S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Ministerul Culturii, în atenția Domnului Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii
Solicităm Ministerului Culturii măsuri urgente pentru a salva patrimoniul construit
În contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22, Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni — ultima dintr-un șir de zeci care s-au petrecut în perioada post-dictatură în capitala unei țări europene —, noi, semnatarii acestei scrisori, considerăm imperios necesară racordarea legislației, a procedurilor de avizare, autorizare și control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a mărturiilor identității culturale naționale.
Ne adresăm dumneavoastră, domnule Ministru al Culturii, apreciind toate eforturile pe care le faceți pentru integrarea României în lumea valorilor europene.
Domnule Ministru al Culturii, pentru că patrimoniul istoric construit este un bun public de maximă valoare, solicităm:
• Un cadru legislativ adecvat pentru a încuraja buna întreținere și conservarea/restaurarea monumentelor și clădirilor valoroase din zonele construite protejate, cu responsabilități și penalități, dar și cu forme de sprijin tehnic și financiar pentru proprietari și operatorii privați.
• Un statut juridic clar, cu o reală protecție pentru clădirile din ansamblurile urbane clasate monument istoric și din zonele protejate; actuala legislație are prevederi specifice laxe și evazive.
• Actualizarea listei arborilor monument într-un document public cu valoare juridică, precum și generarea criteriilor de evaluare și a normelor de intervenție și gestionare a vegetației în acord cu standardele, cunoștințele și calificările definite la nivelul Uniunii Europene.
• Clasarea peisajelor culturale.
• Retragerea dreptului de specialist/expert al celor dovediți că deturnează sensul studiilor istorice.
• Susținerea unor parteneriate active cu organizațiile profesionale O.A.R., U.A.R., R.U.R., ICOMOS România, precum și cu O.N.G.-urile care apără patrimoniul, și nu în ultimul rând cu mediul academic din toată țara, astfel încât practicile distructive/corupte ce ies din sfera deontologiei profesionale să fie descurajate.
• Promovarea ghidurilor de intervenție în zone de patrimoniu create prin proiectele culturale finanțate de Ordinul Arhitecților din România și de Uniunea Arhitecților din România.
• Numirea membrilor CZMI și CNMI numai la recomandarea organizațiilor profesionale: personalități integre, neafiliate politic și care au dovedit în practică respectarea eticii profesionale.
• Caracterul public al tuturor studiilor istorice, avizelor și autorizațiilor privind intervențiile pe monumente istorice și în zone construite protejate, care trebuie să fie accesibile oricui într-o arhivă digitală a Ministerului Culturii.
Aceste documente nu trebuie să favorizeze interesele private potrivnice patrimoniului și nu trebuie să permită relaxarea restricțiilor stabilite prin studiile de fundamentare anterioare comandate de autoritățile publice și plătite din fonduri publice. De asemenea, studiile istorice nu trebuie să devină, așa cum se întâmplă uneori, manipulări speculative ale statutului de monument istoric: faptul că un imobil nu întrunește condițiile de clasare nu este câtuși de puțin un argument pentru desființarea lui.
• Caracterul public al solicitărilor de desființare a unor imobile, cât și al avizelor emise de Direcțiile pentru cultură județene sau de Ministerul Culturii.
Este inadmisibil ca intervenții agresive sau solicitări de desființare a unor clădiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice și de Direcțiile județene pentru cultură, să fie în final avizate favorabil de Comisia Națională a Monumentelor Istorice și de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizări a criteriilor și normelor de protecție patrimonială, ca și al lipsei de colaborare a administrației centrale cu cea locală.
• Informarea publică adecvată – prin mijloace locale de expunere și pe paginile de internet – ca procedură prealabilă a avizării intervențiilor asupra monumentelor, zonelor lor de protecție și zonelor construite protejate; de asemenea, transmiterea tuturor datelor relevante către organizațiile profesionale din domeniul arhitecturii și urbanismului.
Pentru oricare din aceste intervenții, proiectul trebuie să rămână în dezbatere publică cel puțin 30 zile, iar observațiile formulate să fie luate în considerare și analizate de comisiile de specialitate. Este o practică curentă în toate țările europene.
Această scrisoare a fost semnata de 170 de personalități, instituții și organizații, pe care le puteți afla accesând linkul de la finalul textului.
Ne adresăm dumneavoastră, domnule Ministru al Culturii, apreciind toate eforturile pe care le faceți pentru integrarea României în lumea valorilor europene.
Domnule Ministru al Culturii, pentru că patrimoniul istoric construit este un bun public de maximă valoare, solicităm:
• Un cadru legislativ adecvat pentru a încuraja buna întreținere și conservarea/restaurarea monumentelor și clădirilor valoroase din zonele construite protejate, cu responsabilități și penalități, dar și cu forme de sprijin tehnic și financiar pentru proprietari și operatorii privați.
• Un statut juridic clar, cu o reală protecție pentru clădirile din ansamblurile urbane clasate monument istoric și din zonele protejate; actuala legislație are prevederi specifice laxe și evazive.
• Actualizarea listei arborilor monument într-un document public cu valoare juridică, precum și generarea criteriilor de evaluare și a normelor de intervenție și gestionare a vegetației în acord cu standardele, cunoștințele și calificările definite la nivelul Uniunii Europene.
• Clasarea peisajelor culturale.
• Retragerea dreptului de specialist/expert al celor dovediți că deturnează sensul studiilor istorice.
• Susținerea unor parteneriate active cu organizațiile profesionale O.A.R., U.A.R., R.U.R., ICOMOS România, precum și cu O.N.G.-urile care apără patrimoniul, și nu în ultimul rând cu mediul academic din toată țara, astfel încât practicile distructive/corupte ce ies din sfera deontologiei profesionale să fie descurajate.
• Promovarea ghidurilor de intervenție în zone de patrimoniu create prin proiectele culturale finanțate de Ordinul Arhitecților din România și de Uniunea Arhitecților din România.
• Numirea membrilor CZMI și CNMI numai la recomandarea organizațiilor profesionale: personalități integre, neafiliate politic și care au dovedit în practică respectarea eticii profesionale.
• Caracterul public al tuturor studiilor istorice, avizelor și autorizațiilor privind intervențiile pe monumente istorice și în zone construite protejate, care trebuie să fie accesibile oricui într-o arhivă digitală a Ministerului Culturii.
Aceste documente nu trebuie să favorizeze interesele private potrivnice patrimoniului și nu trebuie să permită relaxarea restricțiilor stabilite prin studiile de fundamentare anterioare comandate de autoritățile publice și plătite din fonduri publice. De asemenea, studiile istorice nu trebuie să devină, așa cum se întâmplă uneori, manipulări speculative ale statutului de monument istoric: faptul că un imobil nu întrunește condițiile de clasare nu este câtuși de puțin un argument pentru desființarea lui.
• Caracterul public al solicitărilor de desființare a unor imobile, cât și al avizelor emise de Direcțiile pentru cultură județene sau de Ministerul Culturii.
Este inadmisibil ca intervenții agresive sau solicitări de desființare a unor clădiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice și de Direcțiile județene pentru cultură, să fie în final avizate favorabil de Comisia Națională a Monumentelor Istorice și de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizări a criteriilor și normelor de protecție patrimonială, ca și al lipsei de colaborare a administrației centrale cu cea locală.
• Informarea publică adecvată – prin mijloace locale de expunere și pe paginile de internet – ca procedură prealabilă a avizării intervențiilor asupra monumentelor, zonelor lor de protecție și zonelor construite protejate; de asemenea, transmiterea tuturor datelor relevante către organizațiile profesionale din domeniul arhitecturii și urbanismului.
Pentru oricare din aceste intervenții, proiectul trebuie să rămână în dezbatere publică cel puțin 30 zile, iar observațiile formulate să fie luate în considerare și analizate de comisiile de specialitate. Este o practică curentă în toate țările europene.
Această scrisoare a fost semnata de 170 de personalități, instituții și organizații, pe care le puteți afla accesând linkul de la finalul textului.
De ce este important?
Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere.
Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului.
Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute.
Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european.
Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări.
Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor!
Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția.
Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național!
Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor:
Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii
Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB
Ana Blandiana
Lidia Bodea – director editura Humanitas
Librăriile Cărtureşti
Ştefan Câlţia - pictor
Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă
Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM
Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC
Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP
Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh.
Constantin Flondor - pictor
Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof.
Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România
Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin
Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii
Dan Grigore – pianist concertist şi profesor
ICOMOS România
Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM
Marcel Iureş - actor
Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti
Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC
Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM
Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti
Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM
Marius Manole – actor TNB
Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT
Radu Mihăilescu - arhitect
Mariana Mihuţ - actriţă
Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB
Dan Mohanu – profesor UNARTE
Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM
Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC
Tatiana Niculescu - scriitoare
Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN
Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC
Radu Paraschivescu - scriitor
Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR
Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii
Horea Paştină - pictor
Ioana Pavelescu - actriţă
Eugen Pănescu – arhitect
Ioana Pârvulescu - eseist
Oana Pelea - actriţă
Andrei Pleşu
Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie”
Victor Rebengiuc - actor
Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA
Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR
Virgil Scripcariu - sculptor
Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti
Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio
Mihai Şora
Alexandru Tomescu - violonist
Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA
Ion Vianu – scriitor
Matei Vişniec
Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche”
Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR
Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu
Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului.
Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute.
Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european.
Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări.
Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor!
Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția.
Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național!
Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor:
Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii
Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB
Ana Blandiana
Lidia Bodea – director editura Humanitas
Librăriile Cărtureşti
Ştefan Câlţia - pictor
Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă
Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM
Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC
Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP
Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh.
Constantin Flondor - pictor
Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof.
Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România
Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin
Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii
Dan Grigore – pianist concertist şi profesor
ICOMOS România
Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM
Marcel Iureş - actor
Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti
Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC
Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM
Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti
Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM
Marius Manole – actor TNB
Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT
Radu Mihăilescu - arhitect
Mariana Mihuţ - actriţă
Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB
Dan Mohanu – profesor UNARTE
Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM
Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC
Tatiana Niculescu - scriitoare
Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN
Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC
Radu Paraschivescu - scriitor
Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR
Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii
Horea Paştină - pictor
Ioana Pavelescu - actriţă
Eugen Pănescu – arhitect
Ioana Pârvulescu - eseist
Oana Pelea - actriţă
Andrei Pleşu
Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie”
Victor Rebengiuc - actor
Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA
Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR
Virgil Scripcariu - sculptor
Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti
Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio
Mihai Şora
Alexandru Tomescu - violonist
Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA
Ion Vianu – scriitor
Matei Vişniec
Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche”
Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR
Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu