S-a ajuns la 50 semnături
Către: Nicolae-Ionel CIUCĂ - prim-ministru, Barna TÁNCZOS - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Adrian-Ionuț CHESNOIU - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Măsuri guvernamentale RELEVANTE pentru criza de mediu
Avem un sistem alimentar care face opusul a ceea ce este menit să facă: ne pune în pericol existența. Acesta subminează resursele naturale de care depinde viitorul agriculturii și împinge obiectivele noastre climatice în afara atingerii.
Dacă dorim un sistem mai bun, va trebui să ne angajăm în schimbări de anvergură:
- În calitate de consumatori, avem nevoie de informații de calitate cu privire la implicațiile diferitelor metode de agricultură și ale alegerilor alimentare pentru sănătatea noastră, mediu, schimbările climatice și bunăstarea tuturor ființelor vii.
- Avem nevoie de politici care să asigure că toți, inclusiv cei mai dezavantajați, pot avea acces la alimente nutritive care le îmbunătățesc, mai degrabă decât să le submineze, sănătatea și bunăstarea.
- Avem nevoie de practici agricole care să restabilească și să crească calitatea solului și biodiversitatea.
Cum pot fi realizate toate acestea?
1) Guvernele trebuie să ofere o nouă viziune asupra agriculturii, una care să protejeze mediul, să mărească securitatea alimentară, să ofere diete mai sănătoase și să crească bunăstarea animalelor: Este primul pas pentru construirea unui nou sistem alimentar durabil, hrănitor și echitabil.
2) Reglementarea etichetării alimentelor pentru a fi inclusă țara de origine, amprenta de carbon, metoda de producere și indicii relativi de sănătate: Oferă consumatorilor o alegere informată cu privire la impactul asupra mediului și implicațiile asupra sănătății ale alimentelor pe care le cumpără.
3) Realizarea de achiziții publice de alimente exclusiv vegetale, foarte nutritive și certificate ecologic: Crește veniturile fermierilor responsabili din punct de vedere ecologic; Oferă diete sănătoase pentru persoanele care lucrează pentru sau sunt îngrijite de stat.
4) Interzicerea publicității pentru alimente nesănătoase. Taxarea alimentelor nesănătoase, cum ar fi carnea procesată și zahărul: Face alimentele nesănătoase mai scumpe și mai puțin atractive; Ajută la schimbarea culturii alimentare, departe de alimentele nesănătoase.
5) Reglementarea și stimularea financiară a agriculturii pentru a restabili solurile, biodiversitatea și pentru a minimiza poluarea apei și a aerului: Reduce emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură; Crește biodiversitatea locală și ajută la menținerea serviciilor ecosistemice; Poate ajuta la reducerea impactului inundațiilor rapide și secetei; Reduce costurile de tratare și epurare a apei; Crește reîmpădurirea și resălbăticirea în sectorul agricol; Ajută la menținerea polenizatorilor, care sunt un serviciu esențial al ecosistemelor.
Dacă dorim un sistem mai bun, va trebui să ne angajăm în schimbări de anvergură:
- În calitate de consumatori, avem nevoie de informații de calitate cu privire la implicațiile diferitelor metode de agricultură și ale alegerilor alimentare pentru sănătatea noastră, mediu, schimbările climatice și bunăstarea tuturor ființelor vii.
- Avem nevoie de politici care să asigure că toți, inclusiv cei mai dezavantajați, pot avea acces la alimente nutritive care le îmbunătățesc, mai degrabă decât să le submineze, sănătatea și bunăstarea.
- Avem nevoie de practici agricole care să restabilească și să crească calitatea solului și biodiversitatea.
Cum pot fi realizate toate acestea?
1) Guvernele trebuie să ofere o nouă viziune asupra agriculturii, una care să protejeze mediul, să mărească securitatea alimentară, să ofere diete mai sănătoase și să crească bunăstarea animalelor: Este primul pas pentru construirea unui nou sistem alimentar durabil, hrănitor și echitabil.
2) Reglementarea etichetării alimentelor pentru a fi inclusă țara de origine, amprenta de carbon, metoda de producere și indicii relativi de sănătate: Oferă consumatorilor o alegere informată cu privire la impactul asupra mediului și implicațiile asupra sănătății ale alimentelor pe care le cumpără.
3) Realizarea de achiziții publice de alimente exclusiv vegetale, foarte nutritive și certificate ecologic: Crește veniturile fermierilor responsabili din punct de vedere ecologic; Oferă diete sănătoase pentru persoanele care lucrează pentru sau sunt îngrijite de stat.
4) Interzicerea publicității pentru alimente nesănătoase. Taxarea alimentelor nesănătoase, cum ar fi carnea procesată și zahărul: Face alimentele nesănătoase mai scumpe și mai puțin atractive; Ajută la schimbarea culturii alimentare, departe de alimentele nesănătoase.
5) Reglementarea și stimularea financiară a agriculturii pentru a restabili solurile, biodiversitatea și pentru a minimiza poluarea apei și a aerului: Reduce emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură; Crește biodiversitatea locală și ajută la menținerea serviciilor ecosistemice; Poate ajuta la reducerea impactului inundațiilor rapide și secetei; Reduce costurile de tratare și epurare a apei; Crește reîmpădurirea și resălbăticirea în sectorul agricol; Ajută la menținerea polenizatorilor, care sunt un serviciu esențial al ecosistemelor.
De ce este important?
Atunci când ne gândim la cauzele încălzirii globale, cel mai adesea ne vine în minte energia fosilă. Mai puțin vizibile sunt consecințele alegerilor pe care le facem la micul dejun, prânz și cină. Sistemul alimentar global este elaborat și complex, iar consecințele sale sunt extraordinare: Combustibilii fosili alimentează tractoare, nave de pescuit, transportul, procesarea, chimicalele, materiale de ambalare, refrigerarea, supermarketurile și bucătăriile din toată lumea.
Pasiunea noastră pentru carne implică peste 60 de miliarde de animale terestre care necesită aproape jumătate din terenul agricol de pe pământ pentru hrană și pășunat. Emisiile produse de animale, inclusiv dioxidul de carbon, oxidul de azot și metanul, sunt responsabile pentru aproximativ 20% din gazele cu efect de seră emise anual în atmosferă, a doua sursă după combustibilii fosili. Dacă adăugăm la acestea toate celelalte emisii legate de alimente – de la agricultură, la defrișare și până la risipa alimentară – ceea ce mâncăm se dovedește a fi cauza numărul unu a încălzirii globale.
În calea noastră spre zero emisii nete până în 2050 ne vom confrunta cu o creștere semnificativă a necesarului de hrană și cu provocarea de a crește toată această hrană fără a dăuna în vreun fel mediului. Este evident, pentru oricine analizează această problemă, că, dacă vrem să evităm propria noastră extincție, agricultura pe care o cunoaștem astăzi are nevoie de o transformare urgentă, iar datorită muncii extraordinare a oamenilor de știință, știm exact ce avem de făcut. Avem nevoie de schimbări mari pe care trebuie să le ce cerem politicienilor aleși de noi, deoarece descoperirile nici măcar n-ar exista fără ca guvernele să aloce banii din taxe pentru cercetare, fără politici gândite să scoată rezultatul cercetării din laborator și să-l aducă pe piață și fără reglementări care să creeze noi piețe și să faciliteze introducerea în uz la scară mare.
În prezent știm care sunt invențiile de care avem nevoie pentru a ajunge la zero emisii nete - noi modalități de a ne produce hrana, stoca energia și construi lucrurile din jurul nostru - dar inovațiile nu înseamnă simpla creare a unor noi sisteme și dispozitive. Înseamnă și dezvoltarea unor noi politici prin care să putem demonstra eficiența acestora și să le facem accesibile și atractive pentru populație.
Deci, cel mai mare aspect al provocării noastre de mediu ar putea fi cel mai ușor de rezolvat? Este rezolvarea crizei climatice la fel de simplă precum a decide ce să mâncăm? De-ar fi o decizie simplă…
Greu de imaginat o sarcină mai grea, iar noi va trebui să o susținem în orice fel putem. Poți începe prin a semna această petiție prin care le cerem persoanelor aflate la conducerea țării să ajungă la un acord pentru implementarea măsurilor propuse, bazate pe știință. Va fi nevoie de subordonarea intereselor naționale, precum este creșterea economică continuă, în scopul susținerii binelui general, mai mare și mai larg. Viitorul omenirii depinde de succesul implementării acestor măsuri.
„Nu vă faceți iluzii. Nu vă lăsați distrași de mitul că fiecare pas mic ajută. Dacă toată lumea face puțin, vom obține doar puțin. Trebuie să facem multe. Ceea ce este necesar sunt schimbări mari.” David J.C. MacKay
Pasiunea noastră pentru carne implică peste 60 de miliarde de animale terestre care necesită aproape jumătate din terenul agricol de pe pământ pentru hrană și pășunat. Emisiile produse de animale, inclusiv dioxidul de carbon, oxidul de azot și metanul, sunt responsabile pentru aproximativ 20% din gazele cu efect de seră emise anual în atmosferă, a doua sursă după combustibilii fosili. Dacă adăugăm la acestea toate celelalte emisii legate de alimente – de la agricultură, la defrișare și până la risipa alimentară – ceea ce mâncăm se dovedește a fi cauza numărul unu a încălzirii globale.
În calea noastră spre zero emisii nete până în 2050 ne vom confrunta cu o creștere semnificativă a necesarului de hrană și cu provocarea de a crește toată această hrană fără a dăuna în vreun fel mediului. Este evident, pentru oricine analizează această problemă, că, dacă vrem să evităm propria noastră extincție, agricultura pe care o cunoaștem astăzi are nevoie de o transformare urgentă, iar datorită muncii extraordinare a oamenilor de știință, știm exact ce avem de făcut. Avem nevoie de schimbări mari pe care trebuie să le ce cerem politicienilor aleși de noi, deoarece descoperirile nici măcar n-ar exista fără ca guvernele să aloce banii din taxe pentru cercetare, fără politici gândite să scoată rezultatul cercetării din laborator și să-l aducă pe piață și fără reglementări care să creeze noi piețe și să faciliteze introducerea în uz la scară mare.
În prezent știm care sunt invențiile de care avem nevoie pentru a ajunge la zero emisii nete - noi modalități de a ne produce hrana, stoca energia și construi lucrurile din jurul nostru - dar inovațiile nu înseamnă simpla creare a unor noi sisteme și dispozitive. Înseamnă și dezvoltarea unor noi politici prin care să putem demonstra eficiența acestora și să le facem accesibile și atractive pentru populație.
Deci, cel mai mare aspect al provocării noastre de mediu ar putea fi cel mai ușor de rezolvat? Este rezolvarea crizei climatice la fel de simplă precum a decide ce să mâncăm? De-ar fi o decizie simplă…
Greu de imaginat o sarcină mai grea, iar noi va trebui să o susținem în orice fel putem. Poți începe prin a semna această petiție prin care le cerem persoanelor aflate la conducerea țării să ajungă la un acord pentru implementarea măsurilor propuse, bazate pe știință. Va fi nevoie de subordonarea intereselor naționale, precum este creșterea economică continuă, în scopul susținerii binelui general, mai mare și mai larg. Viitorul omenirii depinde de succesul implementării acestor măsuri.
„Nu vă faceți iluzii. Nu vă lăsați distrași de mitul că fiecare pas mic ajută. Dacă toată lumea face puțin, vom obține doar puțin. Trebuie să facem multe. Ceea ce este necesar sunt schimbări mari.” David J.C. MacKay