Informații despre campania Fundației Desire Consultați-ne. #Romii nu sunt gunoaie, derulate între septembrie-decembrie 2016: http://www.desire-ro.eu/?page_id=2465
Vizionați toate filmele noastre realizate de Radu Gaciu, Ioan Doghi și alți colaboratori (http://www.desire-ro.eu/?cat=120). Printre ele filmul despre incendiul din noiembrie 2016 de pe str. Cantonului, despre care primăria susține, în pofida tuturor evidențelor, că acesta a afectat doar peretele unei singure case și astfel refuză drepturile ce le cuvin victimelor unor incendii. Casa doamnei Ana a ars până la temelii. Soțul ei a fost internat timp de două luni în spital cu arsuri. Cererea lor pentru o locuință de necesitate continuă să fie refuzată. https://www.youtube.com/watch?v=cW0zlJ0l8Ak
Către: Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj
Pata rămâne a tuturor
Spunem NU ghetoizării în Pata Rât. Spune NU rasismului de mediu. Spune DA locuințelor publice în oraș. Semnează petiția!
Cerem Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și Consiliului Județean:
1. Creșterea fondului de locuințe sociale din fondul locativ public pentru o locuire adecvată și accesibilă tuturor categoriilor sociale.
2. Măsuri reparatorii pentru persoanele evacuate forțat și persoanele rămase fără adăpost.
3. Criterii care facilitează accesul la locuințe sociale adecvate pentru persoanele marginalizate social. Eligibilitate pentru cei care trăiesc în sărăcie extremă. Punctarea condițiilor precare de locuit și a stării de sănătate. Eliminarea punctării studiilor ca și criteriu de selecție.
4. Prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate care cresc numărul persoanelor rămase fără adăpost.
5. Îmbunătățirea condițiilor de locuire în zona Pata Rât (case modulare, colonia Dallas și strada Cantonului) până în momentul asigurării unor locuințe alternative în oraș.
6. Depozitarea corespunzătoare a gunoaielor pentru ca Pata Rât în special și Clujul în general să nu mai fie poluat datorită incendiilor repetate cauzate de rampe provizorii aflate la 350 și 800 de metri de zone de locuire legală.
7. Amplasarea rampelor de stocare temporară a deșeurilor la o distanță minimă de 1.000 de metri față de zonele de locuire, conform reglementărilor legale.
8. Recunoașterea adecvată a muncii pe rampele de deșeuri, locuri de muncă cu salarii decente, în condiții mai puțin toxice, pentru persoanele care fac munca de colectare atât în oraș, cât și în rampe, ce conduce la un grad de reciclare de 20% în condițiile în care România reciclează oficial doar 1%.
9. Calendar oficial de ecologizare a rampei vechi care poluează orașul și de deschidere a centrului de management integrat al deșeurilor (CMID).
10. Colectare selectivă la sursă și un grad mai ridicat de reciclare.
Cerem Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și Consiliului Județean:
1. Creșterea fondului de locuințe sociale din fondul locativ public pentru o locuire adecvată și accesibilă tuturor categoriilor sociale.
2. Măsuri reparatorii pentru persoanele evacuate forțat și persoanele rămase fără adăpost.
3. Criterii care facilitează accesul la locuințe sociale adecvate pentru persoanele marginalizate social. Eligibilitate pentru cei care trăiesc în sărăcie extremă. Punctarea condițiilor precare de locuit și a stării de sănătate. Eliminarea punctării studiilor ca și criteriu de selecție.
4. Prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate care cresc numărul persoanelor rămase fără adăpost.
5. Îmbunătățirea condițiilor de locuire în zona Pata Rât (case modulare, colonia Dallas și strada Cantonului) până în momentul asigurării unor locuințe alternative în oraș.
6. Depozitarea corespunzătoare a gunoaielor pentru ca Pata Rât în special și Clujul în general să nu mai fie poluat datorită incendiilor repetate cauzate de rampe provizorii aflate la 350 și 800 de metri de zone de locuire legală.
7. Amplasarea rampelor de stocare temporară a deșeurilor la o distanță minimă de 1.000 de metri față de zonele de locuire, conform reglementărilor legale.
8. Recunoașterea adecvată a muncii pe rampele de deșeuri, locuri de muncă cu salarii decente, în condiții mai puțin toxice, pentru persoanele care fac munca de colectare atât în oraș, cât și în rampe, ce conduce la un grad de reciclare de 20% în condițiile în care România reciclează oficial doar 1%.
9. Calendar oficial de ecologizare a rampei vechi care poluează orașul și de deschidere a centrului de management integrat al deșeurilor (CMID).
10. Colectare selectivă la sursă și un grad mai ridicat de reciclare.
De ce este important?
SĂ REVENDICĂM O POLITICĂ JUSTĂ DE LOCUIRE SOCIALĂ. Problema locuirii publice este neglijată de două decenii de către administrația publică locală. Municipiul Cluj se mândrește că este o localitate bogată și prosperă - dar din politica administrației publice în domeniul locuirii rezultă mari inegalități locative ce afectează o mare parte a populației care este împovărată de costurile mari ale chiriilor și locuințelor de pe piața privată. Cei afectați de pierderea domiciliului într-o formă sau alta, mulți deveniți oameni ai străzii sau aglomerați în locuințele cunoștințelor, se uită neputincioși la noile clădiri de locuințe și birouri sau malluri care produc profit mare afaceriștilor imobiliari-bancari. Este timpul ca locuirea socială să devină un capitol central al agendei publice locale, iar Clujul să fie un oraș pentru oameni și nu pentru profit!
SĂ SUSȚINEM DREPTURILE MUNCITORILOR DE PE RAMPELE DE GUNOI DIN PATA RÂT. Ei locuiesc în colonia Dallas din Pata Rât, fiind în mare măsură muncitorii care au lucrat și pe vechea rampă de deșeuri a orașului începând cu sfârșitul anilor 1960. Ei au asigurat de patru decenii selectarea deșeurilor în condiții de muncă de mare toxicitate, fără protecție și fără să li recunoscută valoarea muncii lor. O parte dintre muncitori sunt angajați acum cu contract de muncă pe rampa temporară RADP. Dar munca lor este încadrată ca muncă desfășurată in condiții normale și nu primesc sporuri care le-ar asigura salarii mai mari.
SĂ SUSȚINEM DREPTUL FIECĂRUI OM SĂ LOCUIASCĂ ÎNTR-UN MEDIU SĂNĂTOS ȘI ÎN CONDIȚII ADECVATE. Zona unde au fost amplasate casele modulare din Pata Rât în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, "soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât." Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni.
SĂ SUSȚINEM DREPTUL LA LOCUINȚĂ ȘI PRIN STOPAREA EVACUĂRILOR CE TRANSFORMĂ OAMENI SĂRĂCIȚI ÎN PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST. De la containerele de metal ce au fost puse de către Primăria Cluj-Napoca la dispoziția persoanelor lăsate fără adăpost de pe urma evacuărilor din Calea Turzii, Casa Călăului, blocul NATO, Mănăștur, str. Byron, str. Kovari, B-dul Eroilor și alte zone, la începutul anilor 2000 s-a trecut la parteneriatul dintre primărie și organizații umanitare private. Acestea au ridicat pe str. Cantonului 50 de case de termopan de 16 mp și 7 case de lemn de 24 mp. Cele din urmă au fost chiar preluate în patrimoniul de locuințe sociale al municipiului, iar Primăria și-a asumat să asigure grupurile sociale și alte facilități pentru locatari, dar nu și-a respectat obligațiile și nu a recunoscut legalitatea șederii lor în acest teritoriu. Locuirea precară este motivul fundamental care determină problemele actuale și doar mutarea oamenilor în condiții adecvate în oraș reprezintă repararea greșelilor politice și începutul îmbunătățirii vieților lor.
SĂ SUSȚINEM DREPTURILE MUNCITORILOR DE PE RAMPELE DE GUNOI DIN PATA RÂT. Ei locuiesc în colonia Dallas din Pata Rât, fiind în mare măsură muncitorii care au lucrat și pe vechea rampă de deșeuri a orașului începând cu sfârșitul anilor 1960. Ei au asigurat de patru decenii selectarea deșeurilor în condiții de muncă de mare toxicitate, fără protecție și fără să li recunoscută valoarea muncii lor. O parte dintre muncitori sunt angajați acum cu contract de muncă pe rampa temporară RADP. Dar munca lor este încadrată ca muncă desfășurată in condiții normale și nu primesc sporuri care le-ar asigura salarii mai mari.
SĂ SUSȚINEM DREPTUL FIECĂRUI OM SĂ LOCUIASCĂ ÎNTR-UN MEDIU SĂNĂTOS ȘI ÎN CONDIȚII ADECVATE. Zona unde au fost amplasate casele modulare din Pata Rât în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, "soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât." Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni.
SĂ SUSȚINEM DREPTUL LA LOCUINȚĂ ȘI PRIN STOPAREA EVACUĂRILOR CE TRANSFORMĂ OAMENI SĂRĂCIȚI ÎN PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST. De la containerele de metal ce au fost puse de către Primăria Cluj-Napoca la dispoziția persoanelor lăsate fără adăpost de pe urma evacuărilor din Calea Turzii, Casa Călăului, blocul NATO, Mănăștur, str. Byron, str. Kovari, B-dul Eroilor și alte zone, la începutul anilor 2000 s-a trecut la parteneriatul dintre primărie și organizații umanitare private. Acestea au ridicat pe str. Cantonului 50 de case de termopan de 16 mp și 7 case de lemn de 24 mp. Cele din urmă au fost chiar preluate în patrimoniul de locuințe sociale al municipiului, iar Primăria și-a asumat să asigure grupurile sociale și alte facilități pentru locatari, dar nu și-a respectat obligațiile și nu a recunoscut legalitatea șederii lor în acest teritoriu. Locuirea precară este motivul fundamental care determină problemele actuale și doar mutarea oamenilor în condiții adecvate în oraș reprezintă repararea greșelilor politice și începutul îmbunătățirii vieților lor.