o cișmea de apă potabilă în Parcul Ursul din Răcădău, Brașov
    Noi, cetățenii din cartierul Răcădău și utilizatorii Parcului Ursul din municipiul Brașov, solicităm autorităților locale instalarea unei cișmele de apă potabilă în incinta parcului.
    137 din 200 Semnături
    Inițiat de Sorin Colac
  • Vrem cinema, nu bloc în parc!
     OBIECTUL PETIȚIEI 1. Blocarea emiterii oricărei autorizații de construire pe terenul aferent Cinematografului Floreasca și aleilor din Parcul Cinema Floreasca, inclusiv respingerea oricărui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) care ar permite edificarea unui imobil rezidențial sau comercial pe acest amplasament. 2. Protejarea integrală a spațiului verde existent — parcul, aleile și zona adiacentă cinematografului — prin includerea acestuia într-un regim de protecție urbanistică care să interzică orice reducere a suprafeței verzi. 3. Redarea clădirii din Parcul Cinema Floreasca locuitorilor orașului, prin transformarea sa într-un spațiu cultural multifuncțional deschis nu doar comunității cartierului Floreasca, ci întregului oraș — un centru comunitar, cinematograf de cartier, spațiu expozițional sau orice altă destinație culturală și civică decisă prin consultare publică reală. 4. Inițierea demersurilor legale pentru clarificarea modului în care aleile unui parc public au ajuns proprietate privată și, după caz, exercitarea dreptului de preempțiune sau inițierea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică. SOLICITĂRI CONCRETE ● Respingerea oricărui PUD care prevede construirea unui imobil pe amplasamentul Cinematografului Floreasca.  ● Inițierea procedurilor de achiziție/expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilului, în vederea redării sale comunității.  ● Includerea Parcului Cinematografului Floreasca (inclusiv aleile adiacente) în inventarul spațiilor verzi protejate ale Sectorului 2.  ● Comunicarea publică și transparentă a Certificatului de Urbanism emis, conform legii.  ● Invitarea efectivă a grupului Floreasca Civică și a tuturor asociațiilor de proprietari din zonă la orice consultare publică, grup de lucru sau ședință de consiliu local privind acest subiect.  ● Organizarea unei consultări publice reale, cu notificarea prealabilă a tuturor locuitorilor din zona Floreasca, înainte de luarea oricărei decizii urbanistice privind amplasamentul. 
    1.152 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Floreasca Civică Picture
  • Educație publică aproape de casă
    Pipera are nevoie de creșe, grădinițe și clase primare publice aproape de casă În ultimii ani, zonele Pipera Plaza, Câmpul Pipera – Porsche Nord și Erou Iancu Nicolae s-au dezvoltat rapid și au atras mii de familii tinere. În schimb, infrastructura publică de educație pentru copiii mici nu a ținut pasul cu această dezvoltare. Pentru copiii între 0 și 10 ani, distanța până la creșă, grădiniță sau școală primară contează enorm. Naveta zilnică prin trafic înseamnă timp pierdut, stres pentru părinți și oboseală pentru copii.
    6 din 100 Semnături
    Inițiat de USR Voluntari
  • PISTE DE BICICLETE, FĂRĂ AMÂNĂRI! Deblocăm Bucureștiul
    În fiecare zi pierdem ore în trafic. În fiecare an pierdem zile întregi. În fiecare zi respirăm un aer poluat. În fiecare zi bicicliștii aleg între carosabil și trotuar, riscându-și viața. Bucureștiul are tot spațiul necesar pentru o rețea velo modernă, însă proiectele rămân blocate de trei factori majori: lipsa de voință politică, lipsa de prioritizare în planificarea administrativă și o presiune civică de prea multe ori insuficientă pentru a impune schimbarea. Totuși, acest al treilea pilon are puterea de a le debloca pe primele două. Astfel, solicităm inițierea imediată a unei rețele velo sigure, continue și interconectate.  Criza capitalei Bucureștiul se află într-un punct critic de inflexiune, prizonier al unei paradigme urbanistice depășite. Congestia și poluarea sunt realități structurale și, din păcate, prea ușor acceptate de noi toți. Indicele TomTom Traffic plasează constant capitala în topul european al timpului pierdut în trafic, iar IQAir și AerLive confirmă depășiri cronice ale particulelor fine. Aerul pe care îl respirăm a devenit o amenințare reală la adresa sănătății publice. Responsabilitatea este sistemică. Mobilitatea urbană nu se mai rezolvă prin turnarea de asfalt. Continuarea monopolului auto alimentează un cerc vicios. Tranziția spre o civilizație urbană modernă Tranziția depinde de transformarea infrastructurii alternative (transport public + velo) în principala rețea de mobilitate a orașului. Modelele din Paris, Barcelona, Viena, Varșovia și, mai recent, Tirana demonstrează că regenerarea urbană este posibilă prin viziune și acțiune hotărâtă, nu prin amânări la nesfârșit sau jumătăți de măsură. Nu cerem o copiere mimetică, ci adaptarea inteligentă a soluțiilor la specificul Bucureștiului. Capitalei noastre nu îi lipsește spațiul fizic - bulevardele supradimensionate permit o reconfigurare inteligentă. Îi lipsesc, în schimb, curajul politic, administrativ și acțiunea concretă. Pentru ca bicicleta să devină o opțiune principală de mobilitate urbană, iar automobilul personal să ajungă abia pe locul al treilea, rețeaua velo trebuie să atingă o masă critică de conectivitate și capilaritate. O rețea fragmentată nu schimbă comportamentul oamenilor. Doar o rețea continuă, densă și sigură poate genera o schimbare reală. Metropole europene comparabile dispun de 400–1.000 km de piste funcționale, interconectate cu rețeaua EuroVelo - o strategie complet absentă în România. Turismul ciclist crește exponențial în Europa, dar România rămâne izolată. Bucureștiul ar trebui să devină poartă de intrare și hub regional pentru cicloturism, nu un obstacol. Măsurile concrete solicitate: 1. Demararea MasterPlanului Velo: Trecerea imediată de la strategii pe hârtie la șantiere. Deși asumat, progresul este blocat. Solicităm operaționalizarea de urgență. 2. Segregare fizică reală: Stop pistelor desenate cu vopsea pe trotuar sau carosabil. Cerem delimitări fizice solide sau evidente (coridoare verzi de delimitare, elemente de protecție) care să garanteze siguranța reală a bicicliștilor și pietonilor (trasee precum cel de pe Calea Dorobanți, unde o simplă linie pe trotuar pune în pericol deopotrivă pietonii și bicicliștii, demonstrează eșecul actualelor soluții de suprafață). 3. Urbanism tactic rapid (modelul Barcelona): Securizarea traseelor în câteva luni, nu în ani. Solicităm utilizarea de elemente modulare rapide (stâlpi flexibili, delimitatoare din materiale reciclate) pe marile bulevarde - proiectate și implementate obligatoriu în colaborare directă cu experți în mobilitate urbană, pentru a garanta soluții sigure, nu improvizate. 4. Task-Force dedicat: Înființarea unei unități tehnice specializate, în subordinea directă a Primarului, responsabilă exclusiv de execuție, de monitorizare și aflată în dialog permanent cu societatea civilă și cu utilizatorii infrastructurii. 5. Infrastructură hibridă bicefală (Velo = Verde): Nicio reconfigurare stradală fără piste protejate și coridoare verzi (copaci, aliniamente vegetale, sol permeabil). Recepția lucrărilor trebuie condiționată strict de îndeplinirea ambelor criterii. 6. Infrastructură complementară: Instalarea de rastele securizate și monitorizate, contoare digitale de trafic cu date deschise (Open Data) pe site-ul PMB și extinderea rețelei publice de bike-sharing. 7. Finanțare și aplicarea legii: Absorbția prioritară de fonduri europene printr-un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării. În paralel, cerem toleranță zero și sancțiuni drastice pentru blocarea pistelor. 8. Schimbarea mentalității: Bicicleta ca transport urban - Lansarea unei campanii publice de anvergură care să promoveze bicicleta nu ca hobby de weekend, ci ca alternativă principală, rapidă și modernă de mobilitate zilnică. Infrastructura are nevoie de o schimbare de paradigmă pentru a genera un impact real. O infrastructură modernă nu se construiește cu promisiuni, ci prin șantiere, bugete și prioritatea siguranței cetățenilor. Această campanie reprezintă un manifest pentru respect reciproc, siguranță și construirea unui oraș funcțional. Credem în București și în viitorul său!
    22 din 100 Semnături
    Inițiat de Tudor Pana
  • Aprobați de urgență Mavacamten: Nu blocați tratamentul salvator pentru bolnavii de inimă!
    În România, peste 200 de pacienți sever simptomatici cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă au avut acces la tratamentul cu Mavacamten printr-un program temporar de donații. Acest program se încheie iar pacienții sunt lăsați fără nicio alternativă reale de a continua tratamentul zilnic! Deși medicamentul a trecut deja de evaluarea oficială și a primit aprobarea pentru compensare necondiționată, autoritățile nu ne comunică o dată certă la care acesta va fi decontat, lăsând pacienții într-o incertitudine totală. Această lipsă de predictibilitate și transparență transformă un progres uriaș în tratarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive, deja câștigat din punct de vedere medical, într-un blocaj birocratic care pune în pericol sănătatea oamenilor cu fiecare zi care trece fără o reacție din partea autorităților! Pentru pacienții sever simptomatici, lipsa tratamentului înseamnă o degradare progresivă a stării de sănătate, de la oboseală extremă, crize severe de respirație (dispnee), dureri chinuitoare în piept și episoade de leșin până la operații pe cord deschis și complicații amenințătoare de viață.
    1.017 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Asociația CardioGen
  • Redați elevilor dreptul la bursa de merit de la media 8,50!
    Solicit Ministerului Educației și Guvernului României să reintroducă acordarea burselor de merit pentru toți elevii care obțin media generală de minimum 8,50 și să elimine limitarea prin procente fixe pe clasă. Bursa de merit trebuie să răsplătească performanța fiecărui elev care îndeplinește criteriile, indiferent de clasa în care învață. Pe scurt, cerem: 1.Reintroducerea acordării burselor de merit pentru toți elevii cu media generală de minimum 8,50. 2.Eliminarea limitării prin procente fixe pe clasă. 3.Stabilirea unor criterii naționale clare, echitabile și predictibile. 4.Protejarea accesului la educație pentru elevii care depun efort constant și obțin rezultate bune.
    22 din 100 Semnături
    Inițiat de Anonim .
  • Interzicerea accesului minorilor sub 16 ani pe retele sociale
    Cerem protejarea copiilor prin limitarea accesului la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani Subsemnații, cetățeni preocupați de siguranța și dezvoltarea sănătoasă a copiilor, solicităm adoptarea unor măsuri legislative care să interzică sau să restricționeze accesul persoanelor cu vârsta sub 16 ani la platformele de social media. Motivele acestei solicitări:   1. Protecția sănătății mintale a copiilor Numeroase studii indică o legătură între utilizarea excesivă a rețelelor sociale și creșterea nivelului de anxietate, depresie, tulburări de somn și scăderea stimei de sine în rândul minorilor.  2. Prevenirea expunerii la conținut nociv Copiii pot fi expuși la violență, pornografie, discurs instigator la ură, dezinformare și alte materiale nepotrivite vârstei lor.  3. Reducerea fenomenului de cyberbullying Hărțuirea online afectează un număr tot mai mare de minori și poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și psihologice.  4. Protejarea datelor personale ale minorilor Copiii nu au întotdeauna capacitatea de a înțelege riscurile asociate colectării și utilizării datelor lor personale de către platformele digitale.  5. Încurajarea dezvoltării sociale și educaționale sănătoase Limitarea accesului la rețelele sociale poate contribui la creșterea timpului dedicat educației, activităților sportive, culturale și relațiilor directe cu familia și comunitatea.  Solicităm:   •  Stabilirea prin lege a unei vârste minime de 16 ani pentru crearea și utilizarea conturilor pe rețelele sociale.  •  Implementarea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei utilizatorilor.  •  Aplicarea de sancțiuni platformelor care nu respectă aceste obligații.  •  Derularea de campanii de educație digitală pentru părinți și copii.  Considerăm că aceste măsuri sunt necesare pentru protejarea interesului superior al copilului și pentru asigurarea unui mediu digital mai sigur.  
    115 din 200 Semnături
    Inițiat de alexandra morariu
  • Spune NU izolării! Vrem autobuzele 421 și 424 înapoi în Ghencea
      “Solicităm Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI) și societății STB SA următoarele măsuri urgente: 1. Revenirea imediată a liniilor 421 și 424 la terminalul Ghencea, garantând astfel dreptul constituțional al cetățenilor la liberă circulație și acces facil la rețeaua principală de transport urban. 2. Respectarea obligațiilor legale privind continuitatea și calitatea serviciului public, conform normelor în vigoare: • Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007: Această lege stipulează clar că transportul public trebuie organizat pe baza principiului continuității, al siguranței și al satisfacerii cu prioritate a cerințelor populației. Scurtarea liniilor contravine interesului utilizatorilor de a avea trasee directe și eficiente spre nodurile majore urbane. • Ordonanța de Urgență nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților și principiile descentralizării administrative, care cer ca utilitățile publice (inclusiv transportul metropolitan) să fie adaptate extinderii teritoriale a localităților din Ilfov, nu restrânse în mod artificial. • Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European: Deoarece serviciul este prestat în baza unui contract de servicii publice finanțat și din fonduri/bugete locale, autoritățile au obligația de a asigura servicii de transport de înaltă calitate, predictibile și capabile să asigure coeziunea teritorială între zona metropolitană și centrul urban. 3. Asigurarea accesului la un nod intermodal de transport. Terminalul Ghencea nu este un simplu capăt de linie, ci un nod strategic (cu acces direct la linia 41, rețeaua de tramvaie și autobuze urbane). Scurtarea traseelor în puncte periferice izolează călătorii, le mărește nejustificat costurile zilnice (fiind obligați să cumpere titluri de călătorie suplimentare) și le lungește timpul de parcurs, încălcând dreptul la un serviciu public echitabil.”  
    25 din 100 Semnături
    Inițiat de Albert Lazăr