S-a ajuns la 50 semnături
Către: Ministerul Culturii
Transparență și profesionalism în selecția Pavilionului României la Bienala de la Veneția
Domnule Ministru,
Bienala de la Veneția este cel mai vechi și cel mai influent eveniment dedicat artei și arhitecturii contemporane la nivel global. Prezența României la Bienală reprezintă nu doar un exercițiu cultural, ci un act strategic de diplomație publică, poziționare internațională și promovare a creativității românești în fața a sute de mii de profesioniști, instituții și jurnaliști din întreaga lume.
Noi, artiști, arhitecți, curatori, operatori culturali și reprezentanți ai galeriilor și ai instituțiilor culturale independente – semnalăm public nevoia urgentă de corectare a cadrului de selecție pentru Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția. Observațiile noastre vizează calitatea evaluării, transparența, comunicarea instituțională, calendarul și arhitectura decizională – toate cu impact direct asupra credibilității culturale a României.
Subliniem fără echivoc: Bienala de la Veneția nu este un concurs intern, ci testul de maturitate instituțională al întregului sector, pe care instituțiile statului îl tratează inconsistent, fără responsabilitatea cerută de miza sa publică. În continuare detaliem problemele sistemice care fundamentează aceast demers.
1) Probleme sistemice constatate
1.1. Calendar irelevant și nerealist – nevoia absolută de selecție cu un an înainte
Producția pentru Bienală necesită 10–12 luni.
– Artiștii fără mari resurse financiare și care nu au în spate fundații mari care sa îi susțină sunt dezavantajați.
– România pierde colaborări internaționale importante - partenerii străini (muzee, fundații, curatori) nu pot confirma sprijinul în absența unui calendar predictibil.
– Artiștii fără mari resurse financiare și care nu au în spate fundații mari care sa îi susțină sunt dezavantajați.
– România pierde colaborări internaționale importante - partenerii străini (muzee, fundații, curatori) nu pot confirma sprijinul în absența unui calendar predictibil.
1.2. Expertiză insuficientă și lipsă de rigoare în jurizare
Considerăm esențială întocmirea unei grile de punctaj și a unui ghid care să ofere rigoare și transparență procesului de jurizare. Comisia de evaluare nu trebuie să conțină membri fără experiență adecvată raportată la specificul Bienalei de la Veneția,
1.3. Timp de jurizare nerezonabil
Între depunerea dosarelor și jurizare sunt aproximativ 48 de ore (circa 16 ore de lucru efectiv). Pentru proiecte de 50-100 de pagini (în medie, se depun 15 proiecte), acest interval nu permite o evaluare pertinentă. Un asemenea interval este incompatibil cu o lectură atentă, comparativă și cu deliberări de calitate pentru proiecte complexe care solicită înțelegere aprofundată și benchmark internațional.
1.4. Continuități neloiale în componența juriului
Păstrarea unor membri constanți de-a lungul anilor reduce diversitatea de perspective și conturează un efect de permanență de facto și induce riscul ca selecția să fie filtrată de un gust restrâns, în detrimentul altor perspective profesionale și a diversității curatoriale.
1.5. Comunicarea oficială opacă
În lipsa unui ghid de jurizare, nu există justificări clare ale punctajului și nici rapoarte explicative. Lipsa argumentelor analitice alimentează percepția de proces arbitrar.
1.6. Probleme de arhitectură instituțională – două spații, o viziune fragmentată
Separarea proiectului în Pavilionul României și Galeria Nouă fragmentează resursele și vizibilitatea, semnalând un deficit de viziune managerială.
2) Comisarii – incompatibilitate structurală cu rolul de arbitri ai selecției
2.1. Poziție structurală cu conflicte de interese
Comisarii actuali activează profesional în domeniul artei și arhitecturii, iar în contextul Bienalei activează și ca evaluatori. Prezența lor cu drept de vot intimidează participanții și distorsionează climatul deliberativ. Opinia publică poate suspecta influențarea concursului și generarea unor inegalități de șanse.
2.2. Captura procedurală și efectul „judecător–parte”
Comisarii implementează proiectul câștigător, în același spațiu pe care îl și administrează. A decide și câștigătorul, și implementarea contravine principiilor de guvernanță culturală. Pentru evitarea acestei incompatibilități propunem ca dreptul de vot al comisarilor Bienalei să fie retras.
Solicitări urgente – pachet de reformă
1. Transparență integrală a expertizei juriului – publicarea CV-urilor și a experienței relevante internațional.
2. Claritate metodologică – o grilă publică de evaluare și un ghid al evaluatorului.
3. Motivarea deciziilor – rapoarte explicative pentru proiectele selectate și neselectate.
4. Calendar predictibil și realist – selecția cu un an înainte, conform practicilor internaționale.
5. Reconfigurarea rolului comisarilor – selecție noilor comisari printr-o procedură transparentă, fără drept de notare în procesul de jurizare;
6. Model unitar de prezență – renunțarea la fragmentarea în două spații și adoptarea unei viziuni coerente.
7. Implicarea sectorului cultural independent în procesul de reformare a mecanismului de selecție pentru Pavilionul României la Bienala de Artă și Arhitectură de la Veneția
De ce este important?
România merită o reprezentare la Bienala de la Veneția pe măsura valorii artiștilor, arhitecților și curatorilor săi. Solicităm un dialog real, transparent și responsabil cu întreaga comunitate artistică și un pachet de măsuri concrete care să transforme procedura de selecție într-o platformă de excelență. Integritatea mecanismului nu este un detaliu; este condiția pentru ca Pavilionul României să fie credibil la Veneția și să reflecte evoluția actuală a artei.