S-a ajuns la 500 semnături
Către: Consiliul Județean Vâlcea
Salvați mocănița de pe Valea Bistriței!
🚞 Mocănița de pe pe Valea Bistriței este nefolosită din 2019 și riscă să ajungă la fier vechi, deși are un potențial uriaș pentru întreaga Vale a Bistriței, dacă ar fi transformată în mocăniță turistică.
🚞 Facem apel către Consiliul Județean Vâlcea și autoritățile publice locale de a iniția discuții cu actualii proprietari și factorii interesați pentru viitorul acestei importante infrastructuri.
🚞 Considerăm că autoritățile județene și cele locale de pe valea Bistriței și din Oltenia de sub Munte ar trebui să se asocieze pentru a începe discuțiile cu proprietarii căii ferate pentru un eventual parteneriat public-privat sau altă formă de utilizare a infrastructurii, care să se finalizeze cu un proiect de modernizare a infrastructurii feroviare pentru scop turistic.
🚞 Facem apel către Consiliul Județean Vâlcea și autoritățile publice locale de a iniția discuții cu actualii proprietari și factorii interesați pentru viitorul acestei importante infrastructuri.
🚞 Considerăm că autoritățile județene și cele locale de pe valea Bistriței și din Oltenia de sub Munte ar trebui să se asocieze pentru a începe discuțiile cu proprietarii căii ferate pentru un eventual parteneriat public-privat sau altă formă de utilizare a infrastructurii, care să se finalizeze cu un proiect de modernizare a infrastructurii feroviare pentru scop turistic.
De ce este important?
🚞 Este vorba de o cale ferată industrială ușoară, pe care s-a cărat piatra de calcar de la Bistrița la uzina chimică Govora. Are ecartament îngust de 760 mm și 44 km lungime.
Pe linie sunt 4 stații unde trenurile se pot intersecta.
Durata unei călătorii dus-întors era de aproximativ 5 ore.
🚞 Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019, de când Uzina de Sodă Govora și-a încetat activitatea.
Calea ferată, la fel ca și uzina de sodă este proprietate privată, preluată în 2006 de grupul polonez Ciech SA, prin compania Ciech Sodă România.
Recent a fost vândută de către polonezi companiilor Aloref SRL din Alba Iulia și Ascom International SRL din București. Prima este specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv feroase, neferoase, electrice, electronice și altele (https://www.puterea.ro/doi-romani-cumpara-fostele-uzine-sodice-govora-de-la-bogata-familie-kulczyk-din-polonia/).
🚞 Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița.
Poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței.
Traseul este deosebit de pitoresc, trece prin localități cu potențial turistic și ajunge până la porțile de intrare în Parcul Național Buila-Vânturarița, cele de la mănăstirile Bistrița și Arnota.
🚞 Există riscul ca această infrastructură să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o mare oportunitate de dezvoltare regională.
E nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri dar aceasta încă se poate face.
🚞 Noi, Asociația Kogayon și Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, ne manifestăm susținerea pentru a începe astfel de discuții și demersuri, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată.
Pe linie sunt 4 stații unde trenurile se pot intersecta.
Durata unei călătorii dus-întors era de aproximativ 5 ore.
🚞 Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019, de când Uzina de Sodă Govora și-a încetat activitatea.
Calea ferată, la fel ca și uzina de sodă este proprietate privată, preluată în 2006 de grupul polonez Ciech SA, prin compania Ciech Sodă România.
Recent a fost vândută de către polonezi companiilor Aloref SRL din Alba Iulia și Ascom International SRL din București. Prima este specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv feroase, neferoase, electrice, electronice și altele (https://www.puterea.ro/doi-romani-cumpara-fostele-uzine-sodice-govora-de-la-bogata-familie-kulczyk-din-polonia/).
🚞 Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița.
Poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței.
Traseul este deosebit de pitoresc, trece prin localități cu potențial turistic și ajunge până la porțile de intrare în Parcul Național Buila-Vânturarița, cele de la mănăstirile Bistrița și Arnota.
🚞 Există riscul ca această infrastructură să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o mare oportunitate de dezvoltare regională.
E nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri dar aceasta încă se poate face.
🚞 Noi, Asociația Kogayon și Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, ne manifestăm susținerea pentru a începe astfel de discuții și demersuri, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată.