Decriminalizarea canabisul medicinal/recreational pentru consumatorii responsabili si pacienti

Această petiție se adresează strict dezincriminării (nu legalizării), posesiei și creșterii de canabis pentru consum propriu.

Ce înseamnă dezincriminare ? Înseamnă că ne dorim ca posesia și creșterea plantei de canabis pentru uz personal să nu mai fie pedepsită de lege.

Ce nu înseamnă dezincriminare ? Nu înseamnă comercializare (vânzare), trafic sau promovare. Nu înseamnă abuz sau conducere sub influență.

Dorim de asemenae sa schimbam legea nr. 143/2000 astfel incat canabisul sa fie tratat precum alcoolul. THC-COOH sa nu mai fie considerata substanta activa. Dorim ca procedura soferilor sa fie schimbata astfel incat pozitivarea Drugtestului sa duca la o evaluare din partea medicului legist (sau alta persoana autorizata) si doar daca medicul considera ca persoana ar fi sub inlfuenta sa se preleve probe de sange/urina. Asta va scadea numarul de analize inutile la INML si numarul de dosare penale care sufoca institutiile.

Deși canabisul este o plantă ce crește natural în România, cu efecte mai ușoare decât alcoolul, legile din momentul actual nu reflectă asta. Noi propunem schimbarea legilor astfel încât să intrăm în normalitate.
De asemenea susținem informarea, consumul responsabil și descurajăm traficul. Dependanța este o boală și dependenții ar trebui sa fie pacienți, nu deținuți!

Ce spun datele?
Se estimează că peste 800.000 de români (6.1% din populația generală cu vârsta între 15 și 64 de ani) au consumat canabis cel puțin o dată în viață, iar aproximativ 450.000 (3,5% din populația generală cu vârsta între 15 și 64 de ani) ar fi consumat canabis în ultimul an. Canabisul este cel mai frecvent consumat drog, raportat la prevalența consumului din ultimul an și din ultima lună. În ultimii 9 ani, prevalența consumului de canabis de-a lungul vieții a crescut de 3.7 ori (de la 1.6% la 6.1%), prevalenta din ultimul an de peste 11 ori (de la 0.3% la 3.5%), iar prevalența consumului actual a crescut de 18 ori, din 2010 până în 2019. Majoritatea consumatorilor de canabis este reprezentată de tineri (15-34 ani), cu o vârstă medie de începere a consumului de 19 ani[1].

Cel mai mare studiu academic efectuat în România în domeniul drogurilor, pe un eșantion de 10.400 tineri, independent față de Agenția Națională Antidrog, arată magnitudinea prevalenței consumului în rândul tinerilor și o schimbare radicală asupra percepției politicilor drogurilor: 45% dintre tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani au consumat cel puțin o dată canabis, iar 51% dintre tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani consideră necesară dezincriminarea canabisului în România[2], cu mult peste estimările Agenției Naționale Antidrog. Doar în grupa de vârstă 16-25 de ani sunt deci peste 1 milion de consumatori de canabis și peste 1.2 milioane de persoane în aceeași grupă de vârstă, care doresc abandonarea sancțiunilor penale pentru posesia de cantități mici canabis în vederea consumului personal.
În lume, politicile publice din jurul consumului recreațional de canabis au cunoscut schimbări fundamentale în ultimii 20 ani, trecând de la prohibiția totală, către pasul minim de dezincriminarea posesiei în scopul consumului personal - ceea ce criminologii numesc “o revoluție globală a dezincriminării drogurilor”[3], în special a posesiei de canabis pentru consum propriu. Pe măsură ce au apărut cercetări cu privire la efectele politicilor prohibiționiste privind consumul de droguri, în general, și al canabisului în particular, din ce în ce mai multe țări au făcut trecerea către modele mai eficiente de reglementare legală, începând de la depenalizarea și dezincriminarea deținerii de canabis în vederea consumului.
Țări precum Portugalia, Cehia, Italia, Spania, Slovenia, Croația, Austria, Luxemburg, Malta, 31 state SUA, Canada, Uruguay, Mexic, etc. au dezincriminat cel puțin posesia cantităților mici de canabis în vederea consumului personal. Tot mai multe țări europene optează pentru dezincriminare, descarcerare și oferirea de asistență medicală/psihologică consumatorilor de substanțe, iar rezultatele rezultatele renunțării la pedepsele penale sunt clasificate drept succese răsunătoare[4]. Exemple notabile sunt reprezentate de: Portugalia, Cehia, Spania, Austria, Luxemburg, Malta, Italia etc. Mai mult decât atât, nu s-a găsit nicio corelație între creșterea pedepselor și nivelul de consum de canabis[5] - efectele descurajatoare ale menținerii pedepselor penale sunt insesizabile.
[1] http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01/RN_2019_15.01.20.pdf
[2] Copăceanu, M. (2020) “Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din România”,
[3] Eastwood, N., “A QUIET REVOLUTION: DRUG DECRIMINALISATION ACROSS THE GLOBE”,
[4]https://www.cato.org/publications/white-paper/drug-decriminalization-portugal-lessons-creating-fair-successful-drug-policies