S-a ajuns la 100 semnături
Către: Ministerul Educației, Comisia pentru Învățământ din Parlamentul României, Administrația Prezidențială
Vrem educație socială reală în școli!
Subsemnații, profesori, părinți, elevi și cetățeni preocupați de calitatea educației din România, solicităm reformarea urgentă a educației sociale în învățământul preuniversitar, prin:
1. Creșterea numărului de ore alocate educației sociale în ciclul gimnazial, prin TC, în special prin introducerea a unei a doua ore săptămânale, cel puțin la clasa a VII-a.
2. Introducerea disciplinei "Educație pentru democrație" în trunchiul comun al liceului, ca materie obligatorie.
3. Introducerea unor noțiuni de educație socială în sub-testele de la a treia probă a examenului de Evaluare Națională, dar și la examenul de Bacalaureat, astfel se poate bifa cadru de referință al competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, definit de Uniunea Europeană. Educația socială generează trei competențe cheie din cadru de referință al U.E.: Numărul 5 - Competența personală, socială și de a învăța să înveți; Numărul 6 - Competențele civice; Numărul 8 - Competența de sensibilizare și exprimare culturală.
4. Revizuirea programelor și a manualelor școlare, astfel încât acestea să fie accesibile, echilibrate și adaptate realităților generației actuale. Crearea de platforme care să conțină materiale didactice și instrumente potrivite pentru predarea educației sociale în gimnaziu și care să fie în limba română. Există extrem de puține materiale video, interactive și adaptate ciclului gimnazial, cu conținut civic în limba română.
5. Profesionalizarea predării: această disciplină trebuie predată doar de profesori calificați în științe politice, relații internaționale, drept sau alte domenii conexe. Profesorii care predau această disciplină trebuie să fie obiectivi și open-minded, să îmbine pedagogia clasică cu cea modernă într-un mod pragmatic și constructiv, astfel încât să stimuleze gândirea critică. Educația socială nu se predă dictând din manual.
În același timp, există profesori dedicați și bine pregătiți care nu pot rămâne în sistem din cauza unor reguli rigide și a lipsei unui cadru legal clar. Orele de educație socială sunt fragmente între consilieri școlari, directori, titulari pe alte discipline la completare de normă sau plata cu ora, iar profesorii suplinitori care au susținut examenul de titularizare pe această disciplină nu au prioritate. Din aceste motive nu există post titularizabil la nivel național.
6. Eliminarea prevederilor legislative care obligă consilerii școlari și directorii să predea educație socială (norma de predare). Pentru aceste funcții există alte priorități. Atăt directorii cât și consilierii școlari au foarte multe atribuții importante și solicitante, astfel nu pot prioritiza orele pe care le au de predat.
7. Asigurarea unor programe de formare continuă pentru profesorii interesați să predea această disciplină în mod profesionist. Susținerea profesorilor de educație socială prin mai multe resurse didactice sau platforme cu conținut de specialitate actualizat.
8. Introducerea a cel puțin unei unități de învățare aferente educației juridice la clasele a VIII-a și la liceu.
1. Creșterea numărului de ore alocate educației sociale în ciclul gimnazial, prin TC, în special prin introducerea a unei a doua ore săptămânale, cel puțin la clasa a VII-a.
2. Introducerea disciplinei "Educație pentru democrație" în trunchiul comun al liceului, ca materie obligatorie.
3. Introducerea unor noțiuni de educație socială în sub-testele de la a treia probă a examenului de Evaluare Națională, dar și la examenul de Bacalaureat, astfel se poate bifa cadru de referință al competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, definit de Uniunea Europeană. Educația socială generează trei competențe cheie din cadru de referință al U.E.: Numărul 5 - Competența personală, socială și de a învăța să înveți; Numărul 6 - Competențele civice; Numărul 8 - Competența de sensibilizare și exprimare culturală.
4. Revizuirea programelor și a manualelor școlare, astfel încât acestea să fie accesibile, echilibrate și adaptate realităților generației actuale. Crearea de platforme care să conțină materiale didactice și instrumente potrivite pentru predarea educației sociale în gimnaziu și care să fie în limba română. Există extrem de puține materiale video, interactive și adaptate ciclului gimnazial, cu conținut civic în limba română.
5. Profesionalizarea predării: această disciplină trebuie predată doar de profesori calificați în științe politice, relații internaționale, drept sau alte domenii conexe. Profesorii care predau această disciplină trebuie să fie obiectivi și open-minded, să îmbine pedagogia clasică cu cea modernă într-un mod pragmatic și constructiv, astfel încât să stimuleze gândirea critică. Educația socială nu se predă dictând din manual.
În același timp, există profesori dedicați și bine pregătiți care nu pot rămâne în sistem din cauza unor reguli rigide și a lipsei unui cadru legal clar. Orele de educație socială sunt fragmente între consilieri școlari, directori, titulari pe alte discipline la completare de normă sau plata cu ora, iar profesorii suplinitori care au susținut examenul de titularizare pe această disciplină nu au prioritate. Din aceste motive nu există post titularizabil la nivel național.
6. Eliminarea prevederilor legislative care obligă consilerii școlari și directorii să predea educație socială (norma de predare). Pentru aceste funcții există alte priorități. Atăt directorii cât și consilierii școlari au foarte multe atribuții importante și solicitante, astfel nu pot prioritiza orele pe care le au de predat.
7. Asigurarea unor programe de formare continuă pentru profesorii interesați să predea această disciplină în mod profesionist. Susținerea profesorilor de educație socială prin mai multe resurse didactice sau platforme cu conținut de specialitate actualizat.
8. Introducerea a cel puțin unei unități de învățare aferente educației juridice la clasele a VIII-a și la liceu.
De ce este important?
- De peste 30 de ani, educația socială este tratată marginal: are o singură oră pe săptămână, predată adesea de cadre didactice fără pregătire de specialitate.
- Manualele sunt greoaie, teoretice și lipsite de aplicabilitate practică, cu termeni precum „inamovibil”, „inalienabil”, "doctrină politică", „drept constituțional”, "stat de drept", "segregare", "discriminare", "rasism", "ideologie" – imposibil de explicat coerent într-o oră pe săptămână pentru ciclul gimnazial.
- Elevii au adesea câte un alt profesor în fiecare an, ceea ce distruge orice formă de continuitate sau posibilitatea atingerii performanței, deși există elevi pasionați de această disciplină.
- Consilierii școlari, directorii sau titularii pe alte discipline sunt adesea obligați să predea această materie, deși pentru majoritatea nu este o prioritate sau o competență reală.
- Concepte fundamentale precum „democrație” sau „cetățean activ” rămân neînțelese de absolvenții claselor terminale, ceea ce se reflectă în nivelul scăzut al implicării civice, al toleranței și al gândirii critice în societate.
- Educația socială este esențială pentru formarea competențelor cheie precum conștiința civică, socială și interculturală – toate cerute explicit în profilul absolventului de liceu, dar neacoperite eficient.
- Analiza documentelor fundamentale, precum Constituția României sau Declarația Universală a Drepturilor Omului, este imposibil de realizat într-o oră pe săptămână, iar lipsa de continuitate între lecții afectează întelegerea.
- În alte state europene (Finlanda, Olanda, Franța), educația pentru cetățenie democratică este predată continuu, cu accent pe empatie, argumentare, implicare, diversitate și cultură civică.
- Educația socială este o materie-punte, interdisciplinară, care integrează elemente de istorie, drept, educație morală, filosofie, psihologie și geografie umană.
- Formarea cadrelor didactice trebuie modernizată pentru a permite predarea acestei materii cu metode echilibrate, adaptate noilor generații, îmbinând pedagogia clasică cu cea modernă.
Impactul asupra elevilor
În lipsa unei educații sociale coerente, elevii:
- Nu înțeleg valorile democratice și civice de bază
- Nu recunosc formele de discriminare sau abuz
- Nu știu cum să-și revendice drepturile sau să-și exprime opiniile într-un mod argumentat
- Nu dezvoltă empatie sau toleranță față de alte culturi, etnii sau stiluri de viață
Concluzie
Educația socială nu este un moft. Este temelia unei societăți democratice sănătoase. Nu putem forma cetățeni responsabili fără să-i învățăm ce înseamnă cetățenia. Nu putem cere toleranță, civism și echilibru dacă nu oferim un cadru educațional în care acestea să fie dezvoltate.
Educația socială trebuie să își recapete statutul de disciplină fundamentală, esențială pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru echilibrul comunităților.
Solicităm reformarea ei urgentă, extinderea numărului de ore, introducerea sa în liceu și susținerea profesorilor calificați în acest domeniu.
Educația socială trebuie să își recapete statutul de disciplină fundamentală, esențială pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru echilibrul comunităților.
Solicităm reformarea ei urgentă, extinderea numărului de ore, introducerea sa în liceu și susținerea profesorilor calificați în acest domeniu.
Solicităm Ministerului Educației și decidenților politici să trateze cu responsabilitate această disciplină și să înceapă de urgență reformarea, extinderea și profesionalizarea educației sociale în școlile din România.
Este timpul ca educația pentru democrație, drepturi și toleranță să fie luată în serios.
Semnează această petiție dacă îți dorești o Românie cu cetățeni informați, empatici, activi civic și pregătiți pentru diversitatea lumii în care trăim.