S-a ajuns la 100,000 semnături
Către: Partidele parlamentare - PNL, PSD, USR-PLUS, PRO România, PMP, UDMR și ALDE
Vă uniți pentru Educație?
Stimați membri ai Parlamentului,
Vă invităm să recunoașteți în fața cetățenilor României că suntem într-o situație extrem de gravă în ceea ce privește educația. Pentru că niciun guvern nu e veșnic, pentru binele țării, avem nevoie de un consens politic, măcar în acest domeniu.
În calitate de cetățean al României, fiind la curent cu situația precară a învățământului românesc, lansez un apel public către toate partidele politice. Vă invităm să procedați cu responsabilitatea de care pretindeți că dați dovadă. Așezați-vă la masă împreună cu consilierii pe probleme de educație și elaborați o viziune unitară, comună, multianuală, pe care s-o implementați prin măsuri executive și legislative. Depolitizați educația și începeți să construiți împreună un nou sistem care să pună cu adevărat în centrul său elevul. Profesorii trebuie să aibă libertatea, dar și competențele de a lua decizii pentru dezvoltarea echilibrată a elevilor/studenților în spiritul valorilor desprinse din bunele practici educaționale.
Așteptăm de la actorii politici să înțeleagă că educația reprezintă principala sursă de dezvoltare a unui popor și garantul identității lui. TOATE partidele politice trebuie să înțeleagă că este nevoie de o abordare unitară, coerentă și care să continue conform unei viziuni unanim agreate, indiferent de partidul aflat la putere. Educația nu mai poate fi o sursă de manipulare politică sau de capitalizare electorală.
Mingea e la dumneavoastră acum, stimați membri PSD, PNL, USR-PLUS, UDMR și AUR. Noi, semnatarii acestei, petiții vă solicităm să susțineți, să elaborați și să semnați un acord politic (și nu de fațadă), pentru formularea unei viziuni unice și implementarea reformei educaționale inspirată de modele educaționale performante, altfel riscăm să devenim un popor fără identitate.
Vă invităm să recunoașteți în fața cetățenilor României că suntem într-o situație extrem de gravă în ceea ce privește educația. Pentru că niciun guvern nu e veșnic, pentru binele țării, avem nevoie de un consens politic, măcar în acest domeniu.
În calitate de cetățean al României, fiind la curent cu situația precară a învățământului românesc, lansez un apel public către toate partidele politice. Vă invităm să procedați cu responsabilitatea de care pretindeți că dați dovadă. Așezați-vă la masă împreună cu consilierii pe probleme de educație și elaborați o viziune unitară, comună, multianuală, pe care s-o implementați prin măsuri executive și legislative. Depolitizați educația și începeți să construiți împreună un nou sistem care să pună cu adevărat în centrul său elevul. Profesorii trebuie să aibă libertatea, dar și competențele de a lua decizii pentru dezvoltarea echilibrată a elevilor/studenților în spiritul valorilor desprinse din bunele practici educaționale.
Așteptăm de la actorii politici să înțeleagă că educația reprezintă principala sursă de dezvoltare a unui popor și garantul identității lui. TOATE partidele politice trebuie să înțeleagă că este nevoie de o abordare unitară, coerentă și care să continue conform unei viziuni unanim agreate, indiferent de partidul aflat la putere. Educația nu mai poate fi o sursă de manipulare politică sau de capitalizare electorală.
Mingea e la dumneavoastră acum, stimați membri PSD, PNL, USR-PLUS, UDMR și AUR. Noi, semnatarii acestei, petiții vă solicităm să susțineți, să elaborați și să semnați un acord politic (și nu de fațadă), pentru formularea unei viziuni unice și implementarea reformei educaționale inspirată de modele educaționale performante, altfel riscăm să devenim un popor fără identitate.
De ce este important?
Acum cateva luni, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică o nouă viziune pe educație, profund inspirată de reforma finlandeză. Autorii nu sunt membrii vreunui partid. Viziunea a fost mai degrabă criticată, nicidecum dezbătută în mod constructiv. La momentul respectiv am apreciat viziunea (redactată de tehnocrați apolitici), dar am spus răspicat că un partid ca PSD nu va implementa niciodată o viziune reformatoare pentru că interesele lui nu coincid cu creșterea standardului educațional în România. Totuși, reforma învățământului nu poate pleca decât de la o proiecție pe termen lung a arhitecturii educației, cu consecințe în modificări legislative coerente și unitare. Cârpelile care satisfac diverși actori ai sistemului și lasă mereu dezvoltarea copilului pe dinafară trebuie să înceteze.
Un exemplu: societățile scandinave sunt cele care s-au transformat și au beneficiat de reforma educației și de filosofia creșterii copiilor. Statul a venit la întâlnirea dintre părinți și toate provocările (mari), care decurg din “parenting”. A contribuit înțelept și eficient la descărcarea părinților și i-a cooptat într-un parteneriat benefic pentru copii. Adulții cresc copii și reușesc să fie fericiți în Danemarca, Suedia, Finlanda sau Norvegia. Aceleași societăți (dar nu numai ele) au înțeles și-au asumat importanța creșterii unor copii cu adevărat conștienți, de la vârste timpurii, de impactul acțiunilor lor în societate. “No one is left behind” nu e un slogan de campanie, ci o filosofie de viață, când vine vorba de copii. Starea de bine a copilului nu e un concept abstract despre care discută profesori universitari la ceas de seară, ci o stare de fapt, obținută la nivel de pregătire profesională, a celor care lucrează cu copiii.
România, prin politici educaționale coerente, are datoria să asigure accesul la educație tuturor copiilor, fără discriminare, la standardele moderne ale dezvoltării cognitive, emoționale și de integrare socială ale copilului. Aceasta este responsabilitatea STATULUI, parte a contractului social. Peste tot în lume există zeci de modele și strategii educaționale, care pot contribui la desenarea unei reforme reale și profund depolitizate, la care să contribuie pe termen lung toate partidele politice.
Fără un acord politic prin care, măcar la acest capitol, partidele suspendă orice fel de adversitate, nu vom avea niciodată un început bun în educație. Dacă partidele vor continua să se prefacă că nu înțeleg acest moment 0 și importanța adoptării unei viziuni comune, la care să adere toți factorii politici, suntem pierduți pe acest palier.
Vă invit și pe voi, cei de acasă, cetățeni implicați, să semnați împreună cu mine acest apel.
Un exemplu: societățile scandinave sunt cele care s-au transformat și au beneficiat de reforma educației și de filosofia creșterii copiilor. Statul a venit la întâlnirea dintre părinți și toate provocările (mari), care decurg din “parenting”. A contribuit înțelept și eficient la descărcarea părinților și i-a cooptat într-un parteneriat benefic pentru copii. Adulții cresc copii și reușesc să fie fericiți în Danemarca, Suedia, Finlanda sau Norvegia. Aceleași societăți (dar nu numai ele) au înțeles și-au asumat importanța creșterii unor copii cu adevărat conștienți, de la vârste timpurii, de impactul acțiunilor lor în societate. “No one is left behind” nu e un slogan de campanie, ci o filosofie de viață, când vine vorba de copii. Starea de bine a copilului nu e un concept abstract despre care discută profesori universitari la ceas de seară, ci o stare de fapt, obținută la nivel de pregătire profesională, a celor care lucrează cu copiii.
România, prin politici educaționale coerente, are datoria să asigure accesul la educație tuturor copiilor, fără discriminare, la standardele moderne ale dezvoltării cognitive, emoționale și de integrare socială ale copilului. Aceasta este responsabilitatea STATULUI, parte a contractului social. Peste tot în lume există zeci de modele și strategii educaționale, care pot contribui la desenarea unei reforme reale și profund depolitizate, la care să contribuie pe termen lung toate partidele politice.
Fără un acord politic prin care, măcar la acest capitol, partidele suspendă orice fel de adversitate, nu vom avea niciodată un început bun în educație. Dacă partidele vor continua să se prefacă că nu înțeleg acest moment 0 și importanța adoptării unei viziuni comune, la care să adere toți factorii politici, suntem pierduți pe acest palier.
Vă invit și pe voi, cei de acasă, cetățeni implicați, să semnați împreună cu mine acest apel.