S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Parlamentul României
Inițiativă legislativă privind o nouă Lege a pensiilor militare de stat. Principii de drept.
Subiectul pensiilor militare a născut multe controverse, iar politicienii l-au folosit în discursul public, preponderent politic, în funcție de interesele electorale de partid, dar scopul meu ca și rezervist militar, este de a informa și de a atrage atenția asupra inechităților și discriminărilor tuturor celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică, din actuala lege a pensiilor militare, în forma în care este în aplicată de guvernanți, în prezent, cu încălcarea principiilor de drept ce stau la baza legislației pensiilor militare.
Având în vedere că au fost respinse sistematic în ultimii ani, amendamentele propuse de structurile asociative, în Parlamentul României dar și reprezentanților guvernului, la proiectele legislative privind modificările și completările legislației care face referire la pensiile militare de stat, în actualul context, în care coaliția guvernamentală se află în campanie electorală și consideră că a rezolvat problema reformei pensiilor mai multor categorii socio-profesionale, prin modificările repetate implementate de ordonațe de urgență emise de executiv cu sprijinul direct al ”specialiștilor militari” din direcțiile juridice și financiare ale ministerelor de resort, modificări și completări care amplifică discriminările și NU rezolvă inechitățile diferitelor generații de militari din sistemul de apărare și siguranță națională, astfel că militarii în rezervă sau în retragere, din toate structurile de apărare și siguranță națională, solicită să se țină cont de următoarele principii legiferate:
Principiul unicităţii,
potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
Principiul autonomiei,
bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;
Principiul egalităţii,
prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
Având în vedere că au fost respinse sistematic în ultimii ani, amendamentele propuse de structurile asociative, în Parlamentul României dar și reprezentanților guvernului, la proiectele legislative privind modificările și completările legislației care face referire la pensiile militare de stat, în actualul context, în care coaliția guvernamentală se află în campanie electorală și consideră că a rezolvat problema reformei pensiilor mai multor categorii socio-profesionale, prin modificările repetate implementate de ordonațe de urgență emise de executiv cu sprijinul direct al ”specialiștilor militari” din direcțiile juridice și financiare ale ministerelor de resort, modificări și completări care amplifică discriminările și NU rezolvă inechitățile diferitelor generații de militari din sistemul de apărare și siguranță națională, astfel că militarii în rezervă sau în retragere, din toate structurile de apărare și siguranță națională, solicită să se țină cont de următoarele principii legiferate:
Principiul unicităţii,
potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
Principiul autonomiei,
bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;
Principiul egalităţii,
prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
Principiul recunoştinţei,
faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Principiul imprescriptibilităţii,
potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.
De asemenea, solicităm:
faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Principiul imprescriptibilităţii,
potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.
De asemenea, solicităm:
- baza de calcul corespunzătoare pensiei militare de stat trebuie să cuprindă pentru perioada de referință, numai elementele comune cu caracter permanent pentru toți beneficiarii, în funcție de vechimea valorificată, respectiv: solda/ salariul de funcție, solda de grad/ salariul gradului profesional, solda/ salariul de comanda, actualizate pentru toți beneficiarii conform cuantumului aflat în plată la data curentă, la care se adaugă după stabilirea cuantumului pensiei militare de stat, procentele valorificate prin ordinul militar/ semnul onorific și contribuția pentru pensia suplimentară;
- actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite şi în funcţie de vechimea valorificată prin decizia de pensie, precum și indexarea anuală cu rata inflației, așa cum este legiferat și la celelalte categorii profesionale de pensionari;
- renunțarea la plafonarea diferențiată și impozitarea progresivă a cuantumului pensiei militare de stat, prevederi discriminatorii, comparativ cu celelalte categorii profesionale de pensionari;
- legiferarea, prin stipularea în viitoarele acte normative, a faptului că toate pensiile plătite de la bugetul de stat, au la bază principiul contribuției la bugetul de stat, așa cum sunt și pensiile militarilor, care au și o componentă contributivă ca rezultat al contribuției pe timpul carierei militare sub forma "contribuției individuale", sumă vărsată la bugetul de stat, din care este finanțat inclusiv bugetul asigurărilor sociale și al pensiilor civile, componentă nerecunoscută de actuala legislație;
- O soluție viabilă este înființarea Fondului Pensiilor Militare, un mecanism care să reducă dependența de bugetul de stat și să asigure o gestionare transparentă și eficientă a resurselor financiare destinate pensiilor militarilor rezerviști.
Mai mult, legiferarea acestui fond în Legea Pensiilor Militare ar reprezenta o recunoaștere oficială a contributivității militarilor și polițiștilor – nu doar de către societatea civilă și politicieni, ci și de către judecătorii Curții Constituționale, care au invocat de-a lungul timpului caracterul special și necontributiv al acestor pensii.
Nu poate fi vorba despre o egalitate în drepturi, atâta vreme cât NU există o egalitate în obligații, interdicții și limitări ale exercițiului drepturilor constituționale.
Egalitatea în drepturi nu se poate defini și susține pe baza inegalității obligațiilor, interdicțiilor și restricțiilor exercitării drepturilor civile, ale cetățenilor aceleiași țări.
Egalitatea în drepturi nu se poate defini și susține pe baza inegalității obligațiilor, interdicțiilor și restricțiilor exercitării drepturilor civile, ale cetățenilor aceleiași țări.
De ce este important?
Susținem critica de neconstituționalitate care se referă la plafonarea și impozitarea progresivă a cuantumului pensiei militare de stat, precum și a faptului că acestea nu mai sunt actualizate ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, comparativ cu alte categorii profesionale.
Susținem principiul constituțional prin care doar legiuitorul, nu executivul, poate să prevadă prin lege organică o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia, chiar dacă azi sunt pensii care printr-o "practică" specifică unor grupuri de interese și niște decizii ale Curții Constituționale, au ajuns intangibile, depășind cu mult venitul șefului statului.
Susținem, de asemenea, principiul legiferat, dar ignorat în totalitate, privind plafonarea veniturilor din salarii și pensii de la bugetul de stat, la nivelul maxim al venitului președintelui țării, dar care prin ”reglementări” sau ”artificii” legislative, au permis ca veniturile din salarii și pensii primite de la stat, pentru anumite categorii socio-profesionale, să depăşească de câteva ori venitul care are coeficientul maxim de încadrare, conform importanței funcției în stat, respectiv al președintelui țării.
Susținem principiul constituțional prin care doar legiuitorul, nu executivul, poate să prevadă prin lege organică o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia, chiar dacă azi sunt pensii care printr-o "practică" specifică unor grupuri de interese și niște decizii ale Curții Constituționale, au ajuns intangibile, depășind cu mult venitul șefului statului.
Susținem, de asemenea, principiul legiferat, dar ignorat în totalitate, privind plafonarea veniturilor din salarii și pensii de la bugetul de stat, la nivelul maxim al venitului președintelui țării, dar care prin ”reglementări” sau ”artificii” legislative, au permis ca veniturile din salarii și pensii primite de la stat, pentru anumite categorii socio-profesionale, să depăşească de câteva ori venitul care are coeficientul maxim de încadrare, conform importanței funcției în stat, respectiv al președintelui țării.
Susținem principiul potrivit căruia modificările și adoptarea legislației privind atât statutul celor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică, precum și modificarea legislației privind salarizarea și a pensiilor militare să fie făcută doar cu avizul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, cunoscând că activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare, singura putere legislativă a țării.
Acest lucru se poate face constituțional, de toți cei care respectă militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii sau salariații din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă și membrii familiilor acestora.
Art. 74 din Constituție – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.
În ceea ce privește ”discuțiile” și memoradumul către Consiliul European pentru PNRR, privind trecera la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, în contextul actual, militarii și polițiștii în activitate, dar și cei în rezervă sau retragere, în cazul "trecerii" la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, solicită și vor acționa pragmatic, pentru ridicarea oricăror interdicții care afectează într-o formă sau alta, posibilitățile de contribuție ale militarilor, pe timpul activității, la completarea veniturilor și la fondul de pensii, iar acest fapt înseamnă că din moment ce orice cetățean cu drept de pensie pe bază de contributivitate, are dreptul de a contribui nelimitat și sub orice formă la propriile venituri și fondul de pensie, nu doar din profesia de bază sau atât din profesia de bază, cât și din una complementară, atunci și în cazul trecerii militarilor și polițiștilor la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, trebuie anulate din statutele profesionale, toate interdicțiile și restrângerile care îi pot împiedica în mod direct sau indirect pe militari și polițiști să contribuie în mod nelimitat la propriile venituri.
Acest lucru se poate face constituțional, de toți cei care respectă militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii sau salariații din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă și membrii familiilor acestora.
Art. 74 din Constituție – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.
În ceea ce privește ”discuțiile” și memoradumul către Consiliul European pentru PNRR, privind trecera la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, în contextul actual, militarii și polițiștii în activitate, dar și cei în rezervă sau retragere, în cazul "trecerii" la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, solicită și vor acționa pragmatic, pentru ridicarea oricăror interdicții care afectează într-o formă sau alta, posibilitățile de contribuție ale militarilor, pe timpul activității, la completarea veniturilor și la fondul de pensii, iar acest fapt înseamnă că din moment ce orice cetățean cu drept de pensie pe bază de contributivitate, are dreptul de a contribui nelimitat și sub orice formă la propriile venituri și fondul de pensie, nu doar din profesia de bază sau atât din profesia de bază, cât și din una complementară, atunci și în cazul trecerii militarilor și polițiștilor la sistemul de pensii pe bază de contributivitate, trebuie anulate din statutele profesionale, toate interdicțiile și restrângerile care îi pot împiedica în mod direct sau indirect pe militari și polițiști să contribuie în mod nelimitat la propriile venituri.
În același timp, solicităm factorului politic cu interese strict electorale, să aibe în vedere că retorica privind trecerea militarilor la sistemul de pensii pe bază de contributivitate presupune ridicarea oricăror interdicții privind accepatarea de societatea civilă a unor drepturi constituționale pe timpul carierei militare, cum ar fi dreptul la muncă/alte ocupații suplimentare, mai înseamnă ridicarea interdicțiilor de asociere în sindicate, dreptul la grevă, afiliere politică ș.a.m.d.
De reținut și trebuie să fim conștienți cu toții că cea mai mare parte a interdicțiilor și restricțiilor impuse la acest moment militarilor prin statutul cadrelor militare, încalcă fie Constituția, fie alte convenții de drept internațional la care România este parte semnatară și pe care statul român doar mimează că le-ar respecta, privind legătura dintre dreptul la pensie militară și de obligațiile militare în caz de război care pot surveni și după pensionare, în condițiile în care salariații și pensionarii civili nu au nici o obligație în caz de război, atât în activitate, dar și după pensionare.
De reținut și trebuie să fim conștienți cu toții că cea mai mare parte a interdicțiilor și restricțiilor impuse la acest moment militarilor prin statutul cadrelor militare, încalcă fie Constituția, fie alte convenții de drept internațional la care România este parte semnatară și pe care statul român doar mimează că le-ar respecta, privind legătura dintre dreptul la pensie militară și de obligațiile militare în caz de război care pot surveni și după pensionare, în condițiile în care salariații și pensionarii civili nu au nici o obligație în caz de război, atât în activitate, dar și după pensionare.
Cerem desecretizarea protocolului de la Paris între Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat, protocol în care sunt prevăzute obligațiile pe care le avea de îndeplinit România post aderare NATO pentru alinierea legislației privind protecția socială, salarizarea, pensiile militare și drepturile militarilor români, în activitate și în rezervă sau retragere, precum și a celorlalte forțe implicate în siguranța națională, conform legislației tuturor statelor membre NATO.
Datoria noastră ca militari activi sau în rezervă este să utilizăm la maxim, elementele menționate pentru a combate pe toți cei care solicită desființarea pensiilor militare, echivalând acest lucru cu un atac la siguranța națională.
Semnează, un militar în rezervă persecutat.
Datoria noastră ca militari activi sau în rezervă este să utilizăm la maxim, elementele menționate pentru a combate pe toți cei care solicită desființarea pensiilor militare, echivalând acest lucru cu un atac la siguranța națională.
Semnează, un militar în rezervă persecutat.