S-a ajuns la 5,000 semnături
Către: Ministerul Educatiei, Ligia Deca, Antoneta-Georigina Blochiș, Sorin Ion, Ionel Florian Lixandru, Ioana Lazăr
Vrem o programă incluzivă, care să nu promoveze valori sexiste!
Actuala programă liceală la limba și literatura română este una ce lucrează împotriva egalității de gen, atât prin discrepanța teribilă dintre autori și autoare studiate la clasă, cât și prin normalizarea abuzurilor împotriva femeilor din universul canonic.
Vă solicităm ca din anul 2027 - odată cu schimbarea structurii de Bacalaureat - să fie adoptate reforme circumstanțiale în cadrul listei de lectură obligatorie la clasele de liceu.
Prin lipsa autoarelor canonice, programa liceală încurajează în mod indirect norme sexiste, influențând elevii să creadă că femeile sunt mai prejos de bărbați din moment ce doar cei din urmă sunt considerați figuri culturale de valoare.
Vă solicităm ca din anul 2027 - odată cu schimbarea structurii de Bacalaureat - să fie adoptate reforme circumstanțiale în cadrul listei de lectură obligatorie la clasele de liceu.
Prin lipsa autoarelor canonice, programa liceală încurajează în mod indirect norme sexiste, influențând elevii să creadă că femeile sunt mai prejos de bărbați din moment ce doar cei din urmă sunt considerați figuri culturale de valoare.
De ce este important?
Sistemul de învățământ este singurul domeniu în care numai instituțiile de stat au puterea de a determina percepția culturală și socială a zeci de generații. Suntem îndurerate să spunem că în 2022, România continua (poate neintenționat) să-și îndrume copiii spre viziuni sexiste. Asta trebuie să se schimbe, și trebuie să se schimbe urgent. Ne-am săturat ca Ministerul Educației să aducă reforme peste tot mai puțin acolo unde trebuie.
Avand in vedere ca deja a fost anunțat faptul ca din 2027, testarea de Bacalaureat nu va mai necesita învățarea pe de rost a operelor ce sunt acum incluse în programa - optând în schimb ca examenul să conțină analiză pe texte la prima vedere - dorim ca din 2027 să existe un echilibru între autorii și autoarele ce sunt predate la clasă. De asemenea dorim ca analiza literară ce apare în manuale aprobate de Minister să includă și o critică a secvențelor din operele ce portretizează abuzuri împotriva femeilor sau împotriva minorităților rasiale (precum „Fântâna dintre Plopi” de Mihail Sadoveanu, „Mara” de Ioan Slavici, „Ion” de Liviu Rebreanu, etc.).
Importanța includerii scriitoarelor în programă este de necontestat, având în vedere faptul că avem o cunoaștere foarte limitată în ceea ce constă personalități feminine din istoria noastră. De multe ori, realizările femeilor din diferite domenii sunt umbrite de cele ale bărbaților, iar acest lucru se reflectă și în educație prin lipsa de inclusivitate a programei literare. Aceasta lipsă reflectă o latură a inegalității de gen care are la bază mitul că toate realizările mari ale României (fie ele politice, economice sau literare) au fost inițiate și duse la capăt doar de către bărbați. La rândul lui acest mit se întipărește foarte ușor în mentalitatea unor elevi tineri, conducându-i spre a crede în superioritatea bărbaților asupra femeilor.
Avand in vedere ca deja a fost anunțat faptul ca din 2027, testarea de Bacalaureat nu va mai necesita învățarea pe de rost a operelor ce sunt acum incluse în programa - optând în schimb ca examenul să conțină analiză pe texte la prima vedere - dorim ca din 2027 să existe un echilibru între autorii și autoarele ce sunt predate la clasă. De asemenea dorim ca analiza literară ce apare în manuale aprobate de Minister să includă și o critică a secvențelor din operele ce portretizează abuzuri împotriva femeilor sau împotriva minorităților rasiale (precum „Fântâna dintre Plopi” de Mihail Sadoveanu, „Mara” de Ioan Slavici, „Ion” de Liviu Rebreanu, etc.).
Importanța includerii scriitoarelor în programă este de necontestat, având în vedere faptul că avem o cunoaștere foarte limitată în ceea ce constă personalități feminine din istoria noastră. De multe ori, realizările femeilor din diferite domenii sunt umbrite de cele ale bărbaților, iar acest lucru se reflectă și în educație prin lipsa de inclusivitate a programei literare. Aceasta lipsă reflectă o latură a inegalității de gen care are la bază mitul că toate realizările mari ale României (fie ele politice, economice sau literare) au fost inițiate și duse la capăt doar de către bărbați. La rândul lui acest mit se întipărește foarte ușor în mentalitatea unor elevi tineri, conducându-i spre a crede în superioritatea bărbaților asupra femeilor.