S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Opiniei publice din Romania, presei nationale si tuturor parintilor care cred ca siguranta copiilor trebuie protejata inainte, nu explicata dupa ce un copil ajunge la spital
Cerem sa se afle de ce nu s-a recoltat nicio proba de la copiii ajunsi la spital
1. Ca Institutul National de Sanatate Publica sa explice public de ce a fost eliminata, intre 2022 si 2024, clasificarea focarelor de toxiinfectie alimentara, si ce se inregistreaza astazi in locul ei.
2. Ca Ministerul Sanatatii sa faca public, pentru ultimii cinci ani, cate focare de toxiinfectie alimentara au fost suspectate si cate au fost confirmate in Romania - si in cate dintre ele nu s-a recoltat nicio proba de la bolnavi.
3. Ca in orice caz in care mai multi copii dintr-o colectivitate ajung la spital cu aceleasi simptome dupa aceeasi masa, recoltarea unei probe biologice sa fie facuta si consemnata, iar neefectuarea ei sa fie motivata in scris.
4. Ca parintii sa fie informati. Nu dupa ancheta. In ziua in care se deschide ancheta.
5. Ca documentele oficiale privind incidentul din 22 mai 2025 sa fie prezentate public, integral.
2. Ca Ministerul Sanatatii sa faca public, pentru ultimii cinci ani, cate focare de toxiinfectie alimentara au fost suspectate si cate au fost confirmate in Romania - si in cate dintre ele nu s-a recoltat nicio proba de la bolnavi.
3. Ca in orice caz in care mai multi copii dintr-o colectivitate ajung la spital cu aceleasi simptome dupa aceeasi masa, recoltarea unei probe biologice sa fie facuta si consemnata, iar neefectuarea ei sa fie motivata in scris.
4. Ca parintii sa fie informati. Nu dupa ancheta. In ziua in care se deschide ancheta.
5. Ca documentele oficiale privind incidentul din 22 mai 2025 sa fie prezentate public, integral.
De ce este important?
Ce s-a aflat in ultimul an. Si de ce cazul nu mai e despre o gradinita
Am initiat aceasta petitie in vara lui 2025, dupa ce copilul meu a ajuns la spital in urma mesei servite la gradinita. Atunci stiam ce stia oricine: ca in mancare s-a gasit o bacterie si ca nimeni nu ne-a spus nimic.
De atunci am cerut documente. Am primit sute de pagini de la Directia de Sanatate Publica Timis, de la Institutul National de Sanatate Publica, de la Ministerul Educatiei, de la inspectorate. Le-am citit pe toate.
Ce am aflat schimba complet intrebarea. Nu mai intreb cine e vinovat. Intreb de ce nimeni nu a cautat.
1. Trei copii, aceeasi grupa, aceeasi masa. Spitalul le-a facut legatura din prima zi
La 22 mai 2025, in jurul orei 20:00, primul copil a ajuns la urgenta. In aceeasi seara, al doilea. A doua zi, al treilea. Toti trei din aceeasi grupa a aceleiasi crese, dintr-o grupa de nouasprezece copii.
Legatura dintre ei nu a facut-o un parinte. A facut-o spitalul. Informarea finala a autoritatii de sanatate publica, numarul 302/2 din 27 mai 2025, spune:
„Cazurile au fost anuntate de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu» Timisoara."
Iar o a doua adresa, numarul 13599 din 6 iunie 2025, arata si ce anume s-a raportat:
„In urma raportarii de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu», in data de 23.05.2025, privind adresarea in UPU a 3 copii, cu simptomatologie digestiva, care frecventeaza aceeasi grupa de cresa, s-a initiat efectuarea anchetei epidemiologice."
Deci se stia. Din a doua zi. In scris.
2. S-au recoltat opt probe. Niciuna de la copii
Ancheta a prelevat doua probe de aliment, una de apa si cinci de sanitatie.
In proba din meniul zilei de 22 mai s-a identificat stafilococ coagulazo-pozitiv si valori crescute de enterobacterii.
De la copii nu s-a luat nimic. Nicio proba de materii fecale. Nicio proba de lichid de varsatura. De la niciunul dintre cei trei.
S-a testat bucataria. S-a testat robinetul. S-au testat suprafetele de lucru.
Copiii, nu.
3. Institutul National de Sanatate Publica a confirmat. In patru zile lucratoare
In septembrie 2026 am scris institutului national. Am intrebat un singur lucru: ce prevedea metodologia in vigoare la data faptelor.
Raspunsul, numarul 15265 din 4 septembrie 2026, semnat de directorul general si de directorii a doua centre nationale:
„din informarile transmise de DSP Timis (...) rezulta ca nu au fost recoltate probe de materii fecale sau lichid de varsatura de la niciunul dintre copiii care au solicitat asistenta medicala. In informarea finala este mentionat ca, in aceste conditii, etiologia nu a putut fi identificata."
Patru zile lucratoare. Dupa un an in care nimeni nu ma intrebase nimic.
4. Metodologia nationala spunea, in litere, ca recoltarea era obligatorie
Metodologia de supraveghere a toxiinfectiilor alimentare, versiunea 2024, aflata in vigoare la 22 mai 2025, prevede:
„Investigarea etiologica a cazurilor de TIA internate este obligatorie pentru unitatea sanitara cu paturi."
Cuvantul „obligatorie" apare o singura data in cele patruzeci si doua de pagini ale metodologiei. Singura obligatie exprimata ca atare in intregul document national de supraveghere a toxiinfectiilor alimentare este aceasta.
Tot metodologia spune cum se confirma un focar: prin izolarea aceluiasi germen si in aliment, si la bolnav.
Prima proba a fost luata si a iesit pozitiva. A doua nu a fost luata niciodata. Din acel moment, confirmarea nu mai era greu de obtinut. Devenise imposibila.
5. Statul a scris el insusi de ce nu s-a putut stabili nimic
Adresa numarul 17524 din 31 iulie 2025:
„nu a fost confirmat focar de toxiinfectie alimentara, ci enterocolita acuta, neputand fi identificata etiologia, deoarece nu au putut fi recoltate probe de materii fecale sau lichid de varsatura de la nici un copil care s-a prezentat cu simptomatologie digestiva in cadrul U.P.U."
Nu eu fac legatura dintre omisiune si consecinta. O face autoritatea de sanatate publica, in scris, cu un singur cuvant: deoarece.
Iar nicaieri, in niciun document pe care il detin, nu se arata ce anume a facut imposibila, timp de doua zile, recoltarea unei probe de la un copil internat cu tulburari digestive.
6. Focarul nu a fost declarat pentru ca cei trei copii au primit trei diagnostice diferite
Autoritatea de sanatate publica a explicat, la 6 iunie 2025, de ce nu a declarat focar:
„Urmare a diagnosticelor stabilite de catre medicii care au consultat cei 3 copii in UPU:
Gastroenterocolita acuta, 2. SAV, Angina acuta, respectiv 3. Otita medie nesupurata, Viroza respiratorie (...) nu sunt intrunite criteriile pentru declararea unui focar."
Trei copii din aceeasi grupa, cu aceleasi simptome, aparute in aceeasi seara, dupa aceeasi masa. Trei diagnostice diferite. Si pe acele trei diagnostice s-a intemeiat concluzia ca nu exista focar.
Metodologia defineste focarul prin simptome asemanatoare, nu prin diagnostice identice.
7. Si aici cazul inceteaza sa mai fie al meu
Pana in 2022, metodologia nationala avea trei categorii de focar: posibil, probabil, confirmat.
In versiunea din 2024 - cea aplicabila in ziua in care copiii au ajuns la spital - acea categorie nu mai exista. Sintagma „focar probabil" nu apare nici macar o data.
In schimb, tot in 2024, apare pentru prima data propozitia care pune investigarea obligatorie in sarcina spitalelor.
Asadar: obligatia de a recolta a fost scrisa explicit si asezata pe spitale. Iar categoria in care s-ar fi inregistrat focarul atunci cand nu se recolteaza a fost eliminata.
Cand nu se recolteaza, evenimentul nu mai are nicio rubrica in care sa existe. Devine, statistic, nimic.
Nu stiu de ce a fost facuta aceasta modificare. Nu presupun nimic. Cer sa se afle.
CE NU SUSTIN
Am initiat aceasta petitie in vara lui 2025, dupa ce copilul meu a ajuns la spital in urma mesei servite la gradinita. Atunci stiam ce stia oricine: ca in mancare s-a gasit o bacterie si ca nimeni nu ne-a spus nimic.
De atunci am cerut documente. Am primit sute de pagini de la Directia de Sanatate Publica Timis, de la Institutul National de Sanatate Publica, de la Ministerul Educatiei, de la inspectorate. Le-am citit pe toate.
Ce am aflat schimba complet intrebarea. Nu mai intreb cine e vinovat. Intreb de ce nimeni nu a cautat.
1. Trei copii, aceeasi grupa, aceeasi masa. Spitalul le-a facut legatura din prima zi
La 22 mai 2025, in jurul orei 20:00, primul copil a ajuns la urgenta. In aceeasi seara, al doilea. A doua zi, al treilea. Toti trei din aceeasi grupa a aceleiasi crese, dintr-o grupa de nouasprezece copii.
Legatura dintre ei nu a facut-o un parinte. A facut-o spitalul. Informarea finala a autoritatii de sanatate publica, numarul 302/2 din 27 mai 2025, spune:
„Cazurile au fost anuntate de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu» Timisoara."
Iar o a doua adresa, numarul 13599 din 6 iunie 2025, arata si ce anume s-a raportat:
„In urma raportarii de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu», in data de 23.05.2025, privind adresarea in UPU a 3 copii, cu simptomatologie digestiva, care frecventeaza aceeasi grupa de cresa, s-a initiat efectuarea anchetei epidemiologice."
Deci se stia. Din a doua zi. In scris.
2. S-au recoltat opt probe. Niciuna de la copii
Ancheta a prelevat doua probe de aliment, una de apa si cinci de sanitatie.
In proba din meniul zilei de 22 mai s-a identificat stafilococ coagulazo-pozitiv si valori crescute de enterobacterii.
De la copii nu s-a luat nimic. Nicio proba de materii fecale. Nicio proba de lichid de varsatura. De la niciunul dintre cei trei.
S-a testat bucataria. S-a testat robinetul. S-au testat suprafetele de lucru.
Copiii, nu.
3. Institutul National de Sanatate Publica a confirmat. In patru zile lucratoare
In septembrie 2026 am scris institutului national. Am intrebat un singur lucru: ce prevedea metodologia in vigoare la data faptelor.
Raspunsul, numarul 15265 din 4 septembrie 2026, semnat de directorul general si de directorii a doua centre nationale:
„din informarile transmise de DSP Timis (...) rezulta ca nu au fost recoltate probe de materii fecale sau lichid de varsatura de la niciunul dintre copiii care au solicitat asistenta medicala. In informarea finala este mentionat ca, in aceste conditii, etiologia nu a putut fi identificata."
Patru zile lucratoare. Dupa un an in care nimeni nu ma intrebase nimic.
4. Metodologia nationala spunea, in litere, ca recoltarea era obligatorie
Metodologia de supraveghere a toxiinfectiilor alimentare, versiunea 2024, aflata in vigoare la 22 mai 2025, prevede:
„Investigarea etiologica a cazurilor de TIA internate este obligatorie pentru unitatea sanitara cu paturi."
Cuvantul „obligatorie" apare o singura data in cele patruzeci si doua de pagini ale metodologiei. Singura obligatie exprimata ca atare in intregul document national de supraveghere a toxiinfectiilor alimentare este aceasta.
Tot metodologia spune cum se confirma un focar: prin izolarea aceluiasi germen si in aliment, si la bolnav.
Prima proba a fost luata si a iesit pozitiva. A doua nu a fost luata niciodata. Din acel moment, confirmarea nu mai era greu de obtinut. Devenise imposibila.
5. Statul a scris el insusi de ce nu s-a putut stabili nimic
Adresa numarul 17524 din 31 iulie 2025:
„nu a fost confirmat focar de toxiinfectie alimentara, ci enterocolita acuta, neputand fi identificata etiologia, deoarece nu au putut fi recoltate probe de materii fecale sau lichid de varsatura de la nici un copil care s-a prezentat cu simptomatologie digestiva in cadrul U.P.U."
Nu eu fac legatura dintre omisiune si consecinta. O face autoritatea de sanatate publica, in scris, cu un singur cuvant: deoarece.
Iar nicaieri, in niciun document pe care il detin, nu se arata ce anume a facut imposibila, timp de doua zile, recoltarea unei probe de la un copil internat cu tulburari digestive.
6. Focarul nu a fost declarat pentru ca cei trei copii au primit trei diagnostice diferite
Autoritatea de sanatate publica a explicat, la 6 iunie 2025, de ce nu a declarat focar:
„Urmare a diagnosticelor stabilite de catre medicii care au consultat cei 3 copii in UPU:
Gastroenterocolita acuta, 2. SAV, Angina acuta, respectiv 3. Otita medie nesupurata, Viroza respiratorie (...) nu sunt intrunite criteriile pentru declararea unui focar."
Trei copii din aceeasi grupa, cu aceleasi simptome, aparute in aceeasi seara, dupa aceeasi masa. Trei diagnostice diferite. Si pe acele trei diagnostice s-a intemeiat concluzia ca nu exista focar.
Metodologia defineste focarul prin simptome asemanatoare, nu prin diagnostice identice.
7. Si aici cazul inceteaza sa mai fie al meu
Pana in 2022, metodologia nationala avea trei categorii de focar: posibil, probabil, confirmat.
In versiunea din 2024 - cea aplicabila in ziua in care copiii au ajuns la spital - acea categorie nu mai exista. Sintagma „focar probabil" nu apare nici macar o data.
In schimb, tot in 2024, apare pentru prima data propozitia care pune investigarea obligatorie in sarcina spitalelor.
Asadar: obligatia de a recolta a fost scrisa explicit si asezata pe spitale. Iar categoria in care s-ar fi inregistrat focarul atunci cand nu se recolteaza a fost eliminata.
Cand nu se recolteaza, evenimentul nu mai are nicio rubrica in care sa existe. Devine, statistic, nimic.
Nu stiu de ce a fost facuta aceasta modificare. Nu presupun nimic. Cer sa se afle.
CE NU SUSTIN
Nu sustin ca cineva a otravit intentionat vreun copil.
Nu sustin ca alimentul a cauzat imbolnavirea copilului meu. Aceasta legatura nu mai poate fi stabilita - tocmai pentru ca nu s-a recoltat nicio proba. Nu o afirm si nu cer nimanui sa o afirme.
Nu acuz niciun medic si nicio persoana anume. Cer sa se stabileasca, pe baza documentelor, cine avea indatorirea si de ce nu a fost indeplinita.
Nu am nimic impotriva niciunei institutii. Am ceva impotriva unei omisiuni care se poate repeta oriunde, maine.
Cum va fi inmânată
DE CE CONTINUA SA CONTEZE
Copilul meu s-a facut bine in doua zile. Are aproape cinci ani si e sanatos.
Ce nu se va face bine niciodata este ca, la un an si patru luni de la fapte, cauza imbolnavirii lui ramane oficial necunoscuta. Nu pentru ca ar fi fost imposibil de aflat. Pentru ca nimeni nu a luat o proba, in doua zile in care copilul a fost internat.