S-a ajuns la 10 semnături
Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Păduri
STOP MASACRULUI INVIZIBIL: Vrem Adevărul despre Pădurile „Protejate” doar pe Hârtie!
EXPUNERE DE MOTIVE
Decizia ICCJ nr. 36/2015 a extins în mod eronat aspectele pentru care a fost sesizată, blocând plata compensațiilor nu doar pentru siturile Natura 2000, ci pentru toate suprafețele aflate în protecție strictă. Coroborat cu Art. 97 din Codul Silvic (forma introdusă de Legea nr. 133/2015), protecția biodiversității a fost condiționată exclusiv de acordul proprietarului, în timp ce plata compensațiilor a fost suspendată de facto.
Subliniem faptul că pe rolul Curții Constituționale a României există o excepție de neconstituționalitate a Deciziei 36/2015, care se află în mod inexplicabil în faza de raport de peste 5 ani de zile. Acest vid de justiție a lăsat proprietarii fără apărare și pădurile fără protecție reală.
Practic, între anii 2015 și 2020, statutul de protecție a devenit „opțional”. Există suspiciuni rezonabile că mii de hectare de păduri au fost „retrogradate” prin noile amenajamente silvice, din categorii de protecție (T I și T II) în categorii de producție, pentru a permite exploatarea legală în absența fondurilor de despăgubire. Această practică reprezintă o expropriere de facto a funcțiilor ecologice ale pădurii, fără asumarea responsabilității financiare de către stat.
SOLICITĂRI PRIVIND TRANSPARENȚA ȘI AUDITUL FONDULUI FORESTIER
I. ANALIZA DE IMPACT ȘI AUDITUL AMENAJAMENTELOR
- Harta Retrogradărilor: Publicarea suprafeței totale de fond forestier care a fost transferată din Grupa I funcțională (protecție) în Grupa a II-a (producție) începând cu anul 2015.
- Audit pe Amenajamentele „de Criză”: Verificarea tuturor planurilor de management silvic (amenajamente) aprobate între 2016 și 2020 și identificarea cazurilor unde protecția a fost eliminată fără justificare tehnică, ci exclusiv pe criterii economice sau din cauza lipsei acordului scris al proprietarului.
- Avize Negative CTAS: Comunicarea numărului total de avize negative emise de Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS) pentru proiecte de amenajamente, unde motivul respingerii a fost strict lipsa acordului scris al proprietarului, conform Art. 97 din Codul Silvic.
II. RADIOGRAFIA FONDULUI FORESTIER (DATE DE TEREN)
- Comparație Statistică (2014 vs. 2025): Situația comparativă a pădurilor în zone de protecție, defalcată pe:
- Categorii de folosință (păduri, terenuri în curs de regenerare);
- Structura pe clase de vârstă (I - VI+);
- Forma de proprietate (Publică a statului, UAT, Privată).
- Exploatarea Reală în Teren: Suprafața totală aflată scriptic sub protecție (T1/T2) pe care s-au emis autorizații de marcare suplimentar posibilităților prevăzute în amenajament (tăieri de igienă, produse accidentale, infestări cu ipide etc.) începând cu anul 2015, în absența plăților compensatorii.
- Bilanțul Exploatării: Volumul exact de masă lemnoasă extras din suprafețe care, până în 2015, aveau regim de protecție strictă și au fost „deschise” tăierilor ulterior Deciziei ICCJ 36/2015.
III. SITUAȚIA SPECIFICĂ A PARCURILOR NAȚIONALE
- Modificarea Zonării Interne: Situația clară a transferurilor de suprafețe din Zona de Protecție Integrală (ZPI) în Zona de Conservare Durabilă (unde exploatarea este permisă), ca urmare a presiunilor financiare generate de Decizia 36/2015.
- Auditarea Avizelor de Mediu: Verificarea modului în care agențiile de protecție a mediului au emis avize pentru noile amenajamente în parcuri naționale începând cu anul 2015, fără a ține cont de pierderea biodiversității prin retrogradarea funcțională a acestor păduri.
- Tăieri Mascate în Arii Protejate: Volumul de lemn extras prin „tăieri de conservare” din perimetrele parcurilor naționale care nu au beneficiat de compensații în perioada menționată.
CONCLUZII ȘI MĂSURI REPARATORII
Protecția a devenit un lux pe care statul nu l-a mai plătit, iar natura nu l-a mai primit. Solicităm Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să specifice:
- Ce măsuri concrete au fost luate pentru recuperarea protecției în zonele retrogradate după anul 2015?
- Există un plan de reîncadrare a acestor păduri în Grupa I funcțională, având în vedere noile mecanisme de finanțare și obligațiile asumate prin Strategia Națională pentru Biodiversitate?
De ce este important?
Situația reală a suprafețelor aflate în protecție